VINEREA MARE

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Irodion de la Lainici, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

“Inchinamu-ne Patimilor Tale, Hristoase”

- Gheronda, cum sa dobandesc evlavie la patimile lui Hristos?

- Mai intai sa te gandesti la Jertfa lui Hristos si la propria ta nerecunostinta si pacatosenie. Te va ajuta putin si un text patristic corespunzator. Dar ceea ce te va ajuta cel mai mult este insasi Patima, Jertfa Domnului. Hristos nu a invatat numai niste lucruri, ci S-a jertfit pentru neamul omenesc, a fost chinuit, rastignit si a suferit mult.

- Moartea pe cruce, a fost o moarte de necinste, Gheronda?

- Da, a fost cea mai de necinste. Este infricosator! Toti proorocii sa prooroceasca despre Hristos, dar in cele din urma evreii sa-L bata, sa-L scuipe, sa-L batjocoreasca, sa-L rastigneasca. Toate acestea il cutremura pe om, daca cugeta la ele. Chiar si in cel mai indiferent om, daca are putina intentie buna si cugeta la ele, pune in miscare interesul pentru cele duhovnicesti.

- Gheronda, in Joia Mare, seara, dupa slujba Sfintelor Patimi, nu raman in biserica.

- Pacat! Si eu care credeam ca ai putina evlavie. Bine, dar sa nu ramaneti in biserica in noaptea Joii celei Mari? Il lasati singur pe Hristos cel Rastignit si mergeti la chiliiile voastre?

- Cele mai multe surori raman in biserica, insa eu, ma gandesc ca, fiind mai vorbareata, nu-mi voi putea aduna mintea, asa ca prefer sa priveghez in chilie.

- Daca este asa, atunci e bine. Sa ai in chilie o icoana cu Rastignirea si sa spui: “Slava, Doamne, Sfintei Rastignirii Tale” si ”Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ne inchinam Patimilor Fiului Tau”. Odata cu aceasta sa faci si cat de multe metanii poti. Aceasta zi trebuie traita cum se cuvine. Eu incui usa pentru a putea trai aceasta zi.

- Gheronda, anul acesta, in Vinerea Mare nu am mancat nimic, iar seara, la slujba Prohodului, nu am putut sta in picioare. Daca as fi avut evlavia necesara fata de Patimile Domnului, nu as fi ajuns in aceasta stare.

- A fost buna si aceasta nevointa. Cum sa manance cineva in aceasta zi? Daca cineva nu poate suporta, sa ia putin posmag. Mai demult, in manastiri, numai daca era vreunul bolnav sau batran si neputincios lua seara un ceai cu putin posmag. Unii beau otet in aceasta zi, pentru ca evreii, acolo, sus pe Cruce i-au dat lui Hristos sa bea otet si fiere. Cand am mers la Manastirea Filotheu, in prima saptamana a Postului Mare nu am mancat nimic. Iar in Vinerea Mare, fiindca auzisem ca unii aveau obiceiul sa bea otet, am baut si eu. A fost insa foarte tare si am lesinat.

- Gheronda, de ce in Saptamana Mare pot sa postesc trei zile, in timp ce in restul anului imi vine greu sa ma infranez?

- In Saptamana Mare este intristarea pentru Patima lui Hristos. Sa presupunem ca ti-a murit o persoana apropiata. Iti mai sta mintea la mancare? Atunci nu numai ca nu-ti mai sta mintea la mancare, dar nici macar apa nu-ti mai vine sa bei.

- Gheronda, anul acesta am cantat Prohodul cu sithurile Psalmului 118.

- Am auzit. Dar vreau sa-mi spuneti adevarul: cand cantati, aveati mintea voastra la Hristos, la cuvintele Prohodului? Va intreb pentru ca si sora care rostea stihul Psalmului, si surorile care cantau, erau fascinate. Dar din ce cauza era asa fascinate? Pentru ca ati spus ceva nou? Dar acesta este un lucru cu totul lumesc. Ati inteles? Prohodul inseamna cantec de jale, tanguire. Hai sa zici ca la alte slujbe se poate sa-ti mai fuga mintea, insa aici L-au chinuit pe Hristos, L-au batut, L-au scuipat, L-au rastignit, iar acum se savarseste inmormantarea. Daca nici in aceasta zi un suflet nu intelege ceea ce canta, atunci ce sa mai spun?

- Gheronda, in Sfantul Munte, in Vinerea Mare bat copotele de jale?

- Bat clopotele atunci cand iese cu Epitaful.

- Dar nu bat toata ziua?

- Stiu eu daca bat? Eu caut sa-mi bata inima.

- Gheronda, unii copii m-au intrebat de ce vopsim oua rosii.

- Pe copii sa nu-i lasati sa se limiteze la astfel de lucruri, pentru ca in felul acesta interesul lor se va indrepta mereu spre asa ceva si nu va merge la probleme mai profunde. Spuneti-le numai ca oul rosu, asa cum este el rotund, simbolizeaza pamantul care a fost botezat cu Sangele lui Hristos si astfel toata lumea a fost slobozita de pacat.

- Gheronda, ma impresioneaza profund curajul Mironositelor.

- Mironositele aveau mare incredere in Hristos, aveau o stare duhovniceasca inalta si de aceea nu s-au temut de nimic. Daca nu ar fi avut o stare duhovniceasca buna, ar fi acut ceea ce au facut? Din dragoste pentru Hristos au pornit dis de dimineata, cand era interzis mersul prin cetate, cu aromate in maini, spre Preasfantul Mormant al Domnului. De aceea s-au si invrednicit sa auda de la Inger vestea cea plina de bucurie a Invierii.

- Gheronda, cum vom putea trai bucuria Invierii?

- Sa cultivam intristarea cea datatoare de bucurie, ca sa vina adevarata bucurie. Daca vom trai cu evlavie si cu umilinta Saptamana Mare, vom trai si Sfanta Inviere cu veselie duhovniceasca si cu desfatare dumnezeiasca.

- Gheronda, este firesc sa nu simt multa bucurie ub noaptea Invierii?

- Da, est firesc, pentru ca in toata Saptamana Mare si mai ales in Vinerea Mare, care chiar ziua dinaintea Invierii, am trait evenimentele datatoare  de intristare ale Patimilor. Deoare simtamantul intristarii este mai profund decat simtamantul bucuriei, nu putem ca intr-o singura zi sa depasim aceasta stare sufleteasca.  Nu pentru ca sufletul nu se bucura de Inviere,, dar nu se bucura atat de mult, pe cat o cere aceasta sfanta si luminata zi. Dar incet-incet, in decursul Saptamanii Luminate, care este ca o zi de Pasti, durerea din Saptamana Mare se indeparteaza, iar sufletul se umple de bucuri Invierii. Incepand cu a doua zi de Pasti, ne dam seama de Inviere.

- Gheronda, de ce la unele manastiri se fac procesiuni a doua sau a treia zi de Pasti?

-Pentru a raspnadi bucuria Invierii.

-Bat si clopotele?

-In Saptamana Luminata bat toate laolalta: clopote, toace de lemn, toace de fier si inimile bat cu putere traind “Ziua Invierii.

Doresc ca pururea sa va bucurati

Cu duhovniceasca bucurie,

Cu neincetaata veselie pascala

Si cu dulce rascolire launtrica

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)