Despre minciuna si clevetire

 Pentru rugaciunile Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur si ale Sfantului Sfintit Muceni Ipolit, episcopul Romei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre minciună si clevetire.

Rogu-vă pe voi, fratilor, părăsiti-vă de vătămarea cea pierzătoare, adică de clevetire si de minciună si să lepădati de la voi această tiranie. Că minciuna este întâiul păcat si mestesug al diavolului, că prin ea întâi a amăgit pe Adam si pe tot neamul nostru l-a băgat în pierzare. Că, desi unii socotesc că minciuna este un mic păcat si din obicei mint unii altora, alte păcate le mărturisesc si le părăsesc pe ele, iar minciuna nici n-o mărturisesc, nici nu o părăsesc si nu aud pe Proorocul ce zice: „Pierde-voi pe toti cei cei grăiesc minciună” (Ps. 5, 6). Si iarăsi: „Pe cel ce clevetea, în ascuns, pe vecinul său, pe acela l-am izgonit” (Ps. l00,6).

Clevetirea a răsturnat case mari, din temelie. Iată, numai unul este clevetit, iar supărarea si plânsul la multi ajunge si intră, adică la copiii lui si la cei apropiati si la prieteni. Deci, plângerea si suspinul acestora, cum va slobozi, oare rugăciunea clevetitorilor acelora, ca să ajungă la auzul lui Dumnezeu? Că si lumânările lor se sting si jertfele lor neplăcute le fac suspinele. Pentru care, bine a zis David: „Pierde-va Domnul toate buzele cele viclene si limba cea plină de mândrie.” (Ps. 11,3). pentru că si asupritorii fac păcat ca furii si tâlharii. Ba încă asupritorii sunt si mai amari decât furii si tâlharii, de vreme ce, acestia au măcar putină pricină, adică sărăcia si foamea si golătatea. Si, ei fură noaptea, pe întuneric, si temându-se. Iar asupritorii si cei ce iau mită fură ziua, la lumină, si pe fratii lor jefuindu-i, le fac lor nedreptăti mari. Încă si de desfrânare si de toată spurcăciunea sunt plini, de care Apostolul porunceste să fugim, zicându-ne: „Fugiti de desfrânare! Căci tot păcatul pe care îl fac oamenii, afară de trup este, iar cela ce se desfrânează întru al său trup greseste.” Si iarăsi: „Nu vă înselati, că nici preadesfrânatii, nici desfrânatii, nici betivii nu vor intra întru împărătia lui Dumnezeu”, dacă nu se vor curati pe ei prin pocăintă mare.

Multi aduc aici o socotintă proastă zicând că, adică, asa sunt făcuti unii, oameni înfierbântati spre pofta trupească, si nu pot să se înfrâneze, iar altii, fiind făcuti reci la trup, pot să se înfrâneze. Dar eu, această socotintă, cu o mică pildă o voi strica.

Dacă într-adevăr, omul este neânfrânat spre poftă după fel si după fire, apoi cum se face că, atunci când cineva voieste să facă vreun rău, silit fiind de poftă, îndată ce vede trecând vreun judecător pământesc nu-si zice că de felul meu sunt asa tâlhar si desfrânat, să nu fug dar de dânsul, ci dimpotrivă, îndată ce-l vede, fuge de greseala aceea. Si, atunci, cum este cu pofta aceluia, după fel si după fire? Si dacă frica unui judecător pământesc poate să piardă pofta aceea, spre greseală, atunci, cu cât mai vârtos frica înfricosătorului Aceluia si Atotvăzătorul Judecător este în stare să piardă din noi toată pofta spre păcat? Dar, de vreme ce nu avem frica Lui întru noi, pentru aceea si grăim socoteli si motive de acestea si de acele fapte necurate suntem plini. Apoi, încă ne si înfuriem, bănuind că ne-ar fi poruncit nouă grele porunci, iar pe noi însine nu ne osândim.

Să ne sfiim, deci, de Stăpânul Ceresc, ai Cărui ochi sunt mult mai luminosi decât soarele, Care de-a dreapta Tatălui stă si vede păcatele si fărădelegile noastre, măcar atât cât ne sfiim de un judecător pământesc. Că, altfel, aproape nu-i zicem asa: „Tu, acolo, la înăltime esti, iar noi de Tine nu ne temem.”. O, mare este răbdarea lui Dumnezeu, a Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

(Proloage)

MFC-DOR

 DOR DE MUNTE SI ZAPADA

Despre sarindare

 Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Filotei si pentru aducerea moastelor Sfantului Sfintit Mucenic Ignatie Teoforul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, povestire a Sfântului Grigorie Dialogul, despre sărindare.

Ne spunea nouă papa Grigorie al Romei: „A fost un călugăr, într-o oarecare mănăstire, care îmi slujea mie, iar, mai pe urmă, începând a se îmbolnăvi, s-a apropiat de moarte. Deci, îi slujea lui un frate al lui după trup, cu numele Copiosie, care si acum este viu. Iar cel mai sus-zis frate, văzându-se aproape de moarte, a spus fratelui său: „Am, a zis el, ascunsi trei galbeni”. Dar acest lucru nu s-a putut tăinui fată de fratii din mănăstire. Pentru că, cercetând cineva, din întâmpIare, mâinile fratelui, a aflat acei trei galbeni.

Si cum am auzit aceasta despre fratele ce petrecea împreună cu noi în mănăstire, n-am trecut-o cu vederea. Că asezământul mănăstirii astfel este, că, adică, toti fratii de obste vietuiesc si nimeni nu are la sine nimic. Deci, foarte m-am întrebat cum si ce să fac, spre curătirea acestui frate si spre pilda si învătătura tuturor fratilor. Deci, chemând pe iconom, i-am zis lui: Mergi si să nu lasi pe nimeni din frati ca să vie la fratele cel ce moare, nici cuvinte de mângâiere să audă din gurile lor. Ci, când va fi aproape de moarte si va începe să cheme pe frati la sine, să-i zică lui trupescul frate: Pentru cei trei galbeni pe care i-ai ascuns, la toti fratii esti o urâciune; ca măcar cu acest amar cuvânt să poată a se curăti de acel greu păcat. Iar, după ce va muri, să nu-l îngropati pe el unde se îngroapă fratii, ci în gunoi făcând o groapă, acolo să-l acoperiti si cei trei galbeni împreună peste dânsul să-i aruncati, zicându-i: Argintul tău întru pierzare împreună cu tine să fie, si aceasta zicând, să-l acoperiti pe el.

Cu aceasta, două foloase am voit să fac, si aceluia si fratilor: ca pe acela, adică, grija si mâhnirea cea de la moarte să-l curete de păcat, iar pe ceilalti, mai vârtos, frica celui osândit să-i mântuiască de la un păcat ca acela, ceea ce s-a si făcut. Deci, fratele acela, apropiindu-se de moarte, se ruga ca să vină la dânsul fratii. Si, întristându-se el, i-a spus lui cel de un sânge cu el frate: Pentru acesti trei galbeni, toti fratii au scârbă de tine. Iar el, pentru păcatul său, foarte mult suspina si, în suspinele acelea, a iesit din trupul său. După aceea, l-au si îngropat, asa cum poruncisem. Si, intrând fratii în grijă pentru osândirea aceluia, îndată au început a-si aduce înaintea mea lucrurile lor cele netrebnice si proaste, pe care rânduiala mănăstirii le dă lor voie să le aibă. Încă, foarte m-am temut, ca nu cumva să mă fac si eu vinovat întru ceva.

Iar după treizeci de zile de la moartea lui, a început a dori sufletul meu după fratele ce murise si cu frică mă gândeam la muncile lui si căutam o cale pentru izbăvirea lui. Deci, chemând pe iconomul la mine, cu mare grijă i-am zis lui: Este destul cât s-a muncit în foc fratele nostru cel mort. Si datori suntem să-i ajutăm lui, după puterea noastră, că doar se va izbăvi din acele munci. Mergi, dar, si până la treizeci de zile Jertfa Mântuitorului să se aducă pentru dânsul. Deci, ducându-se, s-a făcut asa. Încă si noi am făcut la fel pentru sufletul acela, până ce fratele cel mort s-a arătat lui Copiosie, cel de un sânge cu el frate, zicându-i: Până acum, frate, foarte rău m-am muncit, iar acum sunt bine si întru lumină, pentru că astăzi sfânta împărtăsire am primit. Deci, acestea văzând si auzind fratele lui, s-a dus la mănăstire, spunându-le tuturor fratilor. Iar ei, numărând zilele, au aflat că aceea era ziua întru care, cea de a treizecea jertfă se adusese pentru dânsul. Si acel frate al lui nu stia că, pentru fratele său fac rugăciune cei din mănăstire, iar acestia nu stiau ce văzuse despre dânsul fratele lui, cel de acelasi sânge. Si, asa, întru aceeasi zi, sau înstiintat împreună de cele ce se făceau. Dintru care, un lucru aievea se arată: „Că, pentru mântuitoarele Jertfe, s-a izbăvit fratele acela din munci.” Deci, a sluji la cei morti, sărindare, cu adevărat, un lucru prea de folos este. Amin.

(Proloage)

Am citit

 Cuviosul Gherontie cel Nebun pentru Hristos 

Asa cum v-am spus aici anul acesta mi-am propus să citesc mai mult. Prima carte terminată este " Cuviosul Gherontie cel nebun pentru Hristos", vol 2. Ca și primul volum, acesta cuprinde relatări ale oamenilor care l-au cunoscut pe Cuviosul Gherontie, un adevărat sfant, care, prin credința și rugăciunea sa, i-a ajutat foarte mult. Unora chiar le-a schimbat viața.

Câteva mici fragmente de marturii:

"Așa era Cuviosul Gherontie, aducea bucurie oriunde mergea și era doritor de frumusețe în viețile noastre".

"Cuviosul ocrotea asemenea marilor duhovnici, care atunci când dau răspunsuri în predicile de la finalul Sfintei Liturghii, se întâmplă să priceapă adevăratul mesaj, din toată lumea prezenta, doar destinatarul acelor cuvinte."

"Păcat că noi nu vedem cu ochii sufletului! Sfinții sunt atât de discreți... Ei trec pe langa noi ușor, ca o adiere. Nu ne deranjează, nu ne cer nimic: nici laude, nici aprecieri, nici admirații. Ne lasă, in schimb, bucuria sfințeniei, lumina raiului și simplitatea plină de duh a vieții celei veșnice. Așa a fost Cuviosul Gherontie: Sfântul ghiduș și plin de harul bucuriei și al iubirii divine".

Sfantul Ioan Gura de Aur (I)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Efrem Sirul, Isaac Sirul Paladie si Iacob Sihastrul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cuvânt despre pocăintă al Sfântului Ioan Gură de Aur, rostit în ziua când a fost asezat patriarh al Constantinopolului (398).

Iată că soseste, fratilor, praznicul Nasterii lui Hristos, care, decât toate praznicele, este mai cinstit si mai înfricosător. Pentru aceea, eu acum încep învătătura aceasta că, adică, să vă curătiti de păcate si, asa, să vă apropiati de Sfintele Taine. Să nu-mi zică mie nimeni: ,,Plin sunt de rusine, fiindu-mi cugetul plin de păcate”, pentru că destule sunt, adică, aceste cinci zile, spre curătire; dacă ne vom pocăi cu adevărat si de vom priveghea si vom posti, multe păcate ni se vor sterge. Să nu ne uităm, dar, la vremea cea scurtă, ci la iubirea de oameni a Stăpânului să gândim. De vreme ce, cei din Ninive, numai în trei zile s-au întors la pocăintă si zdrobirea si smerenia sufletului lor au putut să potolească mânia aceea. Si păcătoasa, într-un ceas, apropiindu-se de Hristos, toate păcatele, cele din lungă vreme, si le-a spălat, încă si iudeilor, care-L cleveteau, pentru că a primit-o pe ea, si acelora le-a astupat gura, iar pe dânsa de toate relele a schimbat-o si, dându-i ei îndrăzneală, a eliberat-o. Dar pentru ce a făcut El aceasta? Pentru că ea, cu minte dreaptă si cu fierbinte credintă, din suflet umilit, s-a atins de sfintele si preacuratele Lui picioare, părul dezlegându-si, izvorul de lacrimi din ochi slobozind si mirul tot turnându-l; adică cu ceea ce însela pe oameni, cu aceea si-a întocmit si doctoria pocăintei. Cu ochii, cu care i-a vânat pe desfrânati, cu aceia, acum, a lăcrimat, împletiturile părului, cu care pe multi îi prindea în păcate, cu acelea, acum, a sters picioarele lui Hristos. Deci, si tu să faci asemenea, adică, prin acelea, prin care ai mâniat pe Dumnezeu, iarăsi, prin acelea să-L rogi pe El acum. De l-ai mâniat prin jefuirea averilor, prin acelea te si împacă acum cu Dânsul: cele răpite să le împărti la cei năpăstuiti, încă si ceva pe deasupra să mai dai. Să zici ca si Zaheu: „întorc împătrit acelora pe care i-am năpăstuit.” Iar de ai gresit cu limba, cu aceea acum curate rugăciuni să înalti si pe cei ce te blestemă si te grăiesc de rău, tu să-I binecuvântezi.

Deci, dacă în acest fel te vei schimba în lacrimi si în obicei, apoi, nu lungă vreme îti trebuie de pocăintă, nici multi ani, ci numai într-o zi vei câstiga eliberare. Drept aceea, rogu-vă pe voi, să vă depărtati de înselăciune si să primiti fapta bună. Încetati cu răutătile si vă făgăduiti să nu le mai faceti; si destul vă este vouă aceasta spre răspuns. Eu mărturisesc si vă încredintez: nimic alta nu caută, fără numai ca să arate că celor ce încetează cu păcatele, si fug de răutătile cele mai dinainte si cu adevărat se pocăiesc, milostiv le este Dumnezeu si-i primeste pe ei ca un iubitor de oameni. Că omul, întru sine despărtirea de răutăti si mai mult, să nu le mai facă pe acelea. Pentru că iubitor de oameni este Dumnezeu, iartă pe cele dintâi si nu pomeneste răutătile, dacă ne pocăim cu adevărat, că, precum femeia ce se chinuieste, doreste să nască, asa si Dumnezeu doreste să-si verse mila Sa asupra noastră.

Pentru aceea, să lepădăm toată nedreptatea si, asa, să începem a prăznui Nasterea lui Hristos. Să lepădăm clevetirea si osândirea. Să călcăm tinerea de mânie si invidia si toate grijile lumesti. Si, asa, întru aceste cinci zile pocăindu-ne, curati de toată răutatea să ne apropiem de Cel curat si fără de răutate, Dumnezeu, fiecare zicând: „Sufletul meu vreau să-l mântuiesc, ajută-mi mie, Doamne, ca să mă mântuiesc.” Că ce folos va lua omul, măcar de ar dobândi si toată lumea si sufletul său si l-ar pierde? Însă, aceasta nu spre osândire si judecată, o grăiesc vouă, ci căutând mântuirea voastră, că adică să vă izbăviti de vesnicele chinuri, întru Hristos Iisus, Domnul nostru, a Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

(Proloage)

Jurnal de bunica

 ZIUA BUNICILOR

Sambata a fost o noua zi petrecuta alaturi de pitici. O noua zi plina de bucurie. Parintii lor, Adi si Mihai, au dorit sa plece la Sinaia si sa petreaca impreuna cateva ore, asa ca noi am ramas cu copiii.

Cand ne-a vazut, Matei a fost foarte, foarte fericit: “Bunicaaaaa, buniculllll, ai venit a mine?” In spatele lui cine era, razand cu cei cativa dintisori? Alex, dragul bunicilor.

Alex este umbra lui Matei, este tot timpul pe langa el si il imita. Este foarte nostim cand ia o carte si incepe sa o rasfoiasca si sa bolboroseasca in limba lui, facand o mimica extraordinara: ‘ba, ba, ba”.

Ne-am jucat, am construit (impreuna cu Matei) si demolat (Alex singur), am citit, dar am si gatit: omleta pe care am numit-o clatituta si pe care au mancat-o cu placere. Mai ales ca bunicul le dadea la amandoi spunandu-le povesti.

Cand construiam ferma din lego, a venit micul terorist carliontat si a desfacut acoperisul:

“Hei, Aiex, lasa copeisul”. Peaca la buniculll.

Cele mai frumoase momente sunt insa cele cand se iau in brate, cand fac nasuc pe nasuc.

Sfantul Ioan Gura de Aur

 Pentru aducerea moastelor Sfantului ierarh Ioan Gura de Aur, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre omul ce s-a tămăduit la mormântul Sfântului Ioan Gură de Aur, prin a sa pocăintă.

Când au adus trupul Sfântului din Comane cu mare cinste, si l-au asezat pe el în biserica Apostolilor, atunci un om din cei puternici ai Constantinopolului, fiind bolnav si având credintă mare în Sfântul Ioan Gură de Aur, a poruncit slugilor sale să-l aducă pe el în cinstita biserică a Sfintilor Apostoli, unde este mormântul cel tămăduitor al purtătorului de Dumnezeu părinte Ioan Gură de Aur. Iar, după ce l-au dus pe el întru acea cinstită biserică, s-au rugat cu lacrimi si l-au pus pe pat. Deci, zăcând el si bolind, chema ajutor pe Sfintii Apostoli ai lui Hristos si pe Sfântul, Părintele nostru Ioan Gură de Aur, ca să-l miluiască pe el în primejdia lui, aducându-si aminte de cele necuvioase fapte făcute de el, înainte de îmbolnăvire. Iar când gândea la acestea, tânguindu-se, zicea: „Amar mie si vai de ticălosul cel nepocăit, cum voi merge pe calea dintru care nu mă voi mai întoarce? Si cum voi suferi certarea înfricosatului Judecător si muncile cele netrecătoare si vesnice?”.

Deci, acestea grăindu-le acela, si mai multe decât acestea, tânguindu-se, cam pe la al saselea ceas, toti au iesit din cinstita biserică, si numai singur bolnavul a rămas si, căutând spre bolta acelei sfinte biserici, a văzut chipul Domnului nostru Iisus Hristos si a început a grăi către Dânsul asa: „De chipul tău, Stăpâne, desi zugrăvit de mâini omenesti, mă cutremur si mă tem. Dar cum eu, ticălosul, Te voi vedea pe Tine, înfricosatul Judecător, când vei veni să judeci toate? Gresit-am, Stăpâne, iartă-mă pe mine, că n-am păzit poruncile Tale.”. Deci, acestea grăindu-le acela, a început a-si mărturisi păcatele sale spre Sfânta icoană. Iar, după ce, cu de-amănuntul, le-a spus pe toate, si-a mai adus aminte încă de alt păcat, pe care îl făcuse, si a început a zice: „L-am făcut Stăpâne, însă nu îndrăznesc, a-l spune, nu îndrăznesc, Iubitorule de oameni, nu îndrăznesc, Milostive.” Deci, acestea zicându-le el, a venit un glas de la Sfânta icoană, zicând: „Spune, omule!”. Iar după ce l-a spus si pe acela, a venit alt glas si i-a zis: Iartă-ti-se tie păcatele tale!”.

Iar după ce s-a pogorât acel glas înfricosat, s-a sculat omul sănătos si a căzut cu fata la pământ, strigând cu glas mare si înăltând cântări de multumire lui Dumnezeu, Celui ce nu voieste moartea păcătosului, ci asteaptă întoarcerea pocăintei si voieste ca toti oamenii să se mântuiască si la cunostinta adevărului să vină. Deci, închinându-se chipului Mântuitorului Hristos si tămăduitorului mormânt al purtătorului de Dumnezeu părinte Ioan Gură de Aur, s-a dus la casa sa si, cealaltă vreme a vietii sale a petrecut-o în curătie si cu pază. Dumnezeului nostru, slavă!

(Proloage)

Despre primirea de straini

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului si ale Sfantului Ierarh Bretanion, episcopul Tomisului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Grigorie, papă al Romei, despre primirea de străini.

Un oarecare om bogat slujea cu mare osârdie, împreună cu toată casa lui, oaspetilor, că, în fiecare zi, aducea străini la masa sa. Si, într-o zi, a venit un străin, împreună cu multi altii, si l-a dus si pe acesta la masa sa. Însă, când a vrut, după obiceiul smereniei sale, să-i toarne apă pe mâinile lui si s-a întors să ia ibricul cu apă, îndată nu l-a mai văzut pe acela, pe ale cărui mâini voia să toarne apa. Si, făcându-se lucrul acesta, se mira omul singur întru sine. Dar în noaptea aceea, i-a zis lui Domnul, în vis: „În celelalte zile M-ai primit, adică, prin fratii mei mai mici, iar în ziua de ieri, pe Mine însumi M-ai primit. Deci, la judecata cea viitoare, se va,zice tie: „Cele ce ati făcut unuia din acesti mai mici ai Mei, acelea Mie le-ati făcut.” Iată, dar, mai înainte de judecată, că Domnul arată că, atunci când este primit prin fratii Lui mai mici, atunci ne socoteste pe noi ca pe cei ce-L primesc pe El însusi. Si noi, dar, să nu ne lenevim spre primirea de străini. Socotiti, fratilor, cât de mare este lucrul primirii de străini. La mesele voastre, pe Hristos primiti-L, ca si voi să fiti primiti de El la ospătul cel vesnic. Dati, acum, străinului Hristos, la primirea de străini, ca si El, pe voi, la ziua Judecătii, nu ca pe niste străini să vă stie, ci ca pe cei apropiati ai Săi, în împărătia Sa, să vă primească.

 

(Proloage)

Cuavant al Sfantului Ioan Gura de Aur

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Xenia din Roman si ale Sfinte Xenia din Petersbug, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre milostenia făcută din osteneala dreaptă, nu din jafuri.

Zis-a Domnul: „Faceti-vă prieteni cu bogătiile nedrepte, ca să intrati în casele cele vesnice.” si zicând asa: „din bogătiile nedrepte”, a arătat că, adică, îndreptarea ta să se facă în vremea de acum. Ceea ce, adică, rău ai câstigat, să împărti bine. Adunată-i din nedreptate, acum, căindu-te, să risipesti cele adunate. Că nu aceasta este fapta bună, ca să dai, din acelea, o parte, ci, a se lipsi de toate acelea, este lucru bun. De vreme ce, cea mai grea fărădelege este ca, adică, de la unul a apuca si altuia a da. Iar de faci milostenie din nedreptate, apoi să miluiesti pe aceia pe care i-ai asuprit. Că nu cel ce miluieste pe multi este milostiv, ci acela ce nici pe unul nu asupreste, nici îi face nedreptate, pentru că cei ce nu se depărtează de la nedreptăti si aduc daruri lui Dumnezeu, aceia neprimiti sunt. Căci scris este: „Jertfele celor fără de lege, urâte sunt lui Dumnezeu.” Mai bine este a nu câstiga o avere ca aceea, decât a o da lui Dumnezeu cu fătărnicie.

Iar, pentru cei ce nu fac milostenie la săraci, zice Proorocul: „Cela ce-si astupă urechile sale, ca să nu audă pe săraci, si el însusi, oarecând va striga si nu-l va auzi nimeni”. Drept aceea, se cade a pune în minte mila si judecata, adică, să câstigăm după dreptate si să împărtim milostenie, după cum este scris, ca prin aceasta să ne apropiem de Dumnezeu. Deci, întru aceasta, să se cerceteze cu dinadinsul fiecare pe sine si să se socotească: oare, dintru ale sale osteneli are bogătia din care voieste să aducă daruri lui Dumnezeu, ori, poate a făcut silă celor neputinciosi, sau a jefuit pe cei de sub stăpânirea lui? Că, măcar de esti si stăpânilor, să nu faci silă, nici să jefuiesti, ci, de ti se va întâmpla tie si să ai stăpânire, să arăti, mai ales, dreptatea ta. Iar, de vei lua de la săraci si vei da la alti săraci, apoi mai bine este tie să nu jefuiesti cele străine, nici să faci cu ele milostenie, ca să nu-ti faci jertfa ta urâtă, apucând a o aduce din nedreptate? Ci, cu ceea ce voiesti să miluiesti pe alt sărac, mai bine să-l miluiesti pe cel căruia i-ai făcut nedreptate. Că Dumnezeu nu primeste jafuri si apucături. Pentru că milostenie din nedreptate nu se face, nici din blestem nu vine binecuvântare, nici din lacrimi, veselie. Drept aceea, rogu-vă pe voi, în tot locul să vă socotiti si să vă păziti pe voi si să vă siliti a face poruncile Domnului, ca să aflati odihnă sufletelor voastre.

 

(Proloage)

Invatatura-fericitul Macarie

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Clement, episcopul Ancirei, ale Sfantului Mucenic Agatanghel si ale Sfintilor Parinti de la Sinodul al VI-lea Ecumenic, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a fericitului Macarie.

Cei ce nu voiesc să păzească cele ale legii si nici să asculte nu voiesc, să se gătească să asculte si să rabde ceea ce nu voiesc. Că, de vom tăcea noi, pietrele vor striga.

Dacă cineva cu îndrăzneală va grăi cele de folos, plată va lua. Iar de va grăi cele despre tihnă, celor ce ascultă, judecată fătarnică va lua. Că mai bine este omului, primindu-si folosul din grăirea adevărului, chiar de ar fi urât de toti, decât să se vatăme din fătărnicie, desi este iubit pentru aceasta. Că pe cei ce sunt urâti de oameni fără dreptate, îi va ridica Domnul, iar, pe cei ce de oameni sunt îndrăgiti, îi va defăima.

Si multe sunt căile spre pocăintă. Mai întâi trebuie să ne pocăim de păcatele noastre. A doua cale este să iertăm aproapelui greselile. A treia este rugăciunea, cea din toată inima înăltată. A patra este să dăm milostenie. A cincea este gândul cel smerit. Deci, să nu ne lenevim, ci, în toate zilele, prin toate acestea să umblăm, că foarte plăcute sunt căile acestea. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

 

(Proloage)

MFC-NOSTALGIE

 NOSTALGIE

sursa foto: pinterest
Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Timotei si ale Sfantului Cuvios Mucenic Anastasie Persul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt pentru calea cea strâmtă, care duce la împărătia Cerurilor.

Să luăm aminte si să ne păzim pe noi însine, ca nu cumva, făgăduindu-ne a umbla pe calea cea îngustă si cu necazuri, să aflăm că, pe calea cea largă umblând, ne rătăcim, însă calea cea îngustă să ti se arate, ca să o cunosti, că este aceasta: înfrânarea pântecelui, starea cea cu priveghere de toată noaptea, lipsa de pâine, ocara si batjocura, tăierea voii tale, răbdarea hulei, clevetiri nedrepte a suferi, grăit fiind de rău, a nu te mânia, defăimat fiind, a te smeri si înfricosat fiind, să nu te temi. Fericiti sunt cei ce umblă pe calea aceasta, că a acelora este împărătia Cerurilor.

 

(Proloage)

FELICITARI

 EMOTII, EMOTII

Acum cinci ani de zile va povesteam despre felicitarile primite cu ocazia celor 30 de ani lucrati in cadrul companiei.

Ei bine, azi a venit randul sotului meu sa fie felicitat pentru 35 de ani lucrati in cadrul companiei. Si, bineinteles ca ne-am amintit cum am ajuns sa fim colegi. Intai am fost colegi la Combinatul Petrochimic Brazi (azi cunoscut sub denumirea de Petrobrazi): eu pe post de lacatus (insa cu atributii de secretar de sectie), iar el pe post de operator chimist. Imediat dupa revolutia din 1989, m-am transferat la firma la care lucrez si azi, iar cateva luni mai tarziu (intre timp ne-am casatorit), tatal meu a obtinut, in urma unei audiente la directorul general de atunci, si transferul sotului meu. A fost angajat ca primitor predator produse fluide la unul dintre depozitele companiei si, incet-incet, a avansat ca sef depozit, ulterior a fost transferat ca operator in cadrul Dispeceratului si, dupa absolivrea facultatii de Petrol si Gaze a fost incadrat ca inginer tot in sectorul productiei, post pe care il ocupa si azi.

Ani frumosi petrecuti intr-o companie in care toti simtim ca suntem o familie.

Despre fapte bune

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Maxim Marturisitorul, ale Sfantului Mucenic Neofit si ale Sfintei MuceniteAgnia din Roma, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Vasile, despre faptele bune.

Învată-te si te deprinde, omule credincios, să fii lucrător de evlavie, învată-te a vietui după cuvântul Evangheliei: cuvântul acesta să-ti fie, adică, îndreptarea ochilor, înfrânarea limbii, domolirea trupului, smerenie mintii, gânduri curate având, pierdere si părăsire mâniei. Nevoieste-te la faptele cele bune, pentru Domnul; lipsit fiind, nu te răzbuna; urât fiind, să iubesti; fiind prigonit, rabdă; hulit fiind, să mângâi; omoară-ti păcatul, răstigneste-te împreună cu Hristos. Toată dragostea să-ti pui spre Domnul, ca să-L afli unde sunt multimile de îngeri, soboarele celor întâi născuti, scaunele Apostolilor, toiegele Patriarhilor, cununile Mucenicilor si laudele Dreptilor. Cu acestia, să doresti si pe tine însuti să te numeri. Iar când va veni vreo ispită asupra ta, din îngăduinta lui Dumnezeu, ori goliciune, ori necaz, ori foame, sau altceva, sau vreo boală cercând trupul tău, sau pierdere de sânge pătimind, pentru Dumnezeu, rabdă, lăudând pe Dumnezeu, si să nădăjduiesti spre Domnul cel milostiv, ca îndrăznind, nesfiindu-te, să zici: „Trecut-am prin foc si prin apă si ne-ai scos pe noi la odihnă.”

  

(Proloage)

 

JURNAL DE BUNICA

 WEEKEND CU NEPOTII

A fost un weekend de poveste. Un weekend in care ne-am bucurat din plin de cele doua mogaldete dragi si haioase.

Puiul mic-Alex-este un mic Tarzan. S-ar urca peste tot, exploreaza toate coltisoarele, insa cea mai mare placere a lui este sa faca ceea ce face Matei. Si este un zambaret fara leac. Daca ii spui: “Nu, nu, nu. Nu ai voie acolo”, el se uita la noi, rade si spune”Da,da,da”. Inca nu vorbeste, insa manuta este cel mai bun indicator cu ceea ce doreste sa faca.

Matei in schimb, este un dulce care ne lasa muti cu multe replici pe care le da. Este fratiorul grijuliu, care este cu ochii pe Alex mereu. Eram cu el in dormitor si l-a auzit pe Alex chicotind. Raspunsul lui Matei:”Auzi bunica, vine ciufulici”

Cand mancanca ii spune sotului:”Bunicul, ajuti mine manc?” (cu accent pe l).

 

Dimineata, dialog intre el si Mihai:

-Tati, am dolmit mulllt, ca am fost obosit.

-Da, tati.

-Am mancat cu bunica Mette (Almette).

-Da, tati.

-Acum pot sa ma uit la Kyeon (Garda felina). Te loooooogggg.

 

-Bunicul, acum citeste mine?

 

-Bunica, vreau manc.

-Bine, bunica. Ce vrei sa mananci?

-Vleau vad frigider. Chenvusti.

 

-Bunicul, vlei sa aduci si mie o linguita?

-Dar ai grija de Alex sa nu cada.

-Am ghija.

 

Animalute: lata – rata:

                  Inocel-rinocer

                  Hipotomptan-hipopotam

                  Zelba-zebra

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintului Cuvios Eftimie cel Mare, ale Sfintilor Mucenici In, Pin si Rim si ale Sfantului Mucenic Eusebiu, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre faptele cele fără milostenie si fără dragoste.

Mers-au odinioară trei frati la schit, la un bătrân sfânt si i-a zis lui unul dintre ei: „Am învătat, părinte, Testamentul cel Vechi pe de rost”. Si i-a răspuns lui bătrânul: „Ai umplut văzduhul de vorbe”. Iar cel de al doilea a zis: „Eu mi le-am si scris, Testamentul cel Vechi si cel Nou”. Si i-a zis bătrânul: „Si tu ai umplut ferestrele de hârtii”. Iar cel de al treilea a

zis: „Si mie mi-a crescut muschi pe vatra focului”. Si bătrânul i-a zis: „Si tu ai gonit iubirea de străini de la tine. Dar de voiti să vă mântuiti, dragoste către toti să aveti si de milostenie să purtati grijă”. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

Din viata Sfantului Macarie Egipteanul

 Pentru rugaciunile sfintilor cuviosi Macarie cel Mare si Macarie Alexandrinul, ale Sfantului Ierarh Marcu, mitropolitul Efesului si ale Sfintei Mucenite Eufrasia, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, povestire din viata Sfântului Macarie Egipteanul, despre două femei ce au ajuns la desăvârsire, în lume fiind.

Rugându-se oarecând Cuviosul către Dumnezeu, s-a făcut un glas către dânsul, zicându-i: „Macarie, încă n-ai ajuns la măsura celor două femei, care vietuiesc împreună în cetatea cea de aproape.” Deci, auzind aceasta bătrânul, si-a luat toiagul său si a mers în cetatea aceea si, aflând casa lor, a bătut în usă si îndată una dintre dânsele a iesit cu mare bucurie si l-a primit pe el. Apoi, chemând bătrânul pe amândouă, a zis către dânsele asa: „Pentru voi atâta osteneală am îndurat, venind din pustia cea depărtată, ca să înteleg lucrurile voastre, pe care spuneti-mi-le mie, netăinuindu-le.” Si au răspuns femeile către bătrânul: „Crede-ne pe noi, Sfinte Părinte, că nici în noaptea trecută de patul bărbatilor nostri n-am fost libere, deci, ce fel de lucruri cauti de la noi?”. Iar bătrânul stăruia, rugându-le pe ele, ca să-i arate rânduiala vietii lor. Iar ele, silite fiind, au zis: ,,Noi nici un fel de rudenie între noi nu aveam si s-a întâmplat că s-au însotit cu noi doi frati si, cu dânsii, cincisprezece ani petrecând în aceeasi casă, nici un cuvânt rău sau spurcat n-am zis una către alta, nici nu ne-am sfădit cândva, ci în pace până acum vietuim. Si ne sfătuiam cu un gând, ca, lăsând pe sotii cei trupesti, să mergem în ceata sfintelor fecioare, celor ce slujesc lui Dumnezeu, dar n-am putut să-i înduplecăm pe bărbatii nostri, ca să ne lase pe noi, măcar că foarte cu multe lacrimi si rugăminti i-am rugat pe dânsii. Drept aceea, necâstigându-ne dorirea, am pus asezământ între Dumnezeu si între noi ca nici un fel de cuvânt nesocotit să nu zicem până la moartea noastră.”

Acestea, auzindu-le, Sfântul Macarie a zis: „Cu adevărat, nici fecioare, nici măritate, nici monah, nici mirean, ci hotărârea cea bună o caută Dumnezeu, primind-o pe ea ca pe însăsi fapta, si fiecăruia, după alegerea cea de bună voie, îi dă pe Duhul Sfânt, Cel ce îndreptează viata tuturor celor ce vor să se mântuiască.”

 

 

(Proloage)

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintilor Atanasie si Chiril, arhiepiscopii Alexandriei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, că bine este a se osteni călugării.

A venit un călugăr la egumenul Siluan, din muntele Sinai, si, văzând pe frati lucrând, a zis staretului: „Să nu lucrati lucrare pieritoare, că Maria partea cea bună si-a ales.” Iar staretul a zis ucenicului său Zaharia: „Să duci pe fratele acesta în cămara cea desartă.” Iar când au început fratii a mânca, se uita cel închis prin ferestruică si astepta, doar îl vor chema si pe el la masă. Si, fiindcă nu l-a chemat pe el nimeni, sculându-se, a venit la staret si a zis: „Poate nu mâncati astăzi, părinte?” Si a răspuns staretul: „Acum noi am mâncat.” Iar fratele a zis: „Dar pentru ce nu m-ati chemat si pe mine?” Si i-a grăit lui staretul: „Tu esti om duhovnicesc si nu ai trebuintă de mâncarea aceasta, iar noi trupesti suntem si trebuie să mâncăm, pentru aceasta ne si ostenim lucrând, iar tu, fiindcă ti-ai ales partea cea bună, să citesti cărtile si să te hrănesti cu cuvintele cele duhovnicesti.”

Deci, acestea auzindu-le fratele acela, a pus metanie până la pământ, cerându-si iertare. După aceea, i-a grăit lui staretul: „Frate, fiecărui om, de mare folos îi sunt ostenelile, că, până si Maria, din pricina ostenelilor Martei a fost lăudată, la cină.”

 

 

(Proloage)

 

MICII CREATORI

 Ne-am jucat

Intrăm încet-încet in ritmul obișnuit. Am inceput cu ceea ce ne place cel mai mult: să ne iucam. Din grupa micilor creatori, cei mai mari au dezlegat rebus,

 iar cei mici s-au jucat "marocco" sau puzzle.

Despre calugarul Martirie

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Antonie cel Mare si ale Sfantului Cuvios Antonie cel Nou de la Veria, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre un călugăr Martirie, care a purtat pe Hristos.

În pământul Savoriei a fost un călugăr Martirie, iubitor de Hristos, iubitor de săraci si milostiv, tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea si viată curată având. Deci, acesta avea un obicei de mergea, de la mănăstirea sa, în alta, la un părinte duhovnicesc, pentru rugăciune. Si, odată mergând el, a aflat pe un sărac zăcând în cale si plin de răni, vrând să meargă si el tot acolo, dar nu putea pentru slăbiciunea sa. Si, fiindu-i milă fericitului Martirie de el, si-a întins mantia sa, si luându-l cu dragoste, l-a dus pe el în spate. Iar când s-a apropiat de mănăstire, părintele lui cel duhovnicesc, care cu ochi proorocesti îl văzuse pe el, îndată a strigat către călugării săi, zicând: „Alergati de grabă si deschideti portile mănăstirii că, fratele Martirie vine, aducând pe Dumnezeu”. Si ajungând fratele la poarta mănăstirii, s-a pogorât Săracul din spatele lui si i s-a arătat lui având chipul precum este zugrăvit pe icoană Izbăvitorul neamului omenesc, Dumnezeu si Omul, Mântuitorul Iisus Hristos, si se ridica la cer sub privirea lui Martirie. Iar pe când se înălta, a zis către dânsul: „O, Martirie, tu nu M-ai trecut pe Mine cu vederea pe pământ, nici Eu pe tine la cer nu te voi trece cu vederea. Tu acum ai căutat cu milă spre Mine, si eu în veci te voi milui pe tine.” Si, acestea zicând, S-a făcut nevăzut.

Deci, intrând el în mănăstire, i-a zis lui părintele cel duhovnicesc: „Frate Martirie, unde este acela pe care l-ai adus?” A răspuns zicând: „De as fi stiut, părinte, cine este, m-as fi tinut tare de picioarele Lui.” Atunci a spus tuturor călugărilor ceea ce se făcuse. Si l-a întrebat pe el părintele, zicându-i: „Oare el ti se părea greu tie, fiule?” Iar el a răspuns: „Nu, părinte, când îl duceam nu simteam nici o greutate. Că duceam pe Cela ce mă poartă El pe mine, Care poartă pe toată lumea cu neosteneală si numai prin Cuvânt pe toate le tine. A Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

 

(Proloage)

DIN SUFLET

 

CITESC CU BUCURIE

Oana, pe blogul ei Calatoresc prin viata povesteste despre blogurile pe care le citeste cu placere saptamanal si ne invita si pe noi sa facem acelasi lucru.

Ei bine, ma bucur sa ma alatur acestei intiative, astfel ca mentionez si eu blogurile pe care le citesc cu placere. Aici gasesc o lume plina de dragoste, de simplitate, cu bucurii mari din lucruri marunte. Gasesc persoane talentate din mainile carora ies lucruri minunate, indiferent cu ce lucreaza. Calatoresc impreuna cu ele in cele mai frumoase locuri si citesc carti minunate. Precizez ca ordinea in care le-am mentionat este aleatorie.

·       LILIANA - https://picaturi-de-suflet.blogspot.com/

·    OANA - https://oanaroxana.ro/blogosfera-bloguri-personale-pe-care-le-citesc-cu-drag/

·       CARMEN - https://vis-si-realitate-2.blogspot.com/

·       SUZANA - https://suzanamiu.blogspot.com/

·       MNIKO - https://mniko.blogspot.com/

·       CARMEN - https://frunzepeasfalt.blogspot.com/

·       MIHAELA - http://www.mihaelatoila.ro/

·       IRINA - https://dulcecasa.blogspot.com/

·       CORINA - https://prima-zi.blogspot.com/

·       DANIELA - https://danahandmade.blogspot.com/

·       LAURA - https://coffeetime2025.blogspot.com/

·       ANCA - https://pacesibucurie.blogspot.com/

·       KATIA - https://doarunleu.wordpress.com/

·       IULIA - https://economisim.info/

·  ANDREEA - https://andreeagabrielanapirlica.blogspot.com/ 

·   ANDREEA - https://narciseincasa.blogspot.com/ 

·     RUX - http://www.blog.copilarim.ro/ -

·   LUIZA - https://credintanadejdeiubire.blogspot.com/