MFC-FLORI

 IARNA.....PRIMAVARA

(sursa: pinterest)

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

AJUTORUL SFINTILOR

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici doctori fara de arginti Chir si Ioan, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

SFINTI “SLUJITORI” SI “OCROTITORI”

-Gheronda, ma doare un dinte.

-Nu este bine sa te doara putin, ca sa te folosesti si tu nitel? Fa un sirag de metanii la Sfantul Antipa, care ajuta la alinarea durerii de dinti, si-ti va trece durerea.

-Am facut, Gheronda, dar nu mi-a trecut.

-Se vede treaba ca ai tu vreo vina. Daca ii vei spune:”de acum voi fi mai atenta in toate”, indata Sfantul te va ajuta. Sfantul Antipa este un mare Sfant. Cat de mult a placut lui Dumnezeu! “Antipa, martorul Meu cel credincios”, spune in Apocalipsa.

- Gheronda, in Slujba si in Paraclisul Sfintei Varvara se spune ca Sfanta vindeca boli molipsitoare.

-Care sunt bolile molipsitoare?

-Bolile, Gheronda, care se transmit prin microbi.

-Atunci s-o rugati pe Sfanta Varvara sa va ajute sa nu transmiteti “microbul” invidiei printre voi. Sa faci fotocopii dupa Paraclisul Sfintei Varvara si sa le imparti surorilor.

- Gheronda, Sfanta Varvara este ocrotitoarea si a Artileriei.

-Da, un Sfant poate face toate slujirile.

-Iar Sfanta Irina, Gheronda, este ocrotitoarea Jandarmeriei.

-Da, de aceea, cand vreodata nu ai pace, sa te rogi Sfintei Irina, care stapaneste tot corpul Jandarmeriei si aduce pace, sa aduca pace si in inima ta.

- Gheronda, foarte des pierd lucruri si dupa aceea imi trebuie multa vreme ca sa le caut.

-De ce nu-l chemi pe Sfantul Mina, care are aceasta “specializare”? Sfantul Mina descopera imediat ceea ce pierdem, fara sa aiba multe pretentii. Odata, cand eram in viata de obste, mi-am pierdut cheile de la chilie – atunci incuiam chiliile, pentru ca in manastire erau si diferiti mireni. “Nu-i nimic, mi-am spus, ma voi duce la tamplarie”. Dar cand caut, vad ca lipseste si cheia de la tamplarie. Merg la grajd, unde faceam samarele pentru animale, dar si de acolo lipsea cheia. “Unde sa ma duc acum”?, mi-am spus. Am aprins o lumanare Sfantului Mina si indata am aflat toate cele trei chei acolo unde nici nu ma asteptam. O lumanare si s-a rezolvat totul! Cu lumanarea pe care le-o aprindem, Sfintii se simt obligati sa ne ajute.

Eu nu stiam ca Sfantul Mina este pictat si calare. Mama mea, care l-a vazut odata, cand i-a raspuns la o problema, mi-a spus ca Sfantul Mina umbla calare. Eu insa o tineam pe a mea si-i spuneam ca numai Sfantul Dimitrie si Sfantul Gheorghe umbla calare. “Nu, mi-a spus mama, cel pe care l-am vazut era cu un cal castaniu si mi-a spus ca este Sfantul Mina. “Cine esti?, l-am intrebat. Sfantul Gheorghe are cal alb, Sfantul Dimitrie rosu, dar tu cine esti?. Eu sunt Sfantul Mina, mi-a spus”.

- Gheronda, Sfantul Spiridon ii poate cere lui Dumnezeu sa-i pastreze trupul nestricat?

-Nu, cum sa faca aceasta? Sfintii nu cer astfel de lucruri. Dumnezeu a iconomisit sa ramana nestricat trupul sau, ca sa fie ajutati oamenii. Si vedeti cum a randuit Dumnezeu lucrurile! Deoarece, Kerkira, Kefalonia si Zakintos sunt langa Italia si oamenii ar fi putut si atrasi cu usurinta de catolicism, Dumnezeu i-a pus acolo stavilar pe Sfantul Spiridon, pe Sfantul Gherasim si pe Sfantul Dionisie.

- Gheronda, cand sunteti in manastire ma simt in mare siguranta. Iar cand lipsiti si este vreo ispita, ma cuprinde frica.

-Nu te teme, aveti ocrotitori mari langa voi. Sa nu-i lasati, ci sa-i deranjati mereu. Cand va fi nevoie, veti avea si bruma mea de ajutor omenesc, fie din Sfantul Munte, fie mai de aproape. Daca in viata lumeasca fratii cei buni se ingrijesc de surorile lor, cu cat mai mult se intampla aceasta in viata duhovniceasca, care este mai inalta. De aceea v-am si lasat mostenire comoara pe care am avut-o, pe Sfantul Arsenie, si firesc este ca si inima mea sa fie aici, pentru ca “unde este comoara, acolo este si inima”. De altfel v-am spus: “Manastirii voastre, unde locuieste si Sfantul meu, voi lasa tot ce am mai de pret.”. De fapt Sfantul a si spus cuiva: “Eu locuiesc in afara Tesalonicului”. De aceea, de vreme ce si el insusi a spus ca locuieste aici, sa-l rogi din partea mea – daca tu sovai -, sa-si ia toiagul si sa-i “aranjeze” pe demoni asa cum stie el.

In general aceasta este treaba tuturor Sfintilor: sa ne ajute si sa ne ocroteasca pe noi, oamenii cei chinuiti de ispititorii cei vazuti si nevazuti. Iar treaba noastra este, pe cat ne sta in putina, sa traim duhovniceste, sa nu-L mahnim pe Hristos, sa aprindem candelele la Sfinti si sa-i rugam ca sa ne ajute. In aceasta viata avem nevoie de ajutor, pentru a putea merge langa Hristos. In cealalta viata, daca Dumnezeu ne va invrednici sa mergem langa El, nici pe Sfinti nu-i vom mai “obosi” si nici nu va exista motiv sa-i rugam sa ne ajute.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhonvicesti-Despre rugaciune)

DE SEARA

 MI-A PLACUT...

(sursa: internet)

Superba poezie! Niciodată nu este târziu.

DESPRE MAICA DOMNULUI

 Pentru rugaciunile Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur si ale Sfantului Sfintit Mucenic Ipolit, episcopul Romei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

BINECUVANTATA CANTARE A ARHANGHELULUI GAVRIIL ADUSA MAICII DOMNULUI (III)

Cuvios a fost sfarsitul, asa cum cuvioasa a fost si viata staretului Filaret, pustincul postitor, adevaratul prieten al virtutii si pustiei, ingerul cel in trup, iubitorul smereniei celei inaltatoare si bunul lucrator din ceasul cel dintai.

Cu putina vreme inainte de a adormi, a chemat in chilia sa saraca, pe doi monahi din obstea Danileilor, pe Daniil si pe Acachie, privighetorile cele cu frumos glas ale Athonului. Dupa ce le-a spus multe despre Rugaciunea mintii si despre petrecerea monahala cea asemenea cu a Ingerilor, s-a ridicat de pe patul sau din scanduri si, stand drept in picioare, i-a rugat sa cante “Cuvine-se cu adevarat…”. Batranul a ascultat in picioare, desi se afla in ultimele clipe ale vietii sale. A facut aceasta cu bucurie sufleteasca si cu lacrimi in ochi, asa cum facea ori de cate ori asculta aceasta cantare. Atunci a ascultat-o pentru ultima oara pe pamant. A doua zi avea sa o asculte cantata de Ingeri in corturile ceresti. A vrut ca la sfarsitul acestei vieti pamantesti sa o cinsteasca cu aceasta cantare pe Maica Domnului, de ale carei binecuvantari si daruri nu avea sa se mai invredniceasca in aceasta viata vremelnica, caci a doua zi urma sa urce in Ierusalimul cel de sus, acolo unde Sfintii se desfateaza de vederea Imparatesei Cerurilor, care sta de-a dreapta Fiului ei.

Cand cei doi monahi au terminat de cantat, staretul i-a imbratisat, le-a dat ultima sarutare si le-a spus:

-Fratii mei, ingerasii Maicii Domnului, nu va voi mai vedea cu ochii trupesti, caci Domnul, prin mijlocirile Maicii Sale si ale Parintilor Aghioriti, m-a chemat la locasurile ceresti.

Toti cei care traiesc in chip cuvios se invrednicesc sa-si cunoasca de mai inainte vremea mortii lor si sa-si doreasca din toata inima ca aceasta sa vina cat mai repede. Caci “asa cum luptatorul se grabeste sa iasa din arena pentru a scapa de rani, tot astfel si cel care traieste o viata aspra in virtute doreste sfarsitul, ca sa scape de durerile acestea de acum, incurajat de nadejdea dobandirii cununilor ceresti”. (Sfantul Ioan Gura de Aur)

 

(Arhim. Teofilact Marinakis – Patericul Maicii Domnului)

O SCURTA PLIMBARE

 Nichita Stănescu văzut altfel

Azi la serviciu a fost o zi grea, foarte mult de lucru, astfel că seara am simțit nevoia sa stau la aer, mai ales că alergia mea se manifesta în toată splendoarea ei.

Deși frig, chiar puțin ger, l-am invitat pe soțul meu la o scurta plimbare prin cartier. Tot mergând la pas, am ajuns la școala unde au învățat copiii, iar pe zidul scolii o frumoasă pictura stradală.

Numeni altcineva decât Nichita Stănescu. Ne-a plăcut, am admirat și am fotografiat.

DESPRE MAICA DOMNULUI

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Ignatie Teoforul ale carui moaste s-au adus in data de 29 ianuarie si ale Sfantului Mucenic Filotei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

BINECUVANTATA CANTARE A ARHANGHELULUI GAVRIIL ADUSA MAICII DOMNULUI (II)

Putin mai sus de portul Schitului Sfanta Ana incepe un drum ingust, cu mai multe trepte, ce duce pana la Sfanta Ana Mica. Mai jos de Coliba in care a locuit renumitul duhovnic Sava, calatorul gaseste atarnata intr-un copac o icoana mica a Maicii Domnului, care a fost asezata de un calugar evlavios dupa ce a fost izbavit in chip minunat de caderea in prapastie. Mai demult, un monah mergea si aprindea in fiecare zi candela care ardea intr-un felinar inchis.

Intr-o zi trecea pe acolo monahul Meletie de la Chilia Danileilor, care venea de la Katunakia incarcat cu diferite alimente. Il insotea monahul Teodosie de la Sfanta Ana Mica. Pe tot timpul drumului parintele Meletie rostea: ”Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara…..”, caci este cunoscut tuturor cat de mult o iubesc monahii din Sfantul Munte pe Maica Domnului.

La un moment dat a simtit cum o putere nevazuta il imbranceste spre prapastie. Monahul si-a pierdut echilibrul si a simtit cum de pe cararea ingusta cade in prapastie, de la o inaltime de 4 metri, cu greutatea pe care o ducea in spate. in cadere s-a agatat de tulpina unui copac. Nu a suferit nici cea mai mica zgarietura. Vrednic de amintit este faptul ca in timpul caderii sale in prapastie, parintele Meletie nu a inectat sa rosteasca  cantarea ingereasca ”Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara…..”.

Deoarece a fost pazit nevatamat prin mijlocirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, parintele Meletie a facut o icoana a Maicii Domnului cu o candela intr-un felinar inaintea ei si a asezat-o unde a avut loc accidentul. Asta a facut-o pentru a marturisi tuturor celor ce trec pe acolo atat puternicia si slava lui Dumnezeu si a Preacuratei Sale Maici, dar si pentru ca Maica Domnului sa-i pazeasca pe calatorii ce strabat aceasta carare greu accesibila.

 

(Arhim. Teofilact Marinakis – Patericul Maicii Domnului)

PROVCARE-SAPTAMANILE 3 SI 4

 BUCURII DE IANUARIE -SAPTAMANILE TREI SI PATRU

Iata ca, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am ajuns si la finalul acestei provocari lansate de Irina. Saptamana trecuta nu am reusit sa scriu, astfel ca voi face o postare pentru amandoua.

 Coltisorul meu preferat: atunci cand sunt acasa, coltisorul ramane acelasi, indiferent daca crostez, tricotez sau lucrez la calculator. Este vorba de batranul si confortabilul meu balansoar.

 Un proiect creativ: salopeta pentru Alexandru, se lucreaza pe tehnica raglan, tehnica foarte noua pentru mine (este prima data cand m-am incumetat sa lucrez) si totul inainteaza cu pasi de melc, mai ales ca, dupa ce inteleg, notez (ca sa nu uit la viitoarele proiecte) si abia pe urma lucrez. Asa ca, desi mi-am dorit sa o termin, nu ma reusit, insa am avansat destul de mult si am trecut de o parte grea. Intre timp, am mai tricotat si putin la imensa patura.

Tratatia saptamanii: saptaman trecuta a fost o delicioasa supa crema de legume cu ghimbir, careia nu am apucat sa ii fac fotografie, iar in aceasta saptamana a fost coliva. Da, suntem mari amatori de coliva, ne place si mancam cu placere (am dat peste cap regimul stabilit la Cluj, insa vom recupera de maine).

 

Plante/flori: saptamanile acestea au fost cu multa alergatura, asa ca nu prea am avut timp sa ne bucuram de florile din casa. Ne-am bucurat insa, de copacii incarcati de zapada, care aratau ca niste mosneguti.

Grija de sine: am inceput regimul (timp de o luna de zile, restrictie totala la lactate si zahar si de evitat carnea si mezelurile), am inceput exercitiile recomandate de medicii de la Cluj (inviorarea de dimineata), am reusit sa merg si la patinoar (superb, a fost o minunatie) si am inceput tratamentul recomandat.

Rugaciune/Recunostinta/Meditatie/Jurnal: am reusit sa scriu zilnic in jurnal, ceea ce ma bucura, si, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, saptamanile acestea, am reusit sa imi fac si pravila. Slava Tie Doamne!

MAICA DOMNULUI

 Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Efrem Sirul, Isaac Sirul, Paladie si Iacob Sihastrul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Mangaierea celor intristati

La Schitul Sfanta Ana se cultiva o planta care face niste boabe tari de culoare gri. In Sfantul Munte sunt numite “Lacrimile Maicii Domnului”. Pustnicii aduna aceste boabe si fac din ele metaniere. Numele acestor boabe este legat de urmatoarea intamplare minunata.

La Coliba Sfantului Panteleimon din acest Schit traia un pustnic, care in fiecare zi urca neobosit tot mai sus pe calea ce duce la Cer. In toata viata sa si-a purtat cu barbatie crucea muceniceasca a nevoitelor sale ascetice.

Dar a ajuns si el la adanci batraneti si nu mai avea putere sa lucreze si sa-si castige cele necesare traiului. De aceea, a cazut inaintea icoanei Maicii Domnului pe care o avea in chilia sa si cu lacrimi o ruga sa-i arate chipul in care ar putea sa-si castige painea cea de toate zilele.

Atunci i-a aparut Maica Domnului si i-a spus:

-Sa cultivi planta care face boabe tari ca nautul si din ele sa faci metaniere.

De aceea in Sfantul Munte Athos aceste boabe se numesc “Lacrimile Maicii Domnului”.

 

(Arhim. Teofilact Marinakis – Patericul Maicii Domnului)

MICII CREATORI

TEHNICA MACRAME

 Daca este sambata, inseamna ca are loc intalnirea saptamanala la Centrul Educational, unde, impreuna cu copiii, facem lucruri frumoase.

Anii trecuti am confectionat bratari prin metoda nodurilor sau tehnica macrame. Pentru ca am crescut si suntem dornici sa invatam lucruri noi, anul acesta ne propunem sa invatam aceasta tehnica si sa facem lucruri frumoase.

Deci, am inceput cu cel mai simplu nod.

Copiii au fost incantati, asa ca au cerut fire, ca sa poata exersa si acasa. La final ne-am grabit putin, asa ca am uitat sa fotografiez ce au facut.

 

MAICA DOMNULUI

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Ioan Gura de Aur, ale carui moaste sunt aduse azi si ale Sfintei Marciana Imparateasa, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cercetarea Maicii Domnului

Batranul Iosif Isihastul, pe cand era incepator si se nevoia in pustia aspra, stearpa si lipsita de mangaiere, a Katunakiei de pe teritoriul manastirii Marea Lavra, a avut o mare suparare, o ispita care l-a chinuit mult:

-Am plans mult in acea zi, spunea el. Intr-un fel, ma plangeam lui Dumnezeu ca nu m-a ajutat, asa cum credeam eu. Ceream ajutor si spuneam ca nu voi pleca de acolo, daca nu-mi arata mila Lui si daca nu-mi da curaj. Ma rugam si Stapanei noastre si o chemam in ajutor.

Asa cum ma aflam acolo, la Kanunakia, si priveam catre varful Athonului, caci se vedea bine si locul unde este bisericuta Maicii Domnului, parca am simtit inlauntrul meu o tresaltare de bucurie si indata am vazut cum a iesit din biserica Maicii Domnului o raza luminoasa care a venit si s-a aplecat asupra mea ca un curcubeu.

Atunci am simtit o schimbare launtrica atat de puternica, incat am uitat de mine insumi. Nu numai inima, ci intreg trupul mi s-a umplut de lumina. Nu puteam sa-mi dau seama daca ma aflu in trup sau in afara de trup. Mi se parea ca am doua fiinte, deoarece imi vedeam interiorul plin de lumina, de mireasma duhovniceasca si de bucurie, iar Rugaciunea lui Iisus lucra neincetat in inima mea. Ma minunam de marea mila a lui Dumnezeu… Nu cunosc cat a tinut aceasta stare, insa dupa un timp aceasta lumina cu totul alba s-a intors acolo de unde a venit.

Atunci mi-am revenit si am vazut ca ma aflam in locul unde incepusem sa ma rog. Insa mi-am dat seama ca trecuse mult timp, pentru ca era aproape miezul zilei.

 

(Arhim. Teofilact Marinakis – Patericul Maicii Domnului)

 

HOTEL PASO

 HOTEL PASO CLUJ

(sursa fotografie: booking)

Asa cum stiti, in luna ianuarie am fost la Cluj. Am vrut sa ne cazam la aceeasi vila de anul trecut, pentru ca este foarte aproape de clinica Transilvania Healing, insa totul era ocupat. Fiind vorba doar de o noapte de cazare, sotul (caci el este responsabilul cu cazarea) a gasit, tot in apropiere de clinica, Hotelul Paso. Avand toate informatiile primite pe email, desi duminica dupa-amiaza, ne-am cazat in cateva minute.

Camera, nu foarte mare, insa luminoasa, calduroasa si mobilata cu mult bun gust. Paturile putin cam prea inalte, insa extrem de comode.

In camera, pe pliantul cu instructiuni, se aflau si informatii privind restaurantele din apropiere. Unul dintre ele este Marhaba Lebanese aflat chiar vis-à-vis.

Desi situat intr-o zona extrem de aglomerata, hotelul dispune de parcare, ceea ce reprezinta un mare avantaj.

Pentru noi acest hotel a fost exact ceea ce ne-am dorit.

 PS: asa cum spun de fiecare data, precizez si de data aceasta ca, postarile despre pensiunile sau hotelurile la care am fost cazati, reprezinta strict parerea mea, punctul meu de vedere si nu fac reclama la nici una dintre ele.

SFANTA ALEXANDRA

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei si ale Sfintilor Cuviosi Xenofont, Maria, Arcadia si Ioan, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

DESPRE CASATORIE SI VIATA DE FAMILIE

1.     Se cuvine sa ne gandim, in toata vremea, nu la indeletnicirile si placerile noastre, ci la folosul aproapelui nostru, pe care sa si cautam sa i-l pricinuim.

2.     Credinta cea adevarata se vadeste in toate purtarile si indeletnicirile noastre. Ea este asemenea sevei din copacul viu, care se gaseste nu doar inlauntrul trunchiului, ci curge pana in varful celor mai indepartate ramuri.

3.     Trecand prin necazuri, te deprinzi cu impreuna-patimirea si poti impartasi cu adevarat suferinta aproapelui tau.

4.     A dobandi maretia si puterea, iata ce este fericirea – aceasta este una dintre parerile intru totul gresite, pe care o impartaseste, in toate vremurile, cea mai mare parte a omenirii. A fi bun, aceasta este fericirea! Aceasta este taina pe care o afla, insa, doar cei putini, cei intelepti si virtuosi, care se impodobesc pe ei insisi cu frumusetea si insusirile dumnezeiesti si, urmand pilda vietuirii lor, ajung sa se impodobeasca, mai apoi, de virtuti si semenii lor, si intreg neamul din care fac parte.

 

(Sfanta Imparateasa Alexandra a Rusiei - Sa invatam sa iubim – Cugetari despre dragoste, casatorie si viata de familie)

VILA SIANA

VILA SIANA BRAN

(sursa fotografie: booking)

Intotdeauna, sfarsitul lunii ianuarie ne aduce cateva zile libere. Si asta pentru ca, firma la care lucram, desi este o firma foarte veche, s-a transformat din Intreprindere in Societate Comerciala, imediat dupa Revolutie, la data de 22 ianuarie. De atunci, se considera ziua de 22 ianuarie ca fiind Ziua Societatii si avem zi libera. Si cum data de 24 ianuarie este zi libera la nivel national, de fiecare data intre ele ne luam o zi de concediu. Asa ne bucuram in fiecare an de o mininvacanta.

Anul acesta am ales sa petrecem cateva zile la Bran, sa ne bucuram de zapada. Si, cum sotul este responsabil cu cazarea, a ales vila Siana.

O alegere excelenta, unde ne-am simtit foarte bine.

La vila Siana, micul dejun a fost inclus in pretul cazarii, insa pranzul si cina au fost doar la cerere.

Rezervarea a fost facuta inainte de sarbatori, astfel ca, dupa plata avansului, am primit mesaj de la gazda sa ne spuna ca, la sosire, in situatia in care dorim sa servim cina, sa anuntam la plecarea din Ploiesti. Initial am zis ca plecam cu ale noastre, insa timpul nu ne-a permis sa ne pregatim asa cum trebuie si am renuntat la idee. Am dat mesaj cu ceea ce dorim si am pornit la drum.

 A fost cea mai fericita alegere pentru ca, dupa un drum in care ploaia, vantul si frigul ne-au fost insotitori, chiar doream sa servim ceva cald, iar fasolica iahnie si cartofii la cuptor, asezonate cu cate o salata de muraturi, au fost mai mult decat binevenite. La final am servit o delicioasa cafea fara cofeina. Da, aceasta este una dintre putinele pensiuni care are in meniu asa ceva.

Dupa cina, gazda ne-a invitat sa ne relaxam si sa ne tragem sufletul in fata semineului din sala de mese, acolo unde ardea un foc adevarat. Impreuna cu gazda si ceilalti turisti am petrecut o seara de vis, la un pahar de vin, o adevarata seara de iarna.

Camerele nu sunt foarte mari, dar nici foarte mici, insa sunt luminoase si foarte placute.

Ma stiti ca sunt atenta la detalii. Ei bine, este singura vila de 4 stele (din cele la care am fost) dotata cu incaltator (sa nu radeti, pentru ca noi plecam cu incaltatorul la pachet de cand problemele cu genunchiul ale sotului).

Totul este realizat cu gust, cu atentie deosebita la detalii, este foarte frumos imbinat stilul rustic cu cel modern.

Pentru ca am servit cina la vila in fiecare seara, pot sa va spun ca mancarea a fost delicioasa.

Un alt aspect care mi-a placut a fost acesta: la sosire, am fost intampinati cu o cescuta mica de tuica si nu cu remarca: “achitati acum sau dupa ce desfaceti bagajele?”. De plata am vorbit la finalul sejurului.

Pe holuri am admirat o serie de tablouri de o frumusete extraordinara.

Recomand vila Siana pentru un sejur la Bran.

 PS: asa cum spun de fiecare data, precizez si de data aceasta ca, postarile despre pensiunile la care am fost cazati, reprezinta strict parerea mea, punctul meu de vedere si nu fac reclama la nici una dintre ele.

SFANTA XENIA

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Grigorie Teologul, arhiepiscoul Constantinopolului si ale Sfantului Ierarh Bretanion, episcopul Tomisului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

SUB ACOPERAMANTUL FERICITEI XENIA

O nemtooaica, luterana, suferea de o cumplita durere de cap. Vecina ei de apartament, crestin ortodoxa, merse la cimitirul Smolensk, lua pamant de la mormantul Fericitei Xenia si o sfatui sa si-l puna pe locul unde o doare.

Ascultand-o, bolnava il puse pe locul dureros si si durerea incepu de indata sa se diminueze. Cand durerea disparu, nemtoaica lua pamantul si il puse in dulap. Aceasta se intampla seara. Dupa cateva minute observa ca in jurul pamantului aparu o lumina ciudata, iar dulapul incepu sa tremure. Speriindu-se, nemtoaica puse pamantul pe comoda, dar se intampla acelasi lucru. Se sperie atat de tare incat o chema pe vecina sa. Aceasta stiind despre ce este vorba, puse in coltul camerei o icoana, puse pamantul sub ea si aprinse candela. Atunci lumina disparu si totul se linisti.

Aceasta povestire i-a relatat-o parintelui Stefan Opatovici chiar nemtoaica. De atunci ea incepu sa creada din tot sufletul in Sfanta Xenia.

 

(Sfanta Xenia cea smerita si nebuna pentru Hristos)

MFC-UNIREA PRINCIPATELOR

 UNIREA DE LA 1859

(sursa: pinterest)

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

SFANTA XENIA DIN PETERSBURG

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Xenia din Roma si ale Sfintei Xenia din Petersburg, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

SUB ACOPERAMANTUL FERICITEI XENIA

Prima minune facuta de Fericita Xenia, dupa moartea sa, a fost ajutorul dat unei vaduve, care daruise bani pentru ridicare paraclisului din cimitirul Smolensk.

Curand dupa ridicarea paraclisului, vaduvei si fiicei sale le-a fost prezentat un tanar colonel; tanarul incepu sa le viziteze des, apropiindu-se de fata, si-i propuse acesteia sa se casatoreasca cu el. Propunerea a fost acceptata, atat de fata cat si de mama ei. Au stabilit si ziua nuntii.

Logonicii erau tineri, frumosi si bogati.

Toti gandeau ca un asemenea logodnici-a fost trimis fetei chiar de Fericita Xenia.

In ajunul nuntii, mama viitoarei mirese, impreuna cu aceasta, au mers la cimitirul Smolensk ca sa roage Fericitei Xenia, dand si slujba de pomenire. In timpul slujbei ele o rugara fierbinte pe Fericita Xenia sa ii ajute tinerei fete sa-si gaseasca fericirea.

Si Fericita le-a auzit rugaciunea si i-a venit in ajutor.

In timp ce vaduva si tanara se rugau la mormantul Smolensk, logonicul-colonel, merse la o importanta institutie bancara pentru a ridica o mare suma de bani. La banca, logodnicul, un fost deitunut, fu recunoscut de catre un supraveghetor, care il insotise nu demult in Siberia. Fiind retinut, vazand ca nu are nimic de facut pentru a scapa, a recunoscut ca, intr-adevar fugise de putin timp din Siberia. Pe drum ucisese un ofiter, ii imbracase uniforma si isi insusise actele si banii. Ajungand in Petersburg, se dadu drept colonel, facuse cunostinta cu fata generalului, pe care urma sa o ia in casatorie si sa oficieze nunta. Imediat criminalul fu arestat, trimis in judecata, si avand in vedere numeroasele sale arestari, fu condamnat la pedeapsa cu moartea.

De atunci Fericita Xenia este venerata ca ocrotitioarea fetelor cucernice, pe care le salveaza de casatoriile nepotrivite.

 

(Sfanta Xenia cea smerita si nebuna pentru Hristos)

DEZAMAGIRE

 "BILA NEAGRA" PENTRU BENZINARIILE MOL

Intotdeauna, cand plecam la drum, in special la calatoriile mai lungi, obisnuim sa ne rasfatam cu o cafea fara cofeina. De-a lungul timpului, am facut un fel de "clasament" al celor mai bune cafele. De departe, preferata noastra era cafeaua de la benzinariile Mol, urmata la mica distanta de cea de la McKafee, iar pe locul trei se afla cea de la OMV.  Daca nu luam din aceste locuri, preferam sa renuntam.

Ei bine, incepand cu sfarsitul anului 2023, la benzinariile Mol nu se mai gaseste cafea fara cofeina. Am crezut intial ca este o lipsa in zona noastra, insa tot calatorind de la inceputul acestui an, am constat ca nu mai au acest produs.

Sunt dezamagita de politica lor de firma si, prin urmare le dau o "bila neagra".

SFANTA IULIANA DIN LAZAREVO

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Clement, episcopul Ancirei, ale Sfantului Mucenic Agatanghel si ale Sfintirlo Parinti de la Sinodul al VI-lea ecumenic, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

ICOANA SFINTEI IULIANA A SCAPAT DIN INCENDIU

In anul 1999, am avut posibilitatea sa ajung in orasul Murom si sa ma inchin Sfintelor moaste ale Sfintei Iuliana. Aveam probleme de familie si m-am rugat ca pacea si linistea sa se intoarca in familia mea. Am tinut neaparat sa cumpar si o icoana a Sfintei, ca sa o am acasa si sa-i pot cere in continuare ajutorul si mijlocirea.

Am venit in acest pelerinaj cu un grup de colegi, cu care am inchiriat impreuna un microbuz. Cu acelasi transport trebuia sa revenim si acasa, insa cand eram aproape de orasul nostru, microbuzul a facut un accident, in urma caruia a luat foc. Grabindu-ne sa ne salvam, nu am reusit sa ne luam si lucrurile si abia dupa ce a fost stins focul, am descoperit ca, desi tot ce era in interiorul microbuzului a ars, icoana Sfintei iuliana din geanta mea a ramas intreaga.

 

(Sfanta Iuliana din Lazarevoa-Ocrotitoarea familiei)

MINIVACANTA LA BRAN

 MINIVACANTA LA BRAN - ZIUA A DOUA

Ieri a fost o zi minunata. Dimineata, cand ne-am trezit, cu toate ca era ger, zapada stralucea in soare. Doamne, ce peisaj de poveste. De mult timp nu am simtit zapada scartaind sub ghete.

Dupa micul dejun am pornit spre schitul Sfantului Efrem, pentru a participa la Sfanta Liturghie. Cand am ajuns, biserica era intesata de lume, iar in fata ei era o multime de oameni. La inceput am zis ca ramanem afara, insa Radu a fost primul care si-a gasit loc in biserica. Spre sfarisul slujbei m-am alaturat si eu, inghetata bocna. Sfanta Liturghie a fost tare frumoasa, insa mi-a placut foarte mult predica. Desi luunga a fost cu multe invataminte si sfaturi.

Când am plecat de la Schit, întreaga vale răsuna de glasurile copiiilor ce erau la derdeluș.

Fiind duminica, parca totul in jurul nostru spunea: e vremea sa va odihniti, nu sa va plimbati. Asa ca, am servit pranzul la restaurantul Hanul Bran dupa care ne-am retras la vila, la somnic.

Dupa somnic, odihniti, am mers la cofetaria Panner Bakery din Moeciu pentru a servi un delicios choux a la crème si o cafeluta fara cofeina.

Așa arata cerul când am mers seara la plimbare.

La intoarcere ne-am oprit la patinoarul din curtea Castelului. Nu erau decat doi copii si o doamna. Ulterior, m-am lamurit si de ce: gheata era sub orice critica, efectiv se spargea sub patine. Dupa ce am tras o cazatura zdravana, am patinat cam o jumatate de ora, alegand portiunile cu gheata cea mai buna. Ne-a explicat domnul de la bilete ca ploaia calda ce cazuse vineri a stricat foarte tare gheata.

Însă în acea jumătate de ora m-am simțit excelent. Nu puteam sa plecăm fara sa admiram castelul seara.

Am incheiat seara cu o cina romantica, intrucat am fost doar noi doi (pentru ca doar noi si inca o familie mai eram la vila). Pentru ca de azi intram la regim, aseara a fost un fel de rasfat culinar: eu am servit coaste cu garnitura de cartofi Siana si ardei copti, udate cu o bere fara alcool, iar la desert: clatite cu dulceata. Sotul meu a servit cotlet la cuptor cu aceeasi garnitura de cartofi Siana si salata de muraturi, udate cu o bere Azuga nefiltrata, iar la desert o portie de papanasi.

SFANTA IULIANA DIN LAZAREVO

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Timotei si ale Sfantului Cuvios Mucenic Anastasie Persul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.

Vindecarea ranii de la deget

In vara anului 2000, din orasul Podolsk a venit in vizita la bunica sa un copil pe nume Roman.

Baiatul a crescut intr-o familie in care credintei nu i se acorda prea multa atentie si foarte rar se mergea la biserica. Astfel, nu putem spune ca Roman cunostea prea multe despre credinta, Dumnezeu sau Sfintii Sai.

Totusi, din curiozitate, Roman si-a insotit bunica la Biserica Sfantului Nicolae si s-a inchinat Sfintelor Moaste ale Sfinei Iuliana. Tot la biserica el a aflat despre viata Sfintei, iar inainte de a pleca, a primit in dar o sticluta cu untdelemn de la Sfintele Moaste ale Sfintei.

Fiind perioada vacantei de vara si fiind ocupat cu numeroase jocuri si distractii, Roman probabil ar fi uitat de Sfanta Iuliana, dar nebanuite sunt caile Domnului.

In una din zile, ajutandu-si bunica cu treburile din gospodarie, copilul si-a ranit puternic degetul de la mana. Rana s-a inflamat, provocand si o durere acuta. Bunica a vurt sa mearga cu el la medic, insa intre timp Roman si-a adus aminte despre faptul ca in biserica i s-a vorbit despre ajutorul minunat pe care-l acorda Sfanta Iuliana tuturor celor care i se adreseaza cu credinta.

In fiecare seara, baiatul ungea rana cu untdelemnul primit, dupa care, cu credinta specifica doar unui suflet sincer si nevinovat de copil, o ruga pe Sfanta Iuliana sa-l vindece. Au fost necesare doar trei zile ca rana sa se vindece, iar durerea sa dispara.

Micutul Roman a plecat spre Podolsk nu doar sanatos, dar si cu o noua lumina a credintei care a patruns in sufletul sau, datorita ajutorului Sfintei Iuliana.

 

(Sfanta Iuliana din Lazarevo – Ocrotitoarea familiei)

MINIVACANTA LA BRAN

 MINIVACANTA LA BRAN-PRIMA ZI

 Ieri dimineata, cand ne-am trezit, afara inca ningea cand incet, cand viscolit. Era o minune. Iarna cu adevarat.

 

Dupa micul dejun am pornit spre partia de schi Cheile Gradistei unde, de la an la an, totul arata mai bine. Anul acesta, ca noutati sunt doua lucruri: alpin coaster-ul si partia de sanius. Vremea este schimbatoare, insa drumul pana acolo arata destul de bine.

 La un moment dat, cu vreo 4 km inainte sa ajungem, “domnul Waze” ne arata drum cu circulatie ingreunata, chiar o intarziere de 6-7 minute, insa nu era nici o masina in fata noastra, iar din sens invers abia daca au venit doua masini.🤣🤣.

Cand am ajuns era foarte lejer, insa, pe parcurs s-a aglomerat foarte mult. Dupa ce am parcat masina, am mers spre locul de pornire la alpin coaste, pentru ca sotul si-a dorit foarte mult sa incerce. Eram convinsi ca, daca vom intariza, vom pierde mult timp stand la rand.

Daca la inceput a fost soare, incet-incet acesta s-a ascuns dupa nori si a fost inlocuit cu ceata. Nici nu se mai vedea partia de schi. Inainte de a porni spre mica ceainarie unde savuram mereu cate o ciocolata calda, ne-am incalzit cu un pahar de ceai fierbinte, savurat pe balconul locatiei de la baza partiei, privind cum se lasa ceata. 

Am savurat ceaiul si am porit spre micuta ceainariei. De obicei mergem pana acolo pe potecuta speciala amenajata, insa azi zapada era mult prea mare, asa ca am preferat sa o luam pe partia de la biatlon (nu am fost singurii care am procedat asa). Ajunsi la ceainarie, am luat cate o ciocolata calda pe care am savurat-o pe drumul de intoarcere, nu de alta, dar frigul si vantul s-au intetit.

nu se vedea absolut nimic la departare

Pentru ca totul a devenit foarte aglomerat, frigul s-a intetit, iar burtica plangea de foame,  am plecat spre Bran, unde am servit masa de pranz. Urmatoarea destinatie a fost manastirea Sfantul Efrem de la Cristianu. O manastire noua, tare frumoasa, cu un pangar extrem de aprovizionat. Foarte, foarte multe carti pentru copii. Aveau si puzzle-uri cu sfinti pentru copii. 

Bineinteles ca am plecat cu un teanc de carti, dar si cu jocuri pentru Matei.

De la manastire am venit direct la vila pentru ca era foarte tarziu si oboseala si-a spus cuvantul. La cina am savurat sarmalute cu mamaliga si papanasi.

Aceasta a fost prima zi la Bran.