Pentru aflarea moastelorSfintilor Mucenici din Constantinopol, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
“Mutatu-s-a de la moarte la viata”
- Gheronda,
va doare?
-Tu ce
spui? Daca nu voi apuca zorile, atunci voi avea o zi mare; nu va insera
niciodata, nici nu se vor ivi zorile. Soarele tineti-l voi!
- Gheronda,
cum se simte cineva care i s-a apropiat vremea sa plece din aceasta viata si
este aranjat duhovniceste?
-De
unde sa stiu?
-Nu
v-a spus nimeni niciodata?
-“Mutatu-s-a
de la moarte la viata”. Nu spune asa? Asadar, aceasta viata este moarte si
moarttea este mutare catre adevarata viata. Prin urmare, merge bucuros catre
viata.
- Gheronda,
multi Sfinti au vazut unele suflete cand au plecat din trup. Cum sunt?
-Sunt
ca si copiii. In cealalalta viatatoti vor fi ca ingerii; nu vor exista nici
barbati, nici femei, nici batrani, nici prunci; toti vor fi de un singur sex si
vor avea aceeasi varsta. De aceea, atunci cand vede cineva suflete plecand din
viata, le vede ca pe niste copii. Chipul are insusirile persoanei respective,
dar sunt ca de copil.
Cand eram
la Chilia Cinstitei Cruci, il cerecetam puneori pe batranul Filaret. Era un
batranel foarte evlavios, care locuia la o chilie apropiata. Vreme de cincisprezece
ani, pana cand el insusi s-a imbolnavit, l-a slujit pe ucenicul sau, Parintele
Vartolomeu, care suferea de parkinson. Ultrima oara cand am mers la chilia lui,
l-am gasit cazut jos. Avea o luna de cand nu mancase nimic, ci bea numai putina
apa. Nici sa se intinda nu putea. Dormea incaltat, rezemat de perete. Hainele i
se lipisera de trup, iar incaltamintea era plina de lichid, pentru ca i se
crapasera picioarele si ii curgea din ele sange si apa. Insa el infrunta toata
aceasta situatie ca si cum nu s-ar intampla nimic. “Si acestea, spunea el, sunt
binecuvantare de la Dumnezeu.”. l-am ridicat si l-am rugat pe Parintele
Vartolomeu sa-mi ingaduie sa raman o noapte la chilia lor ca sa-i ajut, insa el
nu a voit. Mi-a spus sa vin la ei a doua zi. Insa la miezul noptii, in vreme ce
ma rugam cu siragul de metanii, ce sa vad? Il vad pe batranul Filaret cu chip
luminos, avand in jur de doisprezece ani, mergand spre Cer in mijlocul unei
lumini ceresti. Atunci mi-am dat seama ca adormise in Domnul.
- Gheronda,
in primele patruzeci de zile trebuie sa ne rugam mai mult pentru cel care a
adormit?
-Da,
pentru ca sufletul este nelinistit, fiindca nu sti cum va fi judecat.
Odata
am intalnit aici, afara, langa arhondaric, o femeie in varsta, care cerea sa
intre sa ia binecuvantare de la mine. I-am sarutat si eu mana, pentru ca am
vazut Harul lui Dumnezeu in acest suflet. dupa putina vreme a devenit monahie. Cand
a adormit, moarta fiind, am sarutat-o cu multa evlavie. Apoi mi s-au intamplat
doua lucruri: unul aici, la manastire, iar celalalt la Coliba mea. Primul s-a
petrecut la sapte zile dupa adormirea ei. Am vazut sufletul ei ca un ingeras,
care semana cu o copilita de doispreceze ani; stralucea cu totul. A doua oara
mi s-a aratat in somn Mi-a facut metanie de recunostinta si mi-a multumit
pentru rugaciunea pe care am facut-o pentru ea. Am fost foarte emotionat si
mi-a pricinuit multa bucurie. Cand am mers sa notez data, am vazut ca era a
patruzecea zi de la adormirea ei. Acest suflet avea multa bunatate si are multa
recunostinta.
(Cuviosul
Paisie Aghioritul-Cuvinte duhonvicesti-Despre rugaciune)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu