Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Danact citetul si pentru cinstirea lantului Sfantului Apostol Petru, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!
A venit cineva odata la mine si-o spus ca-l lupta grozav deznadejdea si duhul hulei, dar grozav de tare… si i-am spus: duhul hulei, cand vezi ca da navala, sa-I spui asa: “Toata hula ta asupra capului tau sa fie!”. Si-atuncea trebuie sa zica Doamne Iisuse Hristoase ori o rugaciune a Maicii Domnului pe scurt, da’ des. Si daca zici des Doamne Iisuse Hristoase, cu multa smerenie si cu multa cainta, si ceri ajutorul Maicii Domnului si al Mantuitorului, intr-o buna zi se rastoarna lucrarea hulei. Si-o simtit cu timpul cum o rastunrat-o Duhul Sfant.
Ca spunea cineva:”Cand o dat navala diferite feluri de
ispite, diferite feluri de hule, sa incepem a zice Doamne Iisuse Hristoase,
dar si alte rugaciuni scurte si des, pana ce ne dor tamplele, dar cu multa
smerenie. Bunul Dumnezeu va izgoni acele duhuri!”.
Dar, sa stiti asta, raza Duhului Sfant strabate pe masura
ce noi ne rugam cu toata inima. Si cand ne rugam asa, a moleseala, a lene,
atuncea e mai putina plata. Dar e bine si asa, la inceput. Spunea Parintele
Paisie:”la vreme de foamete, e buna si painea de orz!”. Amu, deocamdata, cand
vedem ca se daparta Duhul cel Sfant, aiestea sunt semnele: nu mai poti sa te
rogi cu un dor mare de Dumnezeu te rogi in sila si impietrit, intunecat,
si-atuncea suntem o perioada de timp parasiti. In timpul cela avem ocazie sa
castigam smerenie.
Si, totodata, cat putem in timpul cela sa ne pazim a nu
osandi pe altii. Si-al doilea, cat putem, sa ne fortam. Adica daca vad ca nu
pot zice Doamne Iisuse Hristoase, sa fac pravila; daca vad ca nu pot
face nici pravila, sa citesc cateva foi dintr-o carte, cuvant de folos, ori din
Sfanta Scriptura, ori de la Sfintii Parinti si mai ales de la Parintii care
spun despre pazirea mintii, despre lacrimi, despre pocainta. Asa. Si nu mult,
ca pe urma vine lenea inapoi. Sa incercam sa capatam inapoi mangaierea pe care
am avut-o.
Iar cand vei vedea ca te poti ruga si prin somn , si la
ascultare, si-n biserica, asculti si Sfanta Liturghie, Utrenia, si ai pace,
esti linistit, atuncea trebuie sa te gandesti, s-astepti, ca vine o ispita
mare. Si cand astepti ca vine, atuncea indesesti iara rugaciunea:”Doamne,
da-mi, Doamne, rabdare, sa pot rabda la ispita care vine!”. Si-atuncea cand
vine ispita, nu te tulburi complet, ca tu ai asteptat-o. Stii? Adica cum ii, de
esti acasa, ori acolo unde-ai fi, si ai trimis raspuns sa vie un dusman de-al
tau ca sa te “batjocoreasca”, cand vine nu te tulburi. Ci zici:”Eu l-am chemat,
d-ai pace!”. Dar daca vine si tu nu-l astepti, nu esti pregatit, e greu!
(Convorbiri duhovnicesti cu monahul Proclu Nicau)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu