FERICITI CEI CE BLANZI, CA ACEIA VOR OSTENI PAMANTUL
4. BLANDETEA
1.
Atunci cand oamenii te jignesc si te injura, gandeste-te ca
pana si acest lucru slujeste unui plan al lui Dumnezeu. Vezi-l ca pe un bat
care iti bate slabiciunea si ca pe o aducere-aminte ca trebuie sa te vindeci. Vezi-l,
cu adevarat, ca pe medicamentul de care ai nevoie. Ti se da o ocazie deosebita
sa iti masori puterea de rezistenta, taria duhovniceasca in lupta cu raul si
vointa de a dobandi gandul smerit.
Inteleg foarte bine ca nu iti este usor sa mai
traiesti in mijlocul lumii. Dar pana sa te cheme Domnul si sa faca posibil sa
te duci la o manastire, lupta-te sa traiesti si sa muncesti cu sufletul deschis
si fara sa cartesti, tinand legile si poruncile sfinte. Si fereste-te sa-i judeci
pe ceilalti pentru, chipurile, lipsa lor de ravna. Dumnezeu este atotputernic. Are
puterea sa-i mantuiasca pe toti oamenii si sa-i umple de dorul arzator al
vesniciei, atunci cand, dupa judecata Sa fara gres, vine vremea potrivita
pentru fiecare.
2.
Sa fii nu ascultator care uita, ci implinitor al lucrului,
pentru ca si tu sa te bucuri ca acela care fericit va fi in lucrarea sa
(Iacov 1, 25). Dar sa nu uiti ca lucrarea cea mai importanta si cea mai urgenta
pentru orice om, care vrea cu adevarat si in mod serios sa lupte duhovniceste,
este cultivarea blandetii si a lipsei de manie. Insa cum sa facem ca sa le
dobandim? Ne spune Sfantul Ioan Scararul: la inceput, in prima etapa, sa avem
grija ca buzele noastre sa taca, chiar daca inima ne este tulburata. Dupa
aceea, in etapa a doua, sa facem si gandurile sa taca, desi inima mai este
putin tulburata. Si in fine, la capatul unei lupte indelungate, oricat ar bate
vanturile jignirilor si ale necinstirilor, pe marea sufletului nostru va fi
pentru totdeauna liniste.
(Sfantul Macarie de la Optina – Poveste
duhovnicesti)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu