Duhul lumesc in viata duhovniceasca

 

 

            -Parinte, spuneti de multe ori: cutare om vede cu lentila europeana si nu cu duh rasaritean. Ce intelegeti prin aceasta?

            -Vreau sa spun ca vede cu ochi european, cu logica europeana, fara credinta, numai omeneste.
            -Si care este duhul rasaritean?
            -Rasaritul rasariturilor si cei dintru intuneric si din urma….
            -Adica?
            -Cand spun ca omul a prins duhul rasaritean si l-a lasat pe cel european, vreau sa spun ca a lasat logica, rationalismul, si a prins simplitatea si evlavia, pentru ca acesta este duhul ortodox in care Se odihneste Hristos; simplitate si evlavie. Astazi adesea lipseste simplitatea care odihneste sufletul. Daca nu va lepada cineva duhul lumesc si nu se va misca simplu, adica sa nu gandeasca ca il vor vedea ceilalati sau ce vos spune despre el atunci cand va face ceva, unul ca acesta nu se poate inrudi cu Dumnezeu, cu Sfintii. Ca sa se inrudeasca trebuie sa se miste in spatiul duhovnicesc. Cu cat cineva se misca cu mai multa simplitate, mai ales intr-o obste, cu atat se rotunjeste, pentru ca ii dispar umflaturile. Iar daca nu va proceda astfel, va deveni un om fals. De aceea sa ne straduim sa aruncam masca lumeasca pentru a deveni ingeri.
            Stiti ce fac oamenii cei lumesti si ce fac cei duhovnicesti? Cei lumesti cauta sa le fie curtea curata. Nu-I intereseaza daca are gunoaie inauntru casa lor, matura curtea si arunca gunoaiele in casa. Isi spun:”Oamenii privesc curtea, nu vad ce este in casa.” Adica in casa pot sa am gunoaie, afara insa nu! Ii intereseaza numai sa ii laude ceilalti. In timp ce oamenii duhovnicesticauta ca launtrul casei sa fie curat. Nu-I intereseaza ce va spune lumea, pentru ca Hristos locuieste in casa, in inima, nu locuieste in curte.
            De multe ori insa chiar si unii oameni duhovnicesti se misca la suprafata, lumeste, si ca sa fim mai concreti, fariseic. Acesti oameni nu se gandesc cum sa mearga in Rai, langa Dumnezeu, ci cum sa para buni aici. Se lipsesc de toate bucuriile duhonvnicesti, desi ar fi putut trai inca de aici Raiul. Astfel raman oameni pamantesti. Incearca sa traiasca o viata duhovniceasca in chip lumesc. Insa inlauntrul lor sunt goi: acolo nu este Dumnezeu.
            Din pacate, duhul lumesc a influentat mult si pe oamenii duhovnicesti. Daca oamenii duhovnicesti lucreaza  si gandesc lumeste, ce sa mai faca mirenii? Am spus unora sa ajute copiii drogati si mi-au spus:”Daca facem o fundatie pentru drogati, nu ne va aduce nici un venit. De aceea vom face un azil de batrani.” Nu spun ca nu e nevoie si de azil de batrani. Sa nu fie! Ci, daca Pestii incepem astfel, acestea nu vor fi fundatii de binefacere, ci…..”naufragiabile”. ei nu inteleg ca fericirea lumeasca este nefericire duhovniceasca.

Duhul lumesc este boala

 

            Astazi lucrul cel mai important este sa nu ne modelam dupa acest duh lumesc. Este o mucenicie. Pe cat putem, sa nu ne lasam atrasi de acest curent si sa ne duca taras pe acest canal. Pestii drepti nu se prind in carlige. Vad momeala, inteleg ca e momeala, pleaca de acolo si scapa. In timp ce ceilalti vad momeala, alearga acolo sa manance si, tac, se prind. Tot astfel si lumea are momeala ei si ii prinde pe oameni. Oamenii sunt atrasi de duhul lumesc si sunt prinsi de el.

            Duhul lumesc este o boala. Precum cautam sa evitam o boala, tot astfel sa evitam si cugetarea lumeasca, oriunde ar fi ea. Sa ne instrainam de duhul progresului lumesc, ca sa progresam duhovniceste, sa ne insanatosim duhovniceste si sa ne bucuram ingereste.

 

(Cu durere si dragoste pentru omul contemporan – Parintele Paisie Aghioritul)