Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Manuil, Savel, Inochentie si Felix, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Familia crestina (I)
- Părinte, dar femeia
este slugă, să îl asculte pe bărbat? l-a întrebat odată o femeie pe părintele
Ioan.
- Nu e slugă. Îl
ascultă în cele bune, tocmai pentru că Dumnezeu a lăsat ca bărbatul să fie cap
femeii. Dar bărbatul credincios, nu necredincios. Că cel necredincios nu este
în stare să se conducă nici pe sine pe drumul cel bun. Şi ascultarea merge până
la păcat: dacă bărbatul îi spune femeii să avorteze un copil, bineînţeles că
femeia trebuie să pună ascultarea de Dumnezeu mai presus decât ascultarea de
bărbat. Într-o familie creştină, însă, nu ascultă numai femeia de bărbat, ci şi
bărbatul de femeie. Bărbatul nu e un general care dă ordine soldatului. Asupra problemelor
care apar, cei doi se sfătuiesc şi, nu de puţine ori, femeia, fiind mai
practică, găseşte soluţia mai bună. - E mai simplu totuşi pentru bărbat, îi
spune: fă curat, şterge geamurile, fă mâncare, spală copiii…
- Treaba asta cu femeia
care se ocupă de gospodărie e valabilă numai atunci când bărbatul aduce atâţia
bani în casă încât femeia nu mai are nevoie de un serviciu. Dar, când femeia
lucrează cot la cot cu bărbatul ei şi vine acasă frântă de oboseală, ar fi
anormal ca ea să trudească, iar bărbatul să o privească, relaxându-se. Şi nici
când femeia stă acasă bărbatul nu trebuie să lase toată povara pe umerii ei.
Iată un caz: un bărbat a venit acasă de la serviciu frânt de oboseală şi a vrut
să se culce. Soţia lui era studentă. Ştiind că dacă îi va spune că a doua zi
trebuie să predea lucrarea, soţul va rămâne să o ajute, s-au dus să se culce. După
ce soţul a adormit, ea a început să bată la maşină ultimul capitol din lucrare.
Pentru că uitase să închidă uşa la dormitor, soţul a auzit zgomotul şi a venit
lângă ea, să o ajute. A uitat de oboseală şi a venit trecând cu vederea faptul
că a doua zi şi el avea mult de lucru. A stat cu ea toată noaptea. Fără
ajutorul lui, risca să nu termine la timp. Dar, pentru că el ştia să foloseasc ă
toate degetele la scris, datorită lui a doua zi a predat lucrarea. Această
întâmplare pare banală, dar nu e deloc aşa. La dragostea soţiei care a vrut să
îşi cruţe soţul, acesta a răspuns cu şi mai multă dragoste. Putea să rămână în
pat, să se odihnească. Dar nu a făcut-o. S-a ostenit, şi Dumnezeu i-a socotit
dragostea ca o nevoinţă.
(Danion Vasile-Patericul Mirenilor)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu