CUVINTE DE FOLOS PENTRU MIRENI (I)
“-De ce au slabit
credinta si viata morala in randul credinciosilor si cum putem sa le sporim
credinta si trairea in Hristos?
-Aparent am zice ca este
slabita credinta, dar nu pana-ntr-atat. Oamenii au zilnic obligatii familiale,
profesionale, sociale mai urgente, si nu pot participa regulat la slujbele
bisericii. Dar nu sunt putini care sa nu aiba un fior de inviorare si sa nu se
inchine cand aud bataia clopotelor, ca un strigat de chemare a viilor, ca un
plans al mortilor, ca o putere care imprastie in tot felul fulgerele.
Marturisesc sirurile
nesfarsite de credinciosi la marile hramuri din tara noastra, care cu o
adanca rabdare, a fiecaruia, ceasuri lungi asteapta fericiti randul sa sarute
Sfintele Moaste. Acestia sunt toti credinciosi tacuti , anonimi si liberi.
Intr-o comunitate larga sunt
si oi albe si oi negre, si o credinta mai firava, si nimeni nu poate spune ca e
neprihanit. Trebuiesc slujbe zilnic la biserici peste tot, cu predici calde,
neobositoare, exemplificatoare, si, bineinteles, sa nu fie cu nici un chip
prilejuri smintitoare.
Nimic nu va fi mai frumos ca
un slujitor al lui Hristos cu viata plina de asezare duhovniceasca, nevinovat,
senin, bland, cu ochi de lumina ingereasca. Odata un copil in bratele tatalui
sau, in biserica, a strigat tare spre uimirea tuturor cand a iesit preotul in
vesminte din altar: ”Tata, uite un Doamne-Doamne viu!” (adica nu ca cei de pe fresca
peretilor bisericii).
Inima curata, nevinovata, a
acelui copil a aratat simplu, dar tare ca Dumnezeu, Care ne iubeste ca pe
lumina ochilor, ne cerceteaza peste tot, ne cauta peste tot, ne cheama: ”Veniti
la Mine, cei osteniti si impovarati, si adapostiti-va la blanda si smerita Mea
inima, ca Eu sunt singura Cale, singurul Adevar si singura fericita si
nesfarsita Viata!”
Pe langa cuvantari libere
folositoare, sa li se recomande carti, mai cu deosebire cele care amintesc de
fericirea sfintilor cu ingerii de Sus, de viforul ispitelor, precum si de
grozava si nesfarsita ardere a iadului. Si, cine va avea intelepciunea cea mare
in el, acestuia i se vor lumina inima si calea. Fericitul Augustin spune:”Pentru
cine vrea sa creada, am o mie de motive; pentru cel ce nu vrea, n-am nici unul”…..singur,
moartea!
(sursa: arhimandrit Arsenie
Papacioc – Mici indemnuri spre mantuire)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu