Pentru rugaciunile Sfantului Proroc Zaharia si Dreapta Elisabeta, parintii Sfantului Ioan Botezatorul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
A fost un oarecare tânăr istet, stiind a fereca din aur
tot felul de podoabe. Si acestuia i-a poruncit un patrician să-i facă o cruce
si să o ferece cu pietre scumpe, ca să o dea pe ea la biserică. Si, dându-i lui
aurul, l-a slobozit. Iar tânărul a cugetat, zicând: „Mare lucru este, cu adevărat,
mântuirea patricianului, de vreme ce atâta aur a cheltuit la lucrul Domnului”.
Si a zis: „Deci, pentru ce n-as adăuga si eu aur la crucea aceasta, ca să iau
plată? Ca să-mi socotească si mie Hristos, ca pe cei doi bani ai văduvei
aceleia?” Si gândind asa, si-a adăugat aurul său, zece galbeni. Iar după ce a
făcut crucea, a adus-o patricianului, vrând să pună într-însa pietrele cele
scumpe. Si a început senatorul a cumpăni crucea si a descoperit în cruce mai
mult decât aurul său. Si a zis tânărului: „De ce ai făcut această înselăciune,
că ai amestecat aurul cu ceva, vrând să ascunzi pentru tine o parte din aurul
meu ?”
Atunci tânărul i-a spus lui tot adevărul si a zis:
„Însusi Stiutorul de inimi, Acela, stie că nu am tăinuit aurul tău, ci si pe al
meu l-am adăugat. Că asa mi-am zis: 0, cât bine a făcut patrlcianul sufletului
său de a adus atâta avere lui Hristos Dumnezeu! Si am zis: Voi adăuga si eu
aurul meu, ca să iau plată cu dânsul, ca să primească, adică, si de la mine
Hristos, cum a primit cei doi bani ai văduvei”.
Deci, patricianul s-a minunat mult de aceasta si a zis:
„O, fiule, oare, asa ai cugetat, ca să faci acest bun lucru?” I-a zis lui
tânărul: „Adevărat, stăpâne, precum ti-am spus tie”. Iar patricianul iarăsi a
zis tânărului: „De vreme ce asa ai cugetat si toată buna ta avere ai dat-o lui
Dumnezeu, voind să ai parte cu mine, iată, din ziua de astăzi, fiu al meu te
voi face pe tine si mostenitor a toată averea”. Insă de aceasta se cade si noi
a proslăvi pe Dumnezeu, Acela ce dă răsplătire si acum, în viata de aici, si în
veacul ce va să vie, celor ce aduc la Dânsul daruri cu dreptate agonisite. Si
asa, vietuind cu dragoste în lume, mântuire si-a câstigat.
(Proloagele)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu