Buna Vestire
In fiecare an, pe data de 25
martie, Biserica ortodoxa praznuieste sarbatoarea Bunei Vestiri, cunoscuta
popular si sub denumirea de „Blagovestenie”, cand Arhanghelul a vestit pentru
prima data „Bucura-te”, acela fiind inceputul bucuriei care avea sa rasara dupa
aceea.
"Astazi este inceputul
mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu, Fiul
Fecioarei se face, si Gavriil darul bine-l vesteste! Pentru aceasta si noi
impreuna cu dansul Nascatoarei de Dumnezeu sa-i strigam: Bucura-te cea plina de
har, Domnul este cu tine." (Tropar, glas 4).
Este sarbatoarea in care
Arhanghelul Gavriil i-a vestit Preacuvantatei Fecioare ca va naste pe Fiul lui
Dumnezeu.
"Iar in a sasea luna a
fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al
carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema
Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul
la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine.
Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul
lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul
i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in
pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.
Acesta va fi mare si Fiul
Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David,
parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu
va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu
nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori
peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care
Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia
ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru
ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis
Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de
la ea". (Luca I, 26-38).
Sfintii Parinti spun ca de
raspunsul Mariei a atarnat intruparea Cuvantului, intrucat prin glasul
Fecioarei, faptura a consimtit sa primeasca la ea pe Ziditorul sau, pentru ca
astfel sa dobandeasca mantuirea. Atitudinea Mariei din acest moment solemn
dovedeste o adanca smerenie, ea plecandu-se supusa la voia Domnului si lasand
harul sa lucreze in ea.
Buna Vestire este prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, sarbatorita
in fiecare an in perioada Postului Mare. Prezenta acestei sarbatori in Postul
Sfintelor Pasti, face ca atmosfera de intristare si pocainta sa fie inlocuita
cu atmosfera de bucurie generala adusa de anuntul ingerului. Acesta este si
motivul pentru care in aceasta zi este dezlegare la peste indiferenta de ziua
in care cade.
Legat de aceasta sarbatoare,
pe teritoriul tarii noastre, se intalnesc numeroase traditii si obiceiuri.
Astfel, sarbatoarea Bunei
vestiri intampina sosirea randunelelor si primul cantec al cucului. Cucul canta
de la Buna Vestie pana la Sanziene sau San Petru, cand se ineaca cu orz si nu
mai poate canta, prefacandu-se in uliu si petrecand astfel pana la Buna Vestire
viitoare.
Se mai crede ca asa cum este
timpul de Buna Vestire asa va fi de Pasti.
De asemenea, daca
cineva se cearta de Buna Vestire, se va certa tot anul.
In Bucovina,sarbatoarea Bunei
Vestiri este o sarbatoare tot atat de mare precum Pastile, deoarece daca n-ar
fi Buna Vestire, n-ar fi nici Pastile.
Cei mai multi romani din
Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos, de
aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu
toporul asupra iernii ca sa fuga, ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste
oile lor.
In Transilvania, fiecare
familie pregatea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopotei, chibrituri
si tamaie. In zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de
timpuriu, lua o oala cu jar, pe care pune tamaie, iesea afara spre a inconjura
de trei ori cladirile si a afuma vitele. In timpul acesta facea zgomot cu
clopotelii legati la picior. Dupa aceasta mergea la pomi, si, facand sub ei
focuri slabe, cauta sa vada care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se parea
ca nu va rodi il atingea de trei ori cu taisul toporului, zicand: "Daca nu
rodesti, te tai!"
O alta credinta foarte
raspandita spune ca daca in aceasta zi oua vreo gaina, gasca sau rata,
atunci "ouale nu sunt bune de pus sub closca, pentru ca nu ies pui
cumsecade dintr-insele.
Tot in aceasta zi se scot
afara stupii si vitele de prin grajduri si se lasa la soare, ca sa fie
sanatoase peste tot anul.
In Maramures, se aduna
lucrurile care nu mai trebuiesc si se ard. Ritualul se numeste Noaptea
focurilor, si e practicat in fiecare casa, focul durand pana dupa miezul noptii
sau chiar pana in zori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu