Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru această
zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură-de-Aur, despre miluirea si cinstirea
casnicilor si fetelor bisericesti.
Dacă te-ai săturat de
bucate, să-ti aduci aminte de cel flămând. Băut-ai, adu-ti aminte de cel
însetat. Încălzitu-te-ai, încălzeste si tu pe cel ce tremură de frig. Ori, dacă
în case înalte si frumoase stai, adu în casa ta pe cei ce se zbuciumă.
Veselitu-te-ai la masă, veseleste pe cel scârbit. Bucuratu-te-ai de ceva,
mângîie pe cel necăjit si trist. Cinstitu-te-au pe tine ca pe un bogat,
cercetează si tu pe cei săraci. Ai iesit vesel de la stăpân, fă si tu la fel,
ca si în casa ta, fără de frică să umble casnicii tăi. Că nu putină milostenie
este ca, adică, pe casnicii tăi, să-i faci fără de frică si fără de suspine si
fără de lacrimi, măcar de ar fi vrednici de pedeapsă, că, în locul acesteia, să
fie miluiti. Că nu atât cu bătăile, cât cu mila se cutremură si se pedepsesc
ei. Deci, de vei face asa, apoi si tu, în loc de pedeapsă, la iesirea
sufletului tău, milă vei afla.
Încă, să fie casa ta
odihnă slujitorilor lui Dumnezeu, preotilor si a tot cinul bisericesc; du pe
unii ca acestia în casa ta si, cu mare cinste, să-i odihnesti pe ei. Adu-ti
aminte de cei ce sunt în mănăstiri, care tin rânduiala îngerească si poartă
chipul cel călugăresc, du-i pe ei în casa ta si să le pui masă, după rânduiala
mănăstirească, si pe femeia ta si pe copiii tăi să-i înveti ca, în frică si cu
tăcere, să le slujească, precum îngerilor lui Dumnezeu. După putere, să le dai
lor cele trebuincioase la mănăstire, că mult este si aceasta, dacă vor zice ei
odată: „Doamne miluieste”, că îti vei avea, de la dânsii, binecuvântare, care
fără de pret este. Că, scris este: „Mult poate rugăciunea dreptului” (Iacob, 5,
16). Deci, dacă unul poate, apoi, cu atât mai mult dacă multi vor striga către
Dumnezeu.
Încă, si mai mult, cu
cei ce sunt în munti, să te ostenesti, căci stau în pesteri, ca niste îngeri în
trup, înstrăinându-se de lumea aceasta si Unuia Dumnezeu slujesc, să le duci
cele trebuincioase lor si să iei rugăciune de la dânsii; pune în inima ta
cuvintele lor, unge-te cu binecuvântarea lor. Roagă-i, încă, să mijlocească la
Dumnezeu, pentru păcatele tale, si te vei întoarce în casa ta curat. Iar
clevetiri să nu primesti despre călugări si nici despre vreunul din cei sfintiti.
Iar, de vei vedea pe vreunul gresind, să nu-l judeci pe el, ci să asculti pe
Domnul, cel ce a zis: „Nu osânditi, ca să nu fiti osânditi”. Slujitorilor lui
Dumnezeu, care trec alături pe cale, să nu te rusinezi a-Ńi pleca capul tău. Si
de vei petrece asa, nu-ti va face tie necaz nici stăpânirea, nici bogătia, ci,
dimpotrivă, îti vor fi tie ajutor la dobândirea Împărătiei cerului, ca niste
prieteni buni. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor!
Amin.
(Proloage)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu