Despre milostenie

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Sofronie, patriarhul Ierusalimului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Grigorie, despre milostenie.

Întru aceasta să cunoasteti, fiilor cât de mare lucru este milostenia, pentru că si în acest veac ajută si întru cel de dincolo, de bucurie duhovnicească umple, spre Dumnezeu apropie si asemenea cu îngerii ne face. Că despre ea se zice în Scriptură: “Faceti milostenie, ca si vouă să vă fie milostiv Domnul. Dati, zice, si vi se va da vouă. Că scris este: „Pe focul cel aprins îl stinge apa, iar milostenia curăteste păcatele.” Si iarăsi zice: “Să ascundeti milostenia din sânurile săracilor, că acestia se roagă pentru voi.” Si iarăsi, ne învată pe noi, bunul Dumnezeu, zicând: „Dacă ai îndestulare multă, apoi mult să dai, iar dacă ai mai putin, apoi după putere să te sârguiesti a da cu bucurie.” Că, fratilor, mare este puterea postirii si a primirii de străini, precum se scrie:„Cel ce primeste pe prooroc în nume de prooroc, plata proorocului va lua si cela ce primeste pe cel drept, în nume de drept; plata dreptului va lua.”

Deci, acestea să ne fie stiute, iubitilor frati, si să ne silim a face mai ales milostenie, care este vârful tuturor bunătătilor, ca să câstigăm viata cea vesnică, întru cerestile lăcasuri. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea.

 

(Proloage)

Sera de hram

 Hram Sfintii 40 de mucenici

Sfintii 40 de mucenici, sarbatoriti pe data de 9 martie, erau soldati crestini in Capadocia, aflati in slujba imparatului Licinius. Acestia au fost obligati de Agricolae sa slujeasca idolilor si, pentru refuzul lor, au fost supusi la numeroase cazne. Vazand ca nu cedeaza si nu se inchina idolilor, intr-o noapte geroasa de iarna, cei 40 de sfinti au fost aruncati in iezerul de la marginea orasului Sevastia. In cursul noptii, unul din cei 40 de soldati nu a mai putut rabda gerul si a intrat in baia calda pregatita de prigonitori. Insa acesta a murit imediat ce a iesit din iezer si a intrat in baie. Unul dintre gardieni, vazand cununile pregatite sfintilor (si ca una este libera), s-a proclamat crestin si s-a aruncat in iezer. Mare a fost uimirea prigonitorilor dimineata,  cand au constatat ca cei 40 de mucenici sunt vii. Pentru a muri, Ii s-au zdrobit fluierele picioarelor.

Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Ploiesti, a fost ctitorita de clucerul Gheorghe Boldescu, motiv pentru care aceasta ii poarta numele. Asa cum a spus parintele la predica, Gheorghe Boldescu a inceput lucrarile de construire a salasului de cult in anul 1844 si, pentru ca Dumnezeu sa binecuvinteze aceste lucrari, dar si ale spitalului pe care clucerul Gheorghe Boldescu l-a construit din banii lui, a ales ca hramul bisericii sa fie “Sfintii 40 de mucenici”.

Slujba de seara a fost oficiata de un sobor de preoti care, impreuna cu credinciosii au adus slava Sfintilor 40 de mucenici si s-au rugat pentru ajutor si ocrotire.

La Sfanta Liturghie ce a fost oficiata a doua zi au participat și Tinerii Ortodocși de la Centrul Educațional al Parohiei.

 Ei au pregătit, in cinstea Sfinților 40 de mucenici prăjituri pe care, la finalul slujbei, le-au împărțit cu multa dragoste enoriașilor.

Ca de fiecare data, alaturi de copiii și tinerii de la Centru este dl Constantinescu, tăticul care ne oferă frumoase fotografii și căruia îi mulțumim pentru aceste amintiri.

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Codreat, Ciprian, Dionisie si cei impreuna cu ei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Paterie, despre Marcu monahul.

Se spune despre Marcu monahul din Egipt, că a petrecut treizeci de ani, neiesind din chilia sa. Însă, avea obicei, un preot, de venea la dânsul si, săvârsindu-i Sfânta Liturghie, îl împărtăsea pe el cu Sfintele Taine. Iar diavolul, pizmuind bunătătile lui si răbdarea, a voit să-l ispitească pe el cu osândirea. Că a adus la el un om, ce avea duh viclean, cu chip de a primi rugăciune de la el. Deci, omul fiind învătat de diavolul, mai înainte de toate, a zis acestea către staret: „Preotul tău este plin de toată stricăciunea păcatului si, de acum, să nu-l mai primesti pe el să intre la tine.” Însă, bărbatul cel de Dumnezeu insuflat, Marcu, a zis către dânsul: ,Fiule, toti oamenii aruncă afară spurcăciunea, iar tu la mine ai adus-o. Că scris este: Nu judecati, ca să nu fiti judecati. Însă, chiar de este el păcătos, Dumnezeu îl va mântui pe el, că scris este: Rugati-vă unul pentru altul, ca să vă vindecati.” Si, acestea zicând, a făcut rugăciune si a gonit pe dracul din om si l-a slobozit pe el sănătos. Iar, după ce a venit preotul, îndată l-a primit pe el staretul, cu bucurie. Iar bunul Dumnezeu, văzând lipsa de răutate a staretului, i-a arătat lui un semn, precum însusi ne-a povestit. Când preotul stătea înaintea Sfântului prestol, am văzut, zicea el, pe îngerul Domnului, din cer pogorându-se, si punându-si mina pe capul preotului. Si s-a făcut preotul, cu totul, ca un stâlp de foc. Iar eu, minunându-mă de vederea aceea, îndată am auzit un glas, zicându-mi mie: O, omule, ce te minunezi de lucrul acesta? Că dacă un împărat pământesc nu lasă pe dregătorii săi să stea întinati înaintea sa, de s-ar întâmpla să nu fie ei cândva cu stiintă curată si cu slavă multă, apoi, cu atât mai mult, Împăratul ceresc nu-Si va curăti El, oare, pe slujitorii Sfintelor Taine, pe ei care stau înaintea scaunului Său, si nu-i va lumina cu slava cerească?

Iar viteazul si nevoitorul lui Hristos, Marcu Egipteanul, s-a învrednicit de semnul acesta, mare făcându-se, pentru ca n-a osândit pe preot si a propovăduit tuturor să nu osândească de nici un păcat pe preoti, de vreme ce, înaintea lui Dumnezeu sunt stătători si împreună petrec cu îngerii. Dumnezeului nostru, slavă!

 (Proloage)

Despre cinsitrea preotilor

 Pentru rugaciunile Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre cinstirea preotimii.

Purtătorul de Dumnezeu Ignatie, porunceste, zicând episcopilor: „Luati aminte de voi însivă, ca si Dumnezeu să primească sufletele voastre si să le mântuiască. Iar cei ce se supun episcopilor si preotilor, slujitorii Bisericii, împreună cu dânsii va fi si partea lor, întru Dumnezeu”. Si iarăsi: „Martor îmi este mie Acela, pentru care am luat lanturile, că nu din gură omenească am cunoscut, ci Duhul îmi propovăduieste mie asa zicând: Fără de episcop, nimic să nu faceti. Că unde se va arăta episcopul, acolo multime de bunătăti vor fi. Că unde se numeste Hristos, acolo si soborniceasca Biserică se va aduna. Oile nu se pasc unde vor ele, ci, acolo unde le păzesc pe ele păstorii. Iar pe oile cele rămase afară de turmă si de păstor le răpesc fiarele si se hrănesc cu ele.”

Deci, nu se cade, fără de arhiereu, nici a boteza, nici nuntă a face. Acest lucru, dar, este bine plăcut Domnului: cinstirea arhiereului. Si, acela ce cinsteste pe arhiereu, va fi de Dumnezeu cinstit. Iar a face ceva fără de episcop, necuviincios lucru este. Iar preotilor se cade a ni se supune, cum se supuneau Apostolii lui Hristos, după toată rânduiala, întru toate a-i cinsti, pentru că, nu bucatelor, nici băuturii sunt slujitori, ci bisericilor lui Dumnezeu slujesc, deci, se cade a păzi cuvântul lor, ca focul. Drept aceea, dar, să cinstiti pe slujitori ca pe un părinte, iar pe episcop, ca pe Însusi Hristos. Iar pe preoti, ca pe cei de un scaun si apropiati cu Apostolii, că, fără de dânsii, nu se sfinteste Biserica. Mărturiseste în privinta aceasta, si păzitorul Legii: „Toate, orice-ti va zice tie preotul, să faci; nu te abate nici la stânga, nici la dreapta, din cele zise.” Pentru că omul, de va trece cu vederea si nu ascultă pe preot, este vrednic de moarte. Încă a zis si Proorocul Maleahi: “Cuvintele din gura preotului să le păzesti. Întelegerea si Legea din gura lui să le cauti. Că este vestitor al lui Dumnezeu Atottiitorul, si umblă îndreptând în pace, pe multi întorcând de la nedreptăti.” Si altul a zis: „Cu tot sufletul tău să cinstesti pe Domnul si preotilor Lui să le dai cinste. Cu toată puterea ta să iubesti pe Făcătorul tău si pe slugile lui să nu le defăimezi. Teme-te de Dumnezeu si slăveste pe preot”. Iar Pavel, către Timotei, scria asa: “Preotii cei ce se nevoiesc bine, de îndoită cinste să se învrednicescă.” Si iarăsi, se zice în Lege: „Acestia sfintiti sunt de Domnul Dumnezeu, pentru că jertfe si daruri îi aduc lui Dumnezeu iar, pentru tine, si sfinti sunt.” Iar Isaia zice: „Si voi, preotii, vă ve-ti numi slugile lui Dumnezeu.”

Si Ieremia zice: ,,Mări-voi si voi adăpa sufletul preotului.” Iarăsi Pavel zice: „Orice arhiereu aduce lui Dumnezeu daruri si jertfe, care slujesc chipului si umbrei celor ceresti, iar acum, Arhiereul nostru mai bună slujire a dobândit, cu cât si Legea, al cărei mijlocitor este El, este mai bună si mai asezată pe mai bune făgăduinte.” Asemenea, si David zice: „Preotii Tăi se vor îmbrăca cu dreptate si cuviosii Tăi se vor bucura” (Ps. 131, 9). Rugămu-vă dar, pe voi, fratilor, să cunoasteti pe cei ce se ostenesc la voi si să-i aveti pe dânsii în dragoste. Că se cade, iubitilor a cinsti pe preoti, ca pe niste prieteni ai lui Dumnezeu, pe care i-a ales Domnul si i-a proslăvit. Si oamenii trebuie să le dea lor cele cuvenite; că nu de la sine îsi ia cineva lui cinstea aceasta, ci se dă numai celui chemat de Dumnezeu. Nu-i îngăduit a se împotrivi preotului, fiindcă cei ce se împotrivesc îsi iau asupra lor judecată. Că scris este: „Pe mai marele poporului tău să nu-l vorbesti de rău”. Iar Domnul, arhierescul povătuitor, zice: “Cel ce vă primeste pe voi, pe Mine mă primeste; si cel ce Mă primeste pe Mine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Cel ce primeste pe prooroc, în nume de proroc, plata proorocului va lua si cel ce primeste un drept, în nume de drept, plata dreptului va lua...” Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor!

 

(Proloage)

Cuvant al Sfantului Vasilie

 Pentru rugaciunile Sfantului Preot Mucenic Liviu-Galaction de la Cluj si ale Sfantului ierarh Teofilact Marturisitorul, episcopul Nicomidiei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Vasilie, pentru poruncile cele legiuite crestinilor.

Legea lui Hristos si poruncile Apostolilor Lui nu s-au dat numai călugărilor, ci si mirenilor. Si dovada este că, atunci când zice Pavel: ,Priveghiati întru toată răbdarea si rugăciunea si îngrijirea trupului să nu o faceti pentru pofte”, arătat este că nu către călugări a scris si nici către cei ce tineau viata pustnicească si linistită, ci, a scris acestea, mai ales, către toti cei ce vietuiesc prin cetăti si prin sate, cu femei si cu copii. Au doară i se cuvine mireanului să aibă ceva mai multă slobozenie decât călugărului? Ba nu. Fără numai atâta iertăciune are mireanul, ca, împreună cu femeia să vietuiască, iar alte iertăciuni nu are, ci, toate câte are călugărul să le lucreze, aceea este legiuit si mireanului. Si nu fără primejdie mare va fi, adică, mireanul care calcă poruncile. Drept aceea, putini sunt cei care au putut, prin multă sârguintă, să scape de gîlcevile cele omenesti si să fugă de strigătele cele din cetăti, de viata cea desartă, de griji si de împătimiri; în afară de cei ce au iesit afară din gâlcevile lumesti si au ales viata călugărească si au îmbrătisat-o.

Si s-a umplut de ei Egiptul si Libia, Etiopia si India, Mauritania si Tebaida. Apoi Siria si Cilicia, Galatia, Pontul si Armenia. Mesopotamia si Persia toată. De acestia s-au umplut Palestina si Arabia si Ciprul, precum si insulele cele dimprejur si tara grecilor toată. Încă si Roma si Spania si Galia si, pină la marginile pământului, pline sunt locurile de mănăstiri si de pustnici si tot pământul se blagosloveste si se sfinteste.

Deci, arătat este că David, întelegând această monahicească rânduială, prin a sa cântare a psalmilor, cu o mai înainte cunostintă cânta, zicând: Iar eu am cinstit mult pe prietenii tăi, Dumnezeule, si mult s-a întărit stăpânirea lor. Si-i voi numara pe ei si mai mult decât nisipul se vor înmulti” (PS. 183, 17-18). Că acestia stăpânesc peste patimi si peste draci si, mai mult decât puternicii lumii, mai stăpâni s-au arătat si mai întemeiati.

Cine, dar, să nu-i laude pe acestia, care au scăpat de mrejele cele mult împletite ale vietii si crucea purtând si lui Hristos urmând, în toată ziua si ceasul se roagă lui Dumnezeu, pentru neamul omenesc? Încă si Grigorie, preaînteleptul, cel numit Teologul, lăudându-i pe acestia, le zice: „Cântând si slăvind si învătându-se în legea lui Dumnezeu, ziua si noaptea, si înăltările lui Dumnezeu în gura lor purtându-le, cu hainele îsi smeresc înăltarea, cingătoare făre podoabă, împodobirile cele frumoase le micsorează, păsire au cu bună rânduială, ochi nerătăcit, zâmbire cuvioasă, cuvântul cu folos rostit, tăcerea mai cinstită decât cuvântul, lauda cu sare dreasa; iar nu cu fătărie. Instrăinarea de rîs, certarea mai iubită decât lauda, măsură umilintii si a zîmbirii, bogătia cea întru sărăcie, rânduiala cea în pământ străin, slavă, din necinste, puterea cea întru neputinte, fii duhovnicesti, cei bine născuti din neînsurare, smerenia cea mai presus de ceruri, nimic fiind în lume si mai presus de lume, în trup fiind, sunt afară din trup, săraci pentru împărătie, si a căror parte este Dumnezeu, iar, pentru sărăcia lor, împărătesc împreună cu Domnul nostru Iisus Hristos. Dumnezeului nostru, slavă! Amin.

 

 

(Proloage)

Micii patiseri

 Mucenici muntenești 

Suntem micuți, însă cea mai mare plăcere a noastră este aceea de a gati și, cum zilele acestea se sărbătoresc cei 40 de mucenici de la Sebastian, nu se putea sa nu preparam și noi aceasta delicatesa.

Și, pentru că vremea a fost frumoasa, am desfășurat activitatea în foișorul, din curtea bisericii.

Am lucrat cu mult spor și voie bună.

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfintilor Sfintiti Mucenici Efrem, episcopul Tomisului, Vasilevs, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elpidie, episcopi de Herson, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, povestire despre un monah, căruia i-a descoperit Dumnezeu, ce se întâmplă cu cei ce iau milostenii.

Un oarecare monah era slăvit într-o oarecare mănăstire, avînd viată cinstită din tinerete, că, lepădând toate dulcetile si zăvorându-se pe sine într-o chilie strâmtă, slujea lui Dumnezeu, omorându-si trupul său, cu postul si cu veghea cea de toată noaptea, aducând Stăpânului a toate, rugăciuni pentru sine si pentru toată lumea si îndeletnicindu-se, cu tot cugetul, întru gândirea la Dumnezeu. Si primea la vremea cea obisnuită, putină hrană din mâinile cheIarului. Iar din cele ce trimitea Dumnezeu, prin crestini, la mănăstire, fratilor, aur si argint, hrană si vin, din acelea nimic niciodată nu primea. Si i s-a făcut lui o arătare, despre cei ce iau milostenie.

Într-una din zile, mai marele cetătii a intrat în mănăstirea aceea, ca să facă milostenie si le da tuturor câte un ban de argint. Si a mers si la cel închis, dându-i un galben si ruga pe stapânul bătrân ca să primească galbenul. Iar bătrânul rusinându-se de acel cinstit bărbat, a luat galbenul si l-a pus în buzunarul său. După aceea, săvârsindu-si rânduiala sa cea obisnuită noaptea, bătrânul s-a culcat pe rogojina sa, vrând să doarmă putin. Si s-a făcut un vis, că se vedea pe sine stând împreună cu ceilalti frati ai mănăstirii aceleia, într-un cîmp Larg, si tot cîmpul acela era plin de spini si venind un oarecare tânăr înfricosător (iar acela era îngerului Domnului), silea pe toti monahii acelei mănăstiri, zicându-le: “Secerati acesti spini.” Apoi, a mers si la bătrân si i-a zis lui îngerul: “Nu ai nici un cuvânt să te împotrivesti, că ai fost plătit ieri, împreună cu monahii ceilalti, care au luat de la acel om iubitor de Dumnezeu, câte un ban de argint, iar tu un galben ai luat, deci, si mai mult esti dator să te ostenesti secerând spini, mai mult decât altii, ca unul care ai luat mai multă plată. Iar spinii acestia, pe care îi vezi, sunt faptele rele ale omului aceluia, de la care ati luat ieri milostenia. Deci, apropie-te si seceră împreună cu ceilalti.”

Iar după ce s-a desteptat din somn postitorul acela, întelegând acea vedenie, s-a mâhnit si, trimitând, a chemat pe acela ce îi dăduse lui milostenie si-l ruga să-si ia galbenul său. Iar acel iubitor de Hristos, nu voia să-l la, ci zicea către pustnic: „łine-l la tine, părinte, sau dă-l cui vei voi.” Atunci, a zis bătrânul: Nu vreau să secer spinii păcatelor străine, eu care nu pot dezrădăcina multimea de spini a păcatelor mele.” Si aruncând galbenul acela afară de chilia sa, a închis ferăstruica. Iar bărbatul acela, înstiintându-se din care pricină i-a lepădat bătrânul milostenia lui, a început a-si îndrepta viata sa si a face mai multă milostenie la săraci si la lipsiti, aducându-si aminte de Scriptură care zice că milostenia si credinta curătesc păcatele.

 

(Proloage)

Final de februarie

Bucuriile lunii februarie

Încet-încet, am mai rupt o fila din calendar, a mai trecut o luna din acest an. Deși o lună mai scurta, ne-a adus și ea bucurii.

- am participat la Hramul Sfântului Haralambie, la slujba de seara;

- in cadrul atelierelor săptămânale pe care le desfășor cu cele două surori, am pregătit ciocolata Dubai, aperitive delicioase

dar am și început sa învățăm să croșetăm.

- am reușit să fac din ce in ce mai multe preparate fara gluten, apreciate de soțul meu.

- am reușit să citesc o carte și în această lună;

- am petrecut o săptămână împreună cu nepoții;

- Matei s-a vindecat de otita pe care a avut-o;

- la Centrul Educațional am reușit să facem acțiuni frumoase: copiii au lucrat cu pasta de zahar coordonați de Dna Flori, specialist in domeniu,

și am continuat să lucrăm cu tehnica nodurilor, realizând lucruri mai complicate

Cu tinerii de la Centru am mers in excursie la mănăstirea Cornu, unde ne-am bucurat de prezența părintelui Arsenie și de învățăturile primite, excursie care a continuat cu o plimbare la Sinaia.

- in această lună, cu mic, cu mare, ne-am bucurat de zăpadă.

Slava lui Dumnezeu pentru toate!

Despre rugaciune

 Pentru rugaciunile Sfintilor 42 de Mucenici din Amoreea si Aflare Sfintei Cruci, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al sfântului Antioh, pentru Împărătia Cerurilor si pentru rugăciune.

Toate poruncile lui Dumnezeu păzindu-le noi, fratilor, să ne gândim la vesnica Împărătie, pentru care este multă nevointă, dar care aduce nestiută odihnă. Că de ar fi poftit cineva numai împărătia cea vremelnică, apoi câte vitejii nu trebuie să arate în războaie si primejdii? Si câte privegheri, griji si dureri? Si întru nimic socoteste toate necazurile, ce i s-ar întâmpla lui, bucurându-se de nădejdea împărătiei aceleia, ca într-un vis văzut de dânsul, măcar că este vremelnică si trecătoare. Se întâmplă,de multe ori, că cineva îsi sfârseste toate durerile si ostenelile si i se pare, iată, ca si cum ar avea în palmă împărătia cea nădăjduită, dar, fără de veste, în locul lui, altul ia cununa. Deci, câte nevointe nu ne trebuie nouă, ce sârguinte si sporiri, privegheri si griji, încă si ispite în taină si la arătare, răni si chiar moarte, dacă voim să împărătim neîncetat, împreună cu Hristos. Pentru aceasta, până la moarte, s-au nevoit cei mai înainte de noi, bărbati, femei si tineri, ca să dobândească Impărătia Cerurilor, că Împărătia Cerului însemnează nevointă. Si cei ce întru toate se silesc, si se nevoiesc, aceia o dobândesc pe ea.

Că cela ce, cu adevărat, s-a făcut famen pe sine, pentru Împărătia Cerului si în feciorie petrece, dator este să se arate pe sine în tot timpul vrednic de Împărătie. Că nu prin cuvinte, nici cu chipul, nici cu numele, nici cu neamul, nici cu virtutea, nici cu vremea, nu se câstigă Împărătia, ci cu puterea credintei, arătată prin fapte. Dar ce înseamnă “prin fapte?” Înseamnă ca, prin fapta cea lucrătoare a poruncilor lui Hristos, să se depărteze omul de la cele potrivnice si trupesti, adică de la socotelile diavolului, care sunt acestea: desfrânarea, necurătia, mânia, clevetirea, urîciunea, pomenirea de rău. Să se depărteze, de asemenea, de rădăcina tuturor răutătilor: iubirea de arginti, desarta mărire, iubirea de slavă, iubirea de sine, îngîmfarea, care stă împotriva lui Dumnezeu. Că, dacă ar avea cineva întru sine aceste patimi si cele asemenea acestora, trupesc este si fiu al vrăjmasului; că numai cele pământesti cugetă. Că întelegerea si cugetarea cea trupească, vrăjmăsie este lui Dumnezeu, fiindcă Legii lui Dumnezeu nu se supune si nici nu poate, si întru unii ca acestia, nu petrece Duhul lui Dumnezeu. Iar, dacă cineva nu are pe Duhul Sfânt, acela nu este al Lui Dumnezeu. Iar acela ce are pe Duhul lui Dumnezeu, acela Duhului lui Dumnezeu se supune si cu Duhul lui Dumnezeu îsi omoară faptele trupesti.

Că, încă vietuieste lui Dumnezeu acela ce se înfrânează, robindu-si trupul, ca să se sălăsuiască într-însul Sfântul Duh, si el să se învete a face rodul credintei, al faptei bune, al întelepciunii, al curătiei, al înfrânării, al dragostei, al bunătătii, al răbdării, al nădejdii, al gândului celui bun, al întregii întelepciuni, al laudei, al sfinteniei. Acestea, si cele asemenea acestora, ne duc pe noi la Împărătia Cerurilor. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

 

(Proloage)

MFC-LALELE

 A VENIT PRIMAVARA

sursa foto: pinterest

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Conon din Iasuria si Conon Gradinarul si ale Sfantului Cuvios marcu Pustnicul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre vedenia îngerului, care scria pe cei ce intrau în biserică la rugăciune.

Preotul Amonie, slujind Liturghia în biserică, a văzut pe un înger, stând de-a dreapta altarului, care scria numele celor ce intrau în biserică si stergea numele celor ce, din pricina lenei, ieseau din biserică, iar acestia, din urmă, după treisprezece zile, au si murit. Deci, aceasta stiind, fratilor, să nu iesiti din biserică, mai înainte de terminarea a toată cântarea si pravila.

 

(Proloage)

Atelier

 Bunatati-Ciocolata Dubai

De ceva timp, cele două micuțe domnișoare M și I, care doresc să învețe să gătească (și nu numai), îmi tot spun că le place ciocolata Dubai, mă întreabă ce părere am, așa încât, săptămâna trecută le-am făcut o surpriză: au pregătit ciocolata Dubai. 

Nu pot reda in cuvinte, bucuria lor, de la început până la sfârșit: bucurie pentru surpriza, bucurie și emoție când au preparat,

și muuuulta bucurie cand au scos ciocolata din forme.

Le-au savurat împreună cu părinții, cu multa plăcere.