Pilda-17 n

Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei, si Ghenadie, patriarhul Constantinopolului , Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întruaceastă zi, învătătură a lui Varlaam, către Iosaf, dar mai ales către noi.

Ascultati, fratilor si fiilor, ce ni se cade a face după Botez. Să ne lepădăm de tot păcatul si de toată patima si să punem faptele cele bune la temelia credintei, căci credinta, fără de fapte, moartă este asemenea si faptele fără de credintă moarte sunt. Despre aceasta ne învată încă si Pavel Apostolul: „Cu Duhul să umblati si poftele trupului să nu le faceti. Acestea sunt desfrânarea si toată necurătia si celelalte fapte rele: luarea de mită, slujirea la idoli, otrăvirea, vrajba, sfada, iutimea, mânia, cearta, erezia, iubirea de argint, clevetirea, beŃia, mândria si cele asemenea acestora. Căci cei ce fac acestea nu mostenesc împărătia lui Dumnezeu. Că rodul Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinta, blândetile, înfrânarea, sfintirea sufletului si a trupului, smerenia, sfărâmarea inimii, milostenia, nerăutatea, iubirea de oameni, privegherea, pocăinta cea curătitoare de toate păcatele cele făcute mai înainte, lacrimile cu pocăintă si tânguirea pentru ale sale păcate”. Că prin aceste fapte bune proslăvim pe Părintele nostru care este în ceruri. Că zice: „Iubiti pe vrăjmasii vostri, binecuvântati pe cei ce vă blestemă pe voi si vă rugati pentru cei ce vă asupresc pe voi, faceti bine celor ce vă urăsc pe voi, ca să fiti fiii Tatălui vostru Care este în ceruri. Că El răsare Soarele Său peste cei răi si peste cei buni si dă ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. Nu osânditi, dar, ca să nu fiti osânditi, iertati si se va ierta vouă. Si nu vă faceti comori pe pământ, unde rugina le strică si furii le sapă si le fură, ci faceti-vă comoară în ceruri, unde nici molia, nici rugina nu o strică si unde furii nu o sapă, nici n-o fură. Că unde vor fi comorile voastre, acolo vor fi si inimile voastre.

Nu vă îngrijiti cu inimile voastre ce ve-ti mânca sau ce ve-ti bea, nici cu trupul cu ce vă veti îmbrăca, că stie Tatăl vostru, Care este în ceruri, că vă trebuie toate acestea. Că Cel ce ne-a dăruit sufletul si trupul, ne va da tuturor hrană si haină. Cel ce hrăneste păsările cerului si florile câmpului atât le înfrumusetează, cu atât mai mult pe voi! Căutati, dar, mai întâi, împărătia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si acestea toate se vor adăuga

vouă. Nu vă îngrijiti pentru ziua cea de mâine, că ziua de mâine se va îngriji de ea însăsi. Deci, toate câte voiti să vă facă vouă oamenii, asemenea si voi să le faceti lor. Să intrati pe poarta cea strâmtă în împărăŃia Cerurilor. Că largă si desfătată este calea ce duce la pierzare si multi sunt cei ce umblă pe ea. Si strâmtă este poarta si îngustă calea, care duce la viată, si putini sunt cei ce o află pe ea. Nu tot omul cel ce-mi zice Mie „Doamne, Doamne” va intra în împărătia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, Care este în ceruri. Cel ce iubeste pe tatăl său ori pe mama sa, mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. Si cel ce nu-si ia crucea sa si nu vine în urma Mea nu este vrednic de Mine”.

Iată, acestea si altele asemenea cu acestea, a poruncit Mântuitorul Apostolilor ca să-i învete pe credinciosi. Si acestea toate se cade nouă a le păzi, dacă dorim să câstigăm desăvârsirea si să ne învrednicim, după dreptate, de cununile cele nestricăcioase. Pe care fie ca Dumnezeu, dreptul Judecător, să le dăruiască tuturor celor ce iubesc arătarea Lui.

 

(Proloage)

Targ de Craciun-Craiova (II)

 “Craciun” la Craiova

Desi suntem la mijlocul lunii noiembrie, iar in jur totul miroase a toamna tarzie, cand ajungi in centrul orasului Craiova, simti ca deja suntem in cea mai frumoasa perioada a anului-Craciunul.

Nu stiu anii trecuti cum a fost la Targul de Craciun organizat de olteni, insa anul acesta pot sa spun ca totul este foarte frumos. Totul este gandit si organizat superb: zona de fast-food, zona plina de jocuri, zona copiiilor, zona de concerte.

Azi a fost o zi cu o vreme frumoasa, cu 7 grade in termometre si un soare bland, o vreme care ne-a trimis la plimbare prin centrul Craiovei.

     

   

Pilda-16

Pentru rugaciunile Sfantului Apostol si Evanghelist Matei , Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre vederea Apostolului Pavel lângă Sfântul Ioan Gură de Aur.

În Constantinopol era un om cu dregătorie, care, fiind pârât de răuvoitori la împăratul, a fost izgonit din palate si scos din dregătorie. Deci, fiind el mâhnit, a mers la Ioan Gură de Aur, pe când acesta era patriarh în Constantinopol, însă în taină, ca să nu-l stie nimeni din cei ce-l pârâseră la împăratul, si gândea să-l roage pe fericitul Ioan să-l izbăvească pe el de mânia împărătească. Deci Ioan, chemând pe Proclu, fratele cel rânduit să-i aducă lui aminte plângerile, i-a zis: „Să-mi aduci aminte la noapte, când va veni acest om”, însă, avea obicei Ioan că scria noaptea. Si în acea noapte, luându-si condeiul a început a scrie la tâlcuirea Epistolelor Apostolului Pavel.

Deci, a venit omul cel clevetit, cum îi poruncise lui, iar Proclu s-a apropiat de usă si, căutând prin crăpătura usii, a văzut pe Ioan sezând si scriind si pe cineva vorbindu-i deoparte, la ureche. Si era chipul aceluia cam plesuv, iar barba deplină si lată. Si, întorcându-se, a zis omului aceluia: „Îngăduieste putin că altul înainte de tine a intrat la dânsul”. Iar după ce a zăbovit putin, s-a sculat Proclu si a văzut asemenea pe Ioan scriind si celălalt soptindu-i. În acelasi chip a fost si a treia oară. Apoi a început a toca de Utrenie. Atunci Proclu i-a zis omului: „Sculându-te, mergi la casa ta, că de acum nu mai vorbeste cu nimeni”. Si cu mare mâhnire s-a dus. Aceasta iarăsi s-a petrecut si în a doua noapte si, asemenea, si în a treia noapte l-a văzut. Deci, s-a asezat Proclu lângă usă. Dar omul acela iarăsi, după obicei, a venit. Si, sculându-se, Proclu s-a apropiat de usă, si privind, i-a văzut pe ei vorbind între ei. Atunci i-a zis omului: „Mergi la casa ta si să te rogi lui Dumnezeu ca să-ti ajute tie, că văd că cel ce vine la Patriarhul, de la Dumnezeu este trimis, de vreme ce nevăzut intră la dânsul”.

Iar, făcându-se ziuă, si-a adus aminte fericitul Ioan de omul acela, si chemând pe Proclu, i-a zis lui: „Oare n-a venit aici omul acela de care mi-ai spus mie, pentru pricina ce voia să vie la noi?” Iar acela, răspunzând, ia zis: „Asa este cu adevărat, părinte, iată este a treia noapte a venirii lui aici”. Iar el i-a zis: „Pentru ce nu mi-ai pomenit de dânsul?”. Răspunzând iarăsi, Proclu a zis: „Vorbeai cu altul tu însuti, pentru aceea n-am cutezat a intra la tine”. Iar acesta a zis: „Cu cine? Că n-a fost nimeni la mine în această noapte”. Atunci Proclu i-a spus cum era fata si chipul aceluia ce i se arătase si a adăugat: „gura lui era lângă urechea ta si în taină îti grăia tie, soptindu-ti la ureche, iar tu scriai”. Iar fericitul Ioan se minuna, auzind acestea de la dânsul.

Si dacă a tăcut cu vorba, Proclu a căutat la icoana Sfântului Apostol Pavel si, văzându-i chipul întocmai asa ca al aceluia ce i se arătase lui, s-a închinat lui Ioan si a zis, arătând cu degetul la chip: „întru acest chip era cel pe care l-am văzut”. Atunci a cunoscut preaînteleptul Ioan că Dumnezeu l-a ascultat pe el si l-a adeverit că lucrul lui este primit, că, tălmăcind Epistolele Apostolului Pavel, el scria ceea ce Apostolul însusi îi spunea să scrie. Deci, sculându-se, s-a rugat Domnului, multumindu-i că n-a trecut cu vederea ostenelile lui. Iar după aceasta, ducându-se la împăratul, l-a rugat pentru omul acela ce era în necaz; si l-a pus pe el împăratul din nou în vechea lui rânduială.

 

 

(Proloage)

Targ de Craciun-Craiova

 Targul de Craciun-Craiova

In fiecare an toata lumea vorbeste de frumusetea Targurilor de Craciun, fiind o adevarata competitie intre orase. Pentru ca la Ploiesti, in ultimii ani, nu a fost organizat un astfel de targ, anul acesta ne-am propus sa le vizitam pe cele de la Craiova, Sibiu si Bucuresti.

Primul pe lista este Targul de la Craiova, astfel ca azi pasii ne-au purtat spre frumosul oras oletenesc.

Drumul a fost greu si lung, nu am ajuns la deschiderea oficiala, insa ne-am bucurat de concertul sustinut de Fuego. Fiind foarte multa lume, nu am reusit sa gasesc loc, decat undeva in spatele scenei, astfel ca fotografiile si filmarile nu sunt foarte reusite.

 

 

Nu am reusit sa vizitam foarte mult, pentru ca oboseala acumulata si-a spus cuvantul, insa pot spune ca peste tot, in centrul orasului, este o adevarata feerie de lumini.

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Paisie de la Neamt si ale Sfintilor Mucenici si Marturisitori Gurie, Samona si Aviv Diaconul , Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Să se stie că cel ce face milostenie din dreapta avere si ca un plăcut lui Dumnezeu vietuieste si toată fapta bună o săvârseste, acesta mare este întru împărătia cerului. Iar, cel ce nu voieste să rabde chinurile, nevoile si asupririle vietii, acela mic este înaintea lui Dumnezeu. Deci, spun iarăsi că cel ce vietuieste în credintă si în fapte bune primeste cu bucurie chinurile, primejdiile si toate asupririle, acela mare este înaintea lui Dumnezeu si între oameni este întreg la minte si între îngeri este slăvit. Iar cei ce în viata de aici gresesc si nici un fel de primejdii nu primesc, aceia de mai mare osândă se fac vinovati. Iar cei ce, măcar de au si gresit aici, dar rabdă nevoile, primindu-le cu pocăintă, lăudând pe Dumnezeu si rugându-se pentru cei ce le pricinuiesc lor nenorociri, aceia întocmai cu Sfintii îsi vor primi soarta. Iar dacă cineva nu crede cuvântul acesta, să se gândească la nenorocirile lui Iov, la chinurile Apostolilor si, mai mult decât toti, la suferintele lui Pavel.

Că Iov, când făcea milostenie si vietuia după plăcerea lui Dumnezeu, atunci mic era înaintea lui Dumnezeu, iar înaintea oamenilor era slăvit. Iar când primea primejdiile, atunci s-a făcut mare înaintea lui Dumnezeu si slăvit s-a făcut între toti Sfintii. Asemenea si Apostolii, când făceau minunile si alte fapte bune, nu erau slăviti. Dar când îndurau primejdii si chinuri, atunci proslăviti erau foarte. Iar Pavel a răbdat primejdii si nevoi mai mult decât toti, drept aceea si cununi a luat mai multe decât toti, că si este cel mai ales decât toti. Ca pentru cel ales, toti alesii să dobândească mântuire, pe care unii au si câstigat-o. Că precum aurul lămurit este prin foc, asa si Sfintii se lămuresc prin chinuri. Iar pe păcătosi i-a slobozit Dumnezeu la răsfătare, după a lor vie voie, că n-au voit hrana cea vesnică, ci de viata aceasta vremelnică s-au legat. Drept aceea, noi să ne legăm de cealaltă si destule bunătăti ne va da nouă Dumnezeu. Iar cei ce caută viata aceasta si o iubesc pe ea nu o vor primi pe cealaltă.

 

(Proloage)

Despre manie

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli si ale Sfantului Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvântul Sfântului Antioh, despre îndrăzneala si despre aprinderea mâniei.

Asemenea este la oameni iutimea, cu zăduful cel mare, a cărui năpădire oamenii, nesuferind-o, fug de el si stau pentru odihnă la umbră, care este blândetea si tăcerea. Bine este a se depărta, ca de un fum iute, de îndrăzneala iutimii si a mâniei si a veni la tămâia cea binemirositoare, care este linistirea. Că nimic nu strică atât faptele bune ca mânia omului iute. Si iarăsi, nimic nu curăteste sufletul cel gresit ca frica lui Dumnezeu si buna smerenie, ca adică a învăta cuvintele Domnului si a se întrarma adeseori cu rugăciunea. Iar iutimea urâtă este, precum este scris, la Ecleziast: „Urât este Domnului tot cel iute la limbă si tot cel ce nu se înfrânează de la îndrăznire, că de voi mustra pe cel fără de minte în mijlocul adunării îl rusinezi pe el, dar nu-i vei lua nebunia lui”. Si iarăsi: „Întelepciunea luminează fata omului, iar fata celui fără de rusine urâtă va fi.” Si la Proverbe zice: „Leapădă de la tine iutimea si cuvintele cele de ocară!'' Si iarăsi: „Cel ce laudă cu mare glas pe prietenul său nu se deosebeste cu nimic de cel ce îl blesteamă”. Si iarăsi: „Cel ce-si păzeste gura sa, îsi păzeste sufletul său de necaz”.

Să ne nevoim, iubitilor, cu tot sufletul, ca să nu dăm loc să ne stăpânească pe noi îndrăzneala cea rea, care prăpădeste toate roadele cele de faptă bună ale omului. Că a se înălta cu îndrăzneală, neplăcut este lui Dumnezeu si la oameni. Si aceasta stiind-o, David zicea: „Bine este mie că m-ai smerit, ca să, mă învăt îndreptările Tale” (Ps. 118, 71). Iar Pavel a zis: „Datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc” (II Cor. 12, 7). Si iarăsi: „Cine se va lăuda că are inimă curată înaintea Domnului? Sau cine va îndrăzni înaintea Lui să zică: Sunt drept?” De asemenea, si Domnul, când a îndrăznit Petru de a zis: „Milostive, Doamne, nu va fi tie una ca aceasta” la certat pe el zicându-i: „Mergi înapoia Mea, satano!” Iar, fiind întrebat, după învierea Domnului: „Petre, oare Mă iubesti tu pe Mine?”. Cu toată dăruirea, Petru a răspuns: „Adevărat este, Doamne. Tu stii că Te iubesc!” Lui se cuvine slava, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

 (Proloage)

 

 

MFC-RASARIT

 RASARIT DE SOARE PE DRUMUL SPRE MARE

sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului si mama sa, Sfanta Antuza, Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Antioh, despre camătă.

Oamenii lumii acesteia niciodată nu se lasă de sfadă, dacă nu-si iau lucrurile cu un câstig. Că iau camătă ca pret al adevărului, ca si când începătura de răutate si de asupreală este dreptul lor. Deci, pentru aceasta, cei ce iau camătă, necurati si aspri se numesc si sunt urâti înaintea lui Dumnezeu si a oamenilor. Drept aceea, la crestini, gândul si chivernisirea din camătă este lucru cu totul de lepădat si de defăimare, precum a zis Proorocul despre cetatea cea nedreaptă, din mijlocul căreia nu lipseste camăta si viclesugul. Iar despre cel drept a zis: „Argintul său în camătă nu l-a dat.” Si iarăsi: „De camătă si de strâmbătate va izbăvi sufletele lor.” Iar la Proverbe zice: „Să nu-ti înmultesti bogătia ta din camătă si din dobândă, ci să miluiesti pe cel sărac ca să te mântuiesti.” Stiu si eu pe unii că si-au păgubit capetele si sufletele după dobânda cea din camătă. Iar Legea porunceste, zicând: „Celui de o credintă cu tine, să nu-i dai din camăta argintului si a bucatelor, nici din cea a toate roadele.” Si iarăsi: „Lucrurile tale să nu le dai în camătă.” Iar Eclesiastul, pentru cei ce se îmbogătesc din camătă si din strâmbătate, a zis asa: „Este o nedreptate pe care am văzut-o sub soare, bogătie adunată din cămătării, care piere rău în gâlcevi, si nu se va curăti sufletul acela de păcat si toate zilele lui sunt în întuneric si în mânie multă.” Iar Apostolul a zis, către Timotei, scriind: „Pe cei bogati să-i înveti să nu nădăjduiască în bogătia lor, ci în Dumnezeu, Cel ce ne dă nouă toate din destul, ca să ne bucurăm de ele, îndeamnă-i a se îmbogăti prin fapte bune, să fie milostivi si prin aceasta a se strânge nouă comoară în ceruri.”

Deci, supuneti-vă, fratilor, dumnezeiestii Scripturi, depărtati-vă de cumplita luare de camătă si de pofta cea urâtă de Dumnezeu, că înjugată este camăta cu viclesugul. Să râvnim mai bine râvnei celei bune a fericitului Zaheu, zicând împreună cu dânsul: „Iată, jumătate din avutia mea, Doamne, o dau săracilor si, de am nedreptătit pe cineva, întorc împătrit”, ca si noi să auzim de la Stăpânul, Mântuitorul, Cel ce stie cele ascunse ale noastre: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia.” Căruia se cuvine slava, acum si pururea si în vecii vecilor ! Amin.

 

(Proloage)

Expoziție

 "Dovleacul - culoare și aroma"

De câțiva ani buni, dovleacul este asimilat cu "Halloween" și îl vedem, in special, sub forma de felinare înspăimântătoare.

Ei bine, nu este înspăimântător. Dovleacul sau bostanul, cum mai este cunoscut în unele regiuni ale tarii, se folosește de foarte mult timp. De multe ori, toamna târziu, bunicuțele noastre coceau in soba deliciosul dovleac alaturi de mere și gutui sau ne așteptau cu cate o delicioasa plăcintă galbena și aromata.

Nu mai spun ce delicioase sunt semințele coapte de dovleac, ronțăite la un film bun sau citind o carte captivantă.

Azi, dovleacul este folosit la foarte multe preparate, dulci sau sărate.

Împreună cu "Micii Creatori" de la Centrul Parohial Sfântul Gheorghe Nou", am pregătit expoziția "Dovleacul -culoare și aroma". Timp de două zile, micuții au pregătit numeroase preparate, printre care: gogoși și clătite cu dovleac, humus și tartine cu dovleac, faguri, budinca, briose și alte bunătăți ce conțin dovleac.

Brioșe simple din dovleac, dar și ornate

cu cremă de dovleac 

Bruschete cu dovleac și cascaval

Gogoși, clătite și prăjitură cu dovleac

Semiluna cu dovleac

Faguri și prăjituri cu dovleac 

Toate bunătățile au fost oferite spre degustare enoriașilor care au participat la Sfânta Liturghie.

O doamna din parohie, foarte talentata, a adus copiilor doua "căpșoare minunate" realizate din pasta de zahar. Ele au "stat" cuminți pe masa plină cu bunătăți și au fost savurate la final de micuții patiseri. Ii mulțumim doamnei și surorii dânsei, atât pentru bunătățile, cât și pentru ajutorul oferit.