Cuavant al Sfantului Efrem

 Pentru Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si pentru rugaciunile Sfintilor Parinti de la Sinodul al V-lea Ecumenic si ale Sfintelor Cuvioase Olimpiada si Eupraxia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Efrem, despre cei ce nu se tem de Dumnezeu.

Cel ce nu are frică de Dumnezeu întru sine este supus uneltirilor diavolului. Cel ce nu are frica de Dumnezeu întru sine este vinovat de focul cel vesnic. Unul ca acesta glumeste, nu se teme, doarme fără de măsură, e plin de trândăvie, de faptele sale nu se îngrijeste, casă poftelor se face, toată desertăciunea lumească se arată întru el, pentru că nu se teme de venirea Domnului. Unul ca acesta iubeste patima, de odihnă se bucură, de chinuire fuge, smerenia o urăste, mândria îl bucură. Deci, când va veni Domnul si-l va afla pe el nepregătit si bucurându-se de toate cele lumesti, îl va tăia pe el în două si-l va trimite între întunericul cel mai din afară. Si cine nu-l va plânge pe unul ca acela? Iar pe noi să ne păzească Domnul de un rău ca acesta si să ne îndrepteze la calea de mântuire.

 

(Proloage)

Cuvant din Everghitinos

 Pentru rugaciunile Sfintei Mare Mucenite Hristina si ale Sfantului Mucenic Ermoghen, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Everghitinos, că se cuvine a săvârsi fapta bună pe ascuns si a nu o vădi.

Povestit-a ava Iosif Pelusiotul: „Când sedeam, zicea, în Sinai, era acolo un frate, cu totul nevoitor si frumos la vederea fetei. Si venea la pravilă, purtând pe deasupra o haină veche si petecită. Deci, eu, văzândul pe el de-a pururea venind asa la pravilă, într-o zi i-am zis: „Frate, nu vezi pe frati, venind la pravilă, ca îngerii lui Dumnezeu? Dar tu, pentru ce vii totdeauna îmbrăcat asa?” Iar el a zis: „Iartă-mă, ava, dar nu am altă haină.” Si, luându-l pe dânsul în chilia mea, i-am dat lui rasă si altele, tot ce-i trebuia. Si se purta, de acum, ca si ceilalti frati. Si îl puteai vedea pe el, ca pe un înger. Iar, odată, a trebuit ca părintii să trimită zece frati la împărat, pentru oarecare nevoie. Si l-au rânduit, si pe el, împreună cu cei trimisi, iară el, după ce a înteles aceasta, a pus metanie părintilor, zicând: „Pentru Domnul, iertati-mă pe mine, că eu sunt robul unuia dintre cei mari de acolo si de mă va cunoaste cineva, mă va dezbrăca de călugărie si mă va trage iarăsi, spre a-i sluji lui. Deci părintii, auzind aceasta, l-au lăsat pe el. Iar, mai pe urmă, au aflat de la cineva, care-l cunostea bine pe el, de pe când era în lume, că el fusese mai-marele judecătorilor si, ca să nu fie cunoscut si să aibă supărare de la oameni, a pus acum pricina aceasta.” Asa fugeau părintii de mărirea si de odihna lumii acesteia. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru Aducerea moastelor Sfantului Sfintit Mucenic Foca si pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Apolinarie, Vitalie si Valeria, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi cuvânt despre femeile cele bune, tăcute si blânde.

Zis-a Domnul către Eva: „Atrasă vei fi către bărbatul tău si el te va stăpâni” (Fac. 3, 16). Pentru că femeia, cinstind pe bărbatul său, întâi păzeste porunca lui Dumnezeu si se va binecuvânta. Iar, în al doilea rând, si de oameni lăudată va fi. Femeia bună, iubitoare de osteneală si tăcută, este cunună bărbatului său. Cel ce a aflat femeie bună, scoate din casa sa numai lucruri bune. Fericit omul, cel ce este bărbatul unei femei ca aceasta, că anii săi îsi va împlini în bună pace si bună parte de la Dumnezeu si-a luat, pe femeia cea tăcută. Însă femeile, în biserică, să tacă, pentru că nu le-a poruncit lor Apostolul să vorbească în biserică, ci, tăcând, să se roage, iar de vor voi să afle ceva, apoi, acasă, să-si întrebe pe bărbatii lor, pentru că rusine este să grăiască femeile în biserică. Aceasta auzind-o, femeilor, învătati-vă tăcerea si blândetea si veti fi binecuvântate de Dumnezeu si de oameni lăudate.

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfantului preot marturisitor Ilie Lacatusu, ale Sfintei Mironosite si intocmai cu Apostolii Maria Magdalena si ale Sfintei Cuvioase Mucenite Marcela, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre pocăintă.

Până ce esti viu, pocăieste-te, chiar de ai gresi si în ziua cea mai de pe urmă, pe care zaci, trăgându-ti sufletul si vrând să iesi din viata aceasta, pocăieste-te, că nu te va lăsa pe tine iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Si să nu-mi zici mie: „Cum, sau în ce chip? Că sunt plin si cuprins de stricăciune si de răni si, în ziua cea mai de pe urmă a vietii mele, putea-voi oare să mă mărturisesc?” Poti foarte bine. Roagă-te si, din casa ta, să rânduiesti să se facă milostenie, la săraci. Tu acolo te duci, iar casa ta rămâne aici. Si să nu-mi zici mie: „Cum mă voi mântui?” Sau: „Cum mă voi curăti?” Când Dumnezeu lucrează, nu pune tu hotare. Că-ti zice: „Dacă tu n-ai ajuns să te îngrijesti de sufletul tău, fiind în viată, apoi, măcar la sfârsitul vietii tale, să poruncesti la ai tăi, să dea la săraci, si ajutători să ti se facă tie ai tăi, prin milostenii si jertfe. Si să scrii în asezământul tău, ca, împreună cu fiii tăi si cu neamurile tale, să fie părtasi la mostenirea ta, si Stăpânul ceresc. Cel ce a zis: „Pe săraci să hrănesti si Eu, pentru ei, voi fi chezas si nu te voi lipsi de împărătia Cerurilor.” Deci, să nu socotească nimeni, ca o minciună, milostenia făcută după moarte, pentru că este bună, bine plăcută si primită la Dumnezeu. Căruia I se cuvine slavă în veci! Amin.

 

(Proloage)

Jurnal

 Jurnal….ocazional

Afara, saptamana trecuta a fost o saptamana cu o vreme placuta, dar si cu furtuni puternice. In urma unei astfel de furtuni, atat la parinti, cat si la socri (care stau in localitati diferite) a fost intrerupt curentul mai mult de 24 de ore. Dam Slava lui Dumnezeu ca nu a fost mai rău.

Ma gandesc: la parintii si socrii mei. Saptamana trecuta, pentru ca am avut treaba, am petrecut cate o zi la fiecare. Dupa orele de serviciu am mers la ei. Doamne, cata bucurie era in sufletul lor. Socrul meu era pus pe glume, foarte simpatic (acesta este modul lui de a se bucura), socrela nu stia ce sa ne pregateasca de mancare pentru seara. I-am spus sa faca mamaliga si facem noi ficatei de pui la gratar si avem si branzica de burduf. Cat timp am spalat peretii, socrela a stat pe langa noi, sa ne spuna sa mai luam o pauza, sa mai stam putin, sa nu obosim.

La parintii mei, când am ajuns in următoarea zi, mama, draga de ea ne astepta cu masa pregatita. Fiind vineri ne-a facut cartofi prajiti cu salata de varza si castraveti, stiind ca este mancarea preferata a sotului. Mama era foarte agitata ca nu se repara mai repede pana de curent, să putem să rezolvăm problemele pentru care am mers la ei. Pe de altă parte, se gandea ca vom pleca prea repede. S-a linistit cand i-am spus ca vom sta pana seara să așteptăm rezolvarea problemei. Amandoi, mama si tata, s-au asezat cu noi la masa si am stat la povesti ca-n vremurile de demult. Curentul nu a venit în timp util, așa că săptămâna aceasta vom merge din nou.

Toti patru sunt ca niste copii care doresc sa se bucure cat mai mult de prezenta noastra. Ma doare sufletul ca nu putem fi mai mult alaturi de ei, deși sunt aproape de noi. Mă gândesc ce greu trebuie sa le fie celor care sunt și mai departe de părinții lor.

 Sunt recunoscatoare:

-pentru faptul ca sambata am reusit sa fac parastasul pentru bunicii sotului meu: bunicul din partea mamei si din partea tatalui;

-pentru ca, in sfarsit, am reusit sa spalam peretii la viitoarea camara. Ne miscam ca melcul, avem doar doua viteze: incet si stam🤣. Dar terminam noi într-un final.

-pentru ca imi place bluzita pe care am inceput sa o crosetez;

 Bucatarie: in aceasta saptamana am reusit sa gatesc mai mult, atat cu gluten, cat si fara. De mult timp nu am mai facut asa un maraton: supa de pui cu taitei fara gluten, supa crema de hribi, salata orientala cu peste afumat, prajitura cu fructe pentru pachete si tarta cu lamaie fara gluten.

 Mesteresc: - crosetez cu drag si spor la bluzita mea.

 Citesc – Tot “Ce-as fi eu fara tine” de Guillaume Musso.

Urmaresc – am terminat de vizionat serialul coreean “Dragostea de alaturi”. 

 

Cuvant al Sfantului Atanasie

 Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Rafael si partenie de la Agapia Veche, ale Sfintilor Cuviosi Simeon si Ioan Pustnicul si ale Sfantului Proroc Iezechiel, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Atanasie, că multi drepti mor, cu moarte rea si multi păcătosi, cu moarte bună.

Era un sihastru călugăr, cu semne si cu minuni strălucit si avea împreună cu el, un ucenic în pustie. Iar, într-una din zile, s-a întâmplat că a mers ucenicul lui în cetate, unde era un stăpânitor rău, netemându-se de Dumnezeu. Pe acesta, ucenicul staretului l-a văzut mort si mult popor mergând după el, cu lumânări si cu tămâieri si cu cinste mare petrecându-l la groapă. Iar, după ce s-a întors ucenicul în pustie, a aflat pe povătuitorul său, pe cinstitul staret, mâncat de o fiară. Si a început a se tângui mult si a plânge după staret, zicând către Dumnezeu: „Doamne, cum se face, că a murit acel stăpânitor rău, cu atâta slavă, iar acest sfânt duhovnic, părintele meu staret a luat o astfel de moarte, fiind mâncat de fiară?” Deci, asa plângând el si vorbind întru sine s-a aflat lângă el îngerul Domnului, si i-a zis: „De ce te tânguiesti si plângi după staretul tău? Pentru că acel stăpânitor rău avea si el o faptă bună, si, pentru acea faptă bună, cu cinstită îngropare, si-a luat plata sa, pe pământ. Iar, dincolo, se duce ca un osândit. Iar, povătuitorul si învătătorul tău, cinstitul staret, întru toate a plăcut lui Dumnezeu si era cu toate bunătătile împodobit, însă, avea si el, ca un om, putină prihană; si, prin acea amară moarte, i sa iertat lui greseala sa si s-a dus din viata aceasta, cu totul curat întru bucuria Domnului său.”

 

(Proloage)

Cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur

 Pentru rugaciunile Sfantului si Slavitului Proroc Ilie Tesviteanul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre femeile cele rele.

Nu este nimeni pe pământ asemănător cu femeia cea rea de gură si nici o fiară nu este întocmai ca femeia cea înselătoare. Cine este mai rău, între cele cu patru picioare, decât leul? Sau ce este mai cumplit decât sarpele, dintre târâtoare. Si, totusi, nimic nu sunt toate acestea, fată de femeia cea rea de gură. Si, mărturiseste, despre cuvintele mele, chiar înteleptul Solomon, zicând: „Mai bine este a vietui cu leul împreună, sau cu sarpele în pustiu, decât a trăi cu femeia rea de gură si certăreată.” Să nu socotesti că Solomon a zis acestea fără de minte, pentru că, si din fapte, vei, pricepe acestea. De Daniil, în groapă leii s-au rusinat, iar, pe dreptul Nabot, Isabela l-a ucis. Chitul pe Ioan în pântece l-a păzit, iar Dalila, pe bărbatul său Samson, vânzându-l, l-a dat celor de alt neam. Balaurii si viperele se temeau de Ioan Botezătorul în pustie, iar Irodiada, la ospăt, i-a tăiat capul. Corbii, pe Ilie, în pustie si în munte, îl hrăneau, iar Isabela, după darul cel de ploaie, pe Ilie la moarte hotărîse să-l dea. Si ce zicea ea? „Asa să-mi facă mie Dumnezeu si acestea să-mi dea mie, dacă mâine, în acelasi ceas, nu voi pune sufletul lui cu sufletul celor ucisi.” Si, temându-se, Ilie a fugit, în pustie. Vai mie, Proorocul se temea de o femeie. Cel ce ploaia a toată lumea o purta pe limba sa si foc din cer a pogorât si morti a înviat. O, cât de rea este arma cea ascutită a diavolului! Pentru femeie, Adam a fost izgonit din Rai. Pentru femeie, David cel blând s-a înselat si l-a ucis pe Urie. Prin femei, diavolul l-a surpat pe înteleptul Solomon, aducându-l la călcare de Lege. Femeia cea fără de rusine nu se sfieste de nimeni; nici pe preot nu cinsteste, nici de levit nu se rusinează, nici de prooroc nu se teme. O, ce răutate. Femeia cea rea este mai rea decât toate răutătile. Dacă este săracă, pe toti îi osândeste. Sau, de are bogătie, pe toti îi ocărăste. Îndoită este răutatea si grea este viata, neîmblânzită este fiara. Eu am văzut vipere neîmblânzite, îmblânzindu-se, si lei si ursi si rinoceri domesticindu-se, dar femeia rea, niciodată nu se îmblânzeste. Mai bine este a bate fierul, decât a învăta pe femeia rea. Deci, să stiti aceasta, că, cel ce are femeie rea, si-a luat plată pentru păcatele sale, pentru că femeia rea niciodată nu se smereste. Fiind pedepsită, se îndrăceste, lăudată, se înaltă, si nu stie să păzească obiceiurile dragostei. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în veeii vecilor! Amin.

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Macrina, sora Sfantului Vasile cel Mare si ale Sfantului Cuvios Die, si pentru aflarea moastelor Sfantului Cuvios Serafim de Sarov, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur, despre milostenie, care este bună si după moarte.

Cu putintă este a plăcea lui Dumnezeu prin milostenie, încă si la suflarea cea mai de pe urmnă, dar nu asa cum este în viată. Dar se poate oare? Cu adevărat se poate. Cum, si în ce fel? Dacă si atunci, la moarte, împreună cu toti mostenitorii tăi, vei scrie, în testament si pe Hristos si-I vei da si Lui, parte din averea ta. De nu L-ai hrănit pe El când trăiai, măcar acum când pleci din viată să faci aceasta. Si când, iată, nu mai esti stăpân pe averea ta, dă-i Lui partea ta, măcar atunci. Dezleagă-ti vătămarea neomeniei. Căci ce fel de milă vei dobândi tu, care, când trăiai, nu L-ai hrănit? Si vrând, iată, să te duci la El, oare, nu voiesti, nici cu putine lucruri măcar, să-L dăruiesti pe El? Voiesti să te faci vrăjmas al Lui si pizmas, pentru că nu-i dai Lui nici pe acelea pe care El ti le-a dat si de care tu, acum, nu mai ai trebuintă? Că multi oameni au murit năpraznic, iar tie ti-a dăruit Dumnezeu zile, ca să-ti rânduiesti averea ta si, ale casei tale, toate, să le îndreptezi. Ce răspuns vei lua de vreme ce, nici măcar prin acest dar, primit de la El, si nici silit de moarte, nu voiesti să fii iubitor de oameni? Dacă n-ai făcut, în viata ta, vreun folos sufletului tău, măcar acum, la moarte, să-ti faci tie vreun bine, iar dacă, nici acuma, nu-ti vei face, apoi, cine va putea să-ti ajute tie, când vei fi judecat? Când erai în viată, ca un nemuritor te tineai de averea ta; deci, măcar acum, să te lepezi de năravul cel rău, că, iată, mori. Încă mai vreau să-ti spun, desi greu îti este a auzi si te cutremuri, însă, este nevoie să-ti spun că, adică între slugile tale să numeri pe Stăpânul. Când, acum, vei ierta pe slugile tale, iartă si pe Hristos; si din foamete si din nevoi, din temnită si din toată golătatea, slobozeste-L. Oare, nu te înspăimântezi, auzind, aici, cele ce s-au zis? Iar când le vei duce acolo, mult mai amare, decât acestea, vei auzi si osânda cea nesuferită vei lua. Ce vei zice si la cine vei scăpa si pe cine vei chema în ajutorul tău? Oare, pe Avraam? El nu te va asculta. Pe mosul tău, sau pe tatăl tău? Nici acestia nu vor putea să te izbăvească pe tine, chiar sfinti de ar fi. Chiar dacă, până acum, ai fost crud si nemilos, măcar acum, fie-ti milă de ceata celor ce cer si te roagă pe tine; si vei câstiga milă de la Dumnezeu. Iar, dacă nici de aceia nu ti-e jale, măcar pentru bunătătile cele făgăduite tie, să dai milostenie. Ce milă vei lua, dacă, după atâtea sfătuiri, treci cu vederea pe cel ce are trebuintă? Cu adevărat, îti zic tie, miluieste, ca si tu să fii miluit de Dumnezeu, a Căruia este slava în veci! Amin.

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfantului Emilian de la Durostorum si ale Sfantului Cuvios Pamvo, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură despre pocăintă.

Să nu te deznădăjduiesti omule, nici să nu te depărtezi de rugăciuni, ci să mergi la biserică. Păcătos fiind, roagă-te cu suspine, lui Dumnezeu si-ti va da tie iubirea Sa de oameni si iertare de păcatele tale.

Dar, dacă vei deznădăjdui, nevrând să vii la pocăintă, apoi, te dai, pe tine însuti, în stăpânirea satanei. Sau, dacă, îndoindu-te, nu mergi la pocăintă, faci împiedicare dumnezeiescului dar, care voieste să te miluiască pe tine si pe toti cei ce vin către El, cu pocăintă. Acum, dar, să alegi, ce este mai bine: Dacă este bun păcatul, păzeste-l pe el si petrece în el, până la sfârsit, iar dacă îti dai seama de osânda cea pentru păcat, atunci de ce petreci în faptele cele pierzătoare? Pentru că scris este: „În starea în care te vei afla, întru aceia te voi judeca.”

 

(Proloage)

Am citit.....

 “Oamenii fericiti citesc si beau cafea” de Agnes Martin Lugand

 

Pentru ca imi place cum scrie Agnes Martin Lugand, am citit o noua carte - “Oamenii fericiti citesc si beau cafea”. Titlul cartii reprezinta, de fapt, numele cafenelei pe care Diana o detinea in Paris.

Tragedia prin care eroina trece, pierzandu-si sotul si fiica intr-un accident, o face pe aceasta sa renunte la tot ceea ce inseamna viata. Timp de un an de zile se indeparteaza atat de cafeneaua ce reprezenta locul ei preferat, cat si de intreaga lume. In tot acest timp traieste inchisa in apartamentul ei, doar cu amintirea celor dragi, imbracand hainele sotului, folosind parfumul acestuia sau spalandu-si parul cu samponul preferat al fiicei sale.

Singurul care este alaturi de ea este Felix, un prieten apropiat si asociat la cafenea. El ii sugereaza Dianei sa plece intr-o vacanta, sa se distanteze de tot. Astfel, la ideea lui Felix, dar si agasata de parintii care nu inteleg de ce nu isi revine, decide sa plece in Irlanda. De ce alege Irlanda? Pentru a indeplini o dorinta a sotului decedat.

Aici, intr-un sat mic, uitat de lume, inchiriaza o casa si incearca sa isi duca durerea mai departe evitand sa se intalneasca cu alte persoane. La un moment dat insa, se intalneste cu Edward, un tip retras care si el isi duce propriile suferinte.

Reuseste Diana aici, in Irlanda, sa treaca peste tragedia ei, sa-si vindece sufletul ranit? Ce relatie va fi intre ea si Edward? Va ramane in Irlanda sau se va intoarce la Paris?

Va las pe voi sa gasiti raspunsul la aceste intrebari, citind cartea.

Este o carte frumoasa si interesanta, insa nu la fel de captivanta ca “Ceea ce nu poate fi ascuns”.

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfintei Mare Mucenite Marina si ale Sfantului Ierarh Eufrasie, episcopul Ionopolei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt pentru cei ce gresesc si nu vor să se pocăiască.

Multi din cei ce gresesc zic adesea: „Sunt plin de întinăciune, cum voi putea să mă apropii de Dumnezeu si cum voi putea să-L rog pe El, fiind eu cuprins de greseli diavolesti?” Frate, oare, esti silit si lipsit de îndrăzneală? Tocmai pentru aceasta să vii, ca să afli îndrăzneală mare. Că, oare, Dumnezeu este un om, care vrea să te întrebe pe tine, ca să te rusinezi de El? Dumnezeu vrea, mai mult decât omul, să te izbăvească pe tine din păcat. Nici tu însuti nu doresti mântuirea ta, asa cum vrea El să te mântuiască pe tine. Deci, să nu zici: „Am pierit, ce voi face?” Ai doctor, mai presus decât leacurile, care vrea să te vindece pe tine de boala păcatului, dacă tu singur îti vei arăta boala, adică, îti vei mărturisi, mai înainte, greseala ta, căci, pocăinta de păcate face curat pe cel ce se pocăieste cu mintea. Bine este a nu gresi, dar, si mai bine este, ca cei ce gresesc să se pocăiască si, din durerile bolii, să se izbăvească si, după răni, să fie sănătosi. Pentru că nu a cădea este cumplit, ci a nu se ridica si a zăcea după cădere. De vei zice: „Peste fire am gresit”, dar, cine este fără de păcat, pe pământ? Să-ti fie tie destul aceasta spre pomenire; spune-ti, tu, mai întâi, fărădelegile tale, ca să te îndreptezi. Plângi mai înainte, cât este încă vremea pocăintei, ca să nu plângi atunci când nu va mai fi vreme de pocăintă. Să lucrăm binele, până ce putem. Că nu iubeste un tată pe fiul său, cât iubeste Dumnezeu sufletul cel ce se pocăieste. Că asa este iubirea de oameni a Stăpânului, că nu se întoarce de la nici unul din cei ce aleargă la El. Pentru cel ce vrea, niciodată nu este vreme neprielnică pentru căutarea mântuirii. Pentru că tâlharul s-a mântuit, nu din pricina vremii, ci pentru că a crezut si s-a osândit pe sine si astfel, a luat, după faptele sale, si, asa, a aflat visteria cea nedesertată a Împărătiei Cerurilor. Că, pentru cel ce se căieste, începutul mântuirii este să se osândească pe sine; si nu se va îndrepta cineva, acoperindu-si greselile sale. Iar cel ce se căieste de răutăŃile ce a făcut, dacă nu va face vrednică ispăsire de păcate, prin împlinirea canoanelor, atunci, acela va răspunde la Judecată. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

(Proloage)

MFC-LA SCALDAT

 La scaldat

sursa foto: arhiva proprie.

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen, pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Despre indelunga rabdare

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Atinoghen cu cei 10 ucenici ai lui si ale Sfintei Mucenite Iulia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Efrem, despre îndelunga răbdare.

Fericit, cu adevărat, este omul care a câstigat îndelunga-răbdare. Că, pe unul ca acesta, îl laudă Sfânta Scriptură, zicând: „Bărbatul îndelung-răbdător are multă pricepere.” Si ce este mai mult decât aceasta. Că cel îndelung-răbdător este totdeauna cu bucurie, totdeauna cu voie bună, că nădăjduieste spre Domnul, Cel îndelung-răbdător este fără de mânie, că toate le rabdă. Cel îndelung-răbdător nu se aprinde degrabă spre mânie, nu se abate spre ocară. La cuvinte desarte, nu se porneste cu usurintă. Nedreptătit fiind, nu se întristează. Celor îndărătnici, nu le stă împotrivă. Este întâiul la toată fapta. Nu este lesne prins de amăgiri. Nu este usuratic la întărâtare. În necazuri se bucură. Trăieste împreună cu tot lucrul bun. Este cu dragoste către toti cei ce-l pizmuiesc. Când i se porunceste, nu grăieste împotrivă. Când este mustrat, nu se întristează. Se mângâie pe sine totdeauna cu îndelungă-răbdare. Că cel ce nu este îndelung-răbdător usor se schimbă, gata fiind spre mânie. Se aprinde degrabă spre ceartă, si, dacă este ocărât, răspunde ocărând. Când este nedreptătit, se răzbună. Se ceartă, pentru orice lucru de nimic. Faptele lui se clatină ca niste frunze în vânt. Cel ce nu are îndelungă răbdare este fără de întărire, că repede se schimbă. Întelepciune nu câstigă. Cu cel rău se adună, stă împreună cu cel ce defaimă. Ajută pe cel ce nedreptăteste, Taina n-o tine, este gata să descopere cuvântul tăinuit. Si, ce poate fi mai ticălos, decât aceasta? Dumnezeului nostru, slavă!

 

(Proloage)

 

Jurnal

Jurnal….ocazional 

Afara, dupa o perioada de zile caniculare, azi este o zi placuta de vara, de luna lui cuptor. O zi in care se poate respira.

Sunt recunoscatoare:

–       Pentru faptul ca am terminat, dupa o lunga perioada de timp, puloverul socrelei mele;

–       Pentru ca am inceput sa conduc, putin si rar, insa ceea ce este cel mai important este faptul ca am reusit sa trec peste momentul acela in care masina se uita la mine si eu la ea. Inca de la inceput mi s-a parut ca aceasta este un fel de tanc si ca va fi foarte greu de condus. 😂😂

–       Pentru week-endul plin de veselie petrecut alaturi de fiica mea si de nepoti;

–       Pentru felul minunat in care am petrecut de ziua mea la serviciu. Totul a fost numai bucurie din plin, ceea ce nu ma asteptam;

–       Pentru ca, de ziua mea am primit muuuuulte flori;

–       Pentru ca am reusit sa mai cos putin la goblen (si acesta este un proiect inceput de foarte mult timp);

Bucatarie: Aici totul este ca dupa razboiul de Independenta, avand in vedere vizita recenta a princhindeilor. Cea mai mare bucurie a lor este sa goleasca sertarele.

Mesteresc: - pe langa faptul ca incerc sa cos cate putin in fiecare zi la goblen (pot sa cos doar daca este soare), am inceput sa crosetez o bluzita de bumbac pentru mine.

Citesc – am inceput sa citesc “Ce-as fi eu fara tine” de Guillaume Musso.

Invat: sa gatesc cat mai multe rețete fara gluten.

Urmaresc – un serial coreean “Dragostea de alaturi”. Este povestea a doi tineri care au copilarit impreuna, viata i-a dus pe drumuri separate, ea plecând în SUA, iar el rămânând în Coreea. Vsnd ea a revenit acasă și s-au reîntâlnit, si-au dat seama ca se iubesc. Este un serial usor, cu actori tineri si frumosi, cu multe situatii hazlii. Un serial foarte bun de vizionat savurand o cupa mare de inghetata sau de un bol de fructe reci,  in zilele caniculare de vara, cand nu ai chef de nimic.

O fotografie: 

Despre fapta buna

Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita si ale Sfantului Vladimir, luminatorul Rusiei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Vasilie, despre toată fapta bună.

Fratilor, să fim binefăcători si milostivi, să urmăm Stăpânului nostru, ca să nu ardem în văpaia cea vesnică. Să nu primim de la Dumnezeu bogătia cu suflet rău, căci, asa multi săraci s-au făcut în Împărătia Cerurilor. Să nu prilejuim lacrimi săracilor prin averea noastră, ca să putem mosteni vesnicele bunătăti. Si asa, să câstigăm pe Domnul. Cel care a zis: „Miluieste, si vei fi miluit. Cu ce măsură veti măsura, se va măsura vouă”. Să privim la sfintii bărbati si la sfintele femei, care, pentru dragostea lui Dumnezeu, un trup aveau, dar si pe acela uscat si omorât cu postul, cu privegherea si cu setea, prin privegherea de noapte si în rugăciuni, prin închinăciuni cu lacrimi către Atotputernicul Dumnezeu, adică gura fiind pentru rugăciune, ochii pentru priveghere si lacrimi, mâinile pentru a le ridica spre Dumnezeu, stând în picioare, ziua si noaptea. Asa să strunim trupul, pentru ca sufletul, la cer, să-l ridicăm. Cei ce gresiti, să alergati la pocăintă. Cei ce alergati, sârguiti-vă. Cei bogati, dati la săraci. Cei cu dregătorii, împodobiti-vă cu smerenie. Cei săraci, primiti cu multumire si cu supunere. Preotilor, îmbrăcati-vă în blândete si dreptate. Judecătorilor, judecată dreaptă să faceti, să izbăviti pe sărac si pe văduvă, si să răscumpărati pe săracul cel asuprit. Pe cei robiti să-I izbăviti de la moarte si să nu treceti cu vederea pe cel ce zace înaintea portii voastre. Pe urmele Celui de obste si bun Stăpân, să mergem. Să fugim de vrăjmasul înselător, cel ce pierde sufletele noastre. Să ne sârguim spre dumnezeiasca viată, de care trebuie să ne apropiem, după ce zăbovim putin în veacul acesta. Iar, de ne lenevim, atunci să ne aducem aminte de Cel ce a pătimit pentru noi, Care ne va dezlega de legăturile păcatelor. Să schimbăm grija cea trupească, si de putină vreme, pe grija cea duhovnicească si pururea fiitoare. Dumnezeului nostru, slavă!

(Proloage)

Sfantul Ioan Gura de Aur

 Pentru Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului “Prodromita” de la Muntele Athos si pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Proclu si Ilarie, ale Sfantului Cuvios Mihail Maleianul, ale Sfintei Veronica si ale Sfantului Cuvios Paisie Aghioritul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre citirea dumnezeiestilor Scripturi.

Zis-a Domnul: „Tot cărturarul, care învată despre Împărătia Cerului, asemenea este ca un om gospodar, care scoate din cămara sa lucruri noi si vechi.” Pentru că numai acela este un adevărat cărturar, cel care citeste dumnezeiestele Scripturi, cu osteneală si cu osârdie, cel care, din aceste Scripturi, îsi face comoară, adică întelegerea celei vechi si a celei noi, si, la vreme de trebuintă, scoate învătătură din ele. Iar cei care n-au râvnă pentru învătătura Scripturii, aceia nu sunt gospodari, neavând, nici ei însisi, si nedând nici altora nimic, murind de foamea neîntelegerii. Pentru că, precum pământul, fără ploaie, chiar de ar arunca cineva sământa în el, nu poate să rodească, asa si sufletul, de nu se va adăpa cu Scripturile, nu va putea să dea roade bune. Deci, mare răutate este să nu întelegi Scripturile si să umbli, ca un animal necuvântător, putând ajunge la multe rătăciri. Căci viata, în necunoastere, este o viată plină de lenevie si orbire sufletească. Si, precum cel lipsit de lumină nu umblă drept, asa si cel ce nu citeste dumnezeiestile Scripturi, în multe rătăciri se împiedică. Pentru aceasta, ne învată Apostolul, zicând: „Luati aminte la citire, la învătătură si la mângîiere.” Deci, fratilor, să nu ne lenevim, ci să citim Sfintele Scripturi si să învătati si pe altii, ca îndoită plată să luati de la Dumnezeu. (Proloage)

 

Cuvant din Pateric

Pentru rugaciunile Sfintei Mari Mucenite Eufimia si ale Sfintei Olga, cea intocmai cu Apostolii si luminatoarea Rusiei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric.

Zis-a ava Ioan Colov: „Eu vreau ca omul să ia parte, pe cât se poate, la toată fapta cea bună. Adică, sculându-se dimineata, să pună început bun, si porunca lui Dumnezeu, cu frică si cu îndelungă răbdare, să o împlinească, în dragostea lui Dumnezeu si a oamenilor, cu toată râvna sufletului si a trupului, cu smerenie multă, în răbdare si grijă mare, în rugăciune multă si post si întru curătie trupească, păzindu-si limba, iar când va fi ocărât, să nu se mânie, ci să se smerească si să nu răsplătească răul cu rău, să nu caute la greseli străine, nici să se măsoare pe sine cu altii, ci să fie sub toată făptura, cu lepădarea celor trupesti, si să ne răstignească pe cruce, în nevointă, în plâns si în lupta războiului nevăzut, în dreaptă socotire si în curătie sufletească, întru făptuirea binelui, împlinindu-si, în liniste, lucrul mâinilor sale, în privegherile de noapte, în foame si în sete, în frig si în osteneli, socotind, în toate zilele, că moartea este aproape si că trecem din moarte la viată.”

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfintilor 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt pentru cei îngâmfati de trufie.

Nu te înălta, omule, ca să nu cazi si să dai pierzării sufletul tău. Urât este, înaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, tot omul cel mândru. Pentru că, începutul păcatului omenesc este mândria si cel ce se tine de ea este urât tuturor. Iar sfârsitul mândriei este căderea de la Dumnezeu, pentru că inima celui mândru nu are umilintă. O, sărmane om, de ce te înalti, fiind pământ si cenusă? Că cine este mai nebun, decât cel mândru? Trufasul, cu mândria umflându-se este ca o băsică de apă ce scoate glas fătarnic. O, măretule, cunoaste-ti firea ta, că din fire esti muritor, iar tu, cu mândria, te socotesti a fi vesnic. „Chiar de ai zbura înalt, cu gândul, ca un vultur, si de acolo te voi surpa”, zice Domnul; pentru că El, mândrilor, le stă împotrivă. Atunci, cei mândri, căindu-se vor zice: „Ce ne-a folosit nouă mândria noastră si la ce ne-a ajutat nouă bogătia cea cu mândrie? Toate acelea au trecut ca o umbră si la chinurile vesnice ne vor duce.” Din care, să ne izbăvească pe noi Domnul; Dumnezeul nostru, a Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin. (Proloage)

MFC-VEDETE

 S-AU NASCUT IN ACEEASI ZI....

sursa foto: internet

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Cuvant al Sfantului Atanasie

 Pentru cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului “Indrumatoarea” de la Manastirea Neamt” si pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Pangratie, episcopul Tavromeniei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Atanasie, egumenul muntelui Sinai, ca să nu osândim pe nimeni si, cu atât mai mult, pe preoti.

Să nu osândim fratilor, vă rog pe voi, nu numai pe preot, ci si pe tot omul, ca să ne învrednicim iertării de păcate. Pentru că tu vezi pe cineva gresind, însă nu-l stii, cu ce fel de fapte îsi petrecea el viata. Tâlharul acela, ce s-a răstignit împreună cu Hristos, ucigas de oameni a fost, iar Iuda, ucenic al lui Hristos si apostol a fost, din cei mai dintâi ucenici, si în scurtă vreme, schimbare întru amândoi s-a făcut. Tâlharul în împărătia lui Dumnezeu a intrat, iar ucenicul în pierzare. Deci, pentru aceea, nu se cade a osândi pe om, măcar de ar fi păcătos, că frate al tău este. De unde stii tu faptele lui cele bune sau rele? Că multi, de multe ori, au gresit la arătare, iar, în taină, s-au pocăit cu adevărat, iar noi, greselile lor le-am văzut, iar pocăinta lor si întoarcerea nu le-am cunoscut. Deci, de către noi, ca niste păcătosi, sunt osânditi, iar de la Dumnezeu, îndreptare au câstigat. Drept aceea, vă rog pe voi, asupra nici unuia să nu tinem răutate, nici să nu judecăm pe cineva, până ce va veni Dreptul Judecător. Care va lumina ascunsurile întunericului si va arăta sfaturile inimilor.

Însă, mai ales, pe preotul lui Dumnezeu, să nu-l judeci, fie pentru greselile lui cele tăinuite, fie pentru cele arătate, câte vei auzi asupra lui, nici să zici: „Păcătos este si iată-l, se apropie de taine si nu va veni darul Sfântului Duh”; nimic din acestea să nu gândesti. Că Unul este Judecătorul celor ascunse si Cel ce încearcă. Si să cunosti că preotul va da socoteală mai mult decât tine, si lasă Dreptului Judecător judecata. Că, chiar de a si gresit preotul, fată de poruncile dumnezeiesti a gresit, iar tu nu esti judecătorul altuia; cunoaste-ti dar, a ta măsură. Dar vei zice: „Au nu este supus preotul judecătilor si canoanelor bisericesti?” Asa este. Dar nu să fie judecat sau cercetat de tine, ci de Dumnezeu si de mai marele arhiereu. De ce judeci pe păstor, oaie fiind tu? De ce răpesti, ca fariseii, judecata lui Dumnezeu, judecând preoteasca rânduială, atâta vreme cât nu-ti este încredintat tie lucrul acesta, nici dat tie de la Dumnezeu?

Drept aceea, te rog pe tine, să nu judeci pe nimeni si, mai ales, nu judeca pe preotul lui Dumnezeu. Ci, cu credintă să te apropii si cu frică mare, cu pocăintă adevărată si cu stiintă curată, de dumnezeiestile Taine si de sfintenie să te atingi. Că, chiar si înger al lui Dumnezeu de ar fi cel ce aduce Sfânta Jertfă, cea fără de sânge, dacă tu te vei împărtăsi, fiind nevrednic, nicidecum nu te va curăti pe tine, nici îngerul, de păcate, precum zice Scriptura, că Iuda, măcar că de la Hristos Dumnezeu a primit pîinea, de vreme ce însă, cu nevrednicie s-a împărtăsit cu aceasta, îndată a intrat într-ânsul satana. De care să ne izbăvească pe noi Domnul Dumnezeu. Amin.

(Proloage)

 

Festivalul Copilariei

 FESTIVALUL COPILARIEI

La sfarsitul lunii iunie, in parcul din comuna Schiulesti, jud. Prahova, a avut loc “Festivalul Copilariei” organizat de Asociatia “Spune-mi o poveste pentru suflet”, festival la care eu si sotul am participat ca voluntari. A fost ceva nou pentru noi, care ne-a scos din zona de confort, însă a fost o experiență plăcută, interesanta. Oricând sunt dispuși să o repetăm.

 

In comuna ascunsa printre dealuri, intr-un peisaj coborat parca din povesti, se afla o minunatie de parc-parcul comunei Schiulesti.

Aici, in racoarea diminetii, ne-am intalnit toti voluntarii si am facut pregatirile pentru a primi copiii: au fost pregatite atat atelierele de creatie: modelaj in lut, pictura pe sacosi si colajele, atelierul muzical interactiv, dar si atelierele de lectura. De asemenea, a fost pregatita si sonorizarea.

Copiii au sosit la ora 11 si, pana seara la ora 17 intregul parc a rasunat de glasurile copiiilor, a fost plin de veselie, joc si bucurie.

Festivalul s-a incheiat cu recitalul formatiei FolkZ, o formatie cu multi copii talentati, a caror pasiune este chitara.

Pe parcursul desfasurarii festivalului voluntarii au supravegheat copiii la ateliere. Eu si al meu sot am am ajutat copiii de la modelajul in lut sau la colaje.

 

Activitatea și realizarile de la atelierul de colaje

 

La atelierul de pictura pe panza.

 La atelierul de modelaj in lut.

La primul atelier de lectura, dna Ioana Revnic, a prezentat cartea “Petrache Poenaru si razboiul impotriva petelor de cerneala” scrisa de Alina Bâltâc. Prezentarea a fost făcută sub forma diverselor jocuri interactive la care au participat și copiii.

La al doilea atelier de lectura, dna Revnic a prezentat cartea “David si Enia” scrisa de Veronica Iani. La acest atelier eu si sotul, am avut onoarea de a fi “asistenti” ai doamnei Revnic. Amandoi am avut emotii, totul fiind foarte nou, insa bucuria copiiilor a fost molipsitoare.

In pauzele dintre ateliere, copii, parinti si voluntari au cantat si au dansat.

Finalul acestei zile minunate s-a incheiat cu concertul formatiei FolkZ.

După ce copiii au plecat, totul a fost strâns și parcul lăsat curat, ne-am luat la revedere de la oamenii minunați alaturi de care am participat la Festivalul Copilariei si am pornit spre casa, franti de oboseala, dar plini de bucurie, nu inainte de a face un popas binemeritat la Pensiunea “Pastravaria Crasna”, unde, la apusul soarelui, am servit un peste prajit.