duminică, 23 februarie 2025

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Policarp, episcopul Smirnei si le Sfintei Gorgonia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre smerenie, plângere si bucurie.

Zis-a un bătrân: „Să stiti că alt drum către mântuire nu este, fără numai smerenia, precum, scrie Evanghelia despre vames. Deci, de va fi cineva neatins de păcate mari, să nu cumva să se înalte cu gândul său, socotindu-se pe sine fără de păcate. Ci, unul ca acela, mai vârtos să se smerească si să se păzească, ca nu cumva să se descopere pe sine mai păcătos decât toti oamenii. Că, dacă cineva pentru că n-a căzut în nici un mare păcat trupesc si lumesc, se va înălta cu gândul său, socotindu-se pe sine că este cu totul curat si pururea gata si vrednic de împărtăsirea cu Sfintele Taine, iar pe altul, pe care îl stie el că a căzut, cândva, în vreun păcat, îl socoteste nevrednic, unul ca acela, cu acel gând înalt si fără de smerenie, este nevrednic si necurat si urât lui Dumnezeu si la pieire merge si nu-i va folosi curătenia lui, neavând smerenie. Că mult mai plăcut si mai iubit lui Dumnezeu este păcătosul smerit, decât dreptul mândru.

Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: „Cum se întelege aceasta părinte, că Domnul Hristos zice în Evanghelie: Fericiti sunt cei ce plâng că aceia se vor mângâia, iar Sfântul Apostol Pavel porunceste la cartea sa: „Bucurati-vă pururea si iarăsi zic, bucurati-vă. Deci, cum si în ce chip, va face omul ca să plângă si să se bucure si cum pot să se împace acestea si să fie amândouă împreună, si plângerea si bucuria?”.

Răspuns-a lui bătrânul: „Plângerea este grija pentru Dumnezeu si pentru poruncile Lui si ea naste pocăintă, iar pocăinta naste cunostinta, postul, rugăciunea si învătătura. Iar bucuria este linistea întru Dumnezeu si blândetea. Si dacă cineva arată cuvânt bun si cinstit, dragoste si fată veselă către cei ce vin la dânsul si are în inima sa si pocăintă, se vădeste că, asa pot fi si pot încăpea amândouă împreună, plângerea si bucuria”.

 

 

(Proloage)

sâmbătă, 22 februarie 2025

Pilda

 Pentru Aflarea moastelor Sfintilor Mucenici din Constantinopol, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, pentru ca să nu nădăjduiască omul în sine.

A venit, oarecând, un bătrân la alt părinte si, vorbind ei unul cu altul, a zis unul: „Eu am murit pentru lume”. Si i-a răspuns lui celălalt bătrân: „Să nu-ti pui nădejdea întru tine, până ce vei iesi din trupul tău, că dacă tu zici „am murit”, apoi satana n-a murit; ci încă în toate ceasurile să ne păzim pe noi însine cu dinadinsul. Că precum un ostas sau un vânător, când merg la lucrul lor, nu se înspăimântă, ci se nevoiesc, măcar că nu stiu dacă vor fi răniti sau dacă vor scăpa si se vor mântui, asa se cade si monahului a se lupta cu dracii, dar să nu-si pună nădejdea întru sine, ci la Dumnezeu să-si pună toată nădejdea”.

 

 

(Proloage)

vineri, 21 februarie 2025

Ursuleti de zahar

 

MODELAM PASTA DE ZAHAR

In jurul nostru sunt multi oameni talentați, oameni cărora Dumnezeu le-a dăruit un anumit talent și pe care doresc sa îl transmită mai departe. Așa este și doamna Flori, cofetar, care lucrează cu pasta de zahar. Din mainile ei ies adevărate minunatii, pot spune chiar opere de arta. Își dorește foarte mult să transmită mai departe aceasta tehnica, așa că am invitat-o să le arate copiiilor cum se face.

Saptamana trecuta, copiii de la Centrul Educational, indrumati de doamna Flori, au incercat sa faca ursuleti din pasta de zahar. 

Copii au lucrat cu spor, insa si cu multa veselie. Daca cei mici au fost mai atenti la ceea ce ii invata doamna Flori si au incercat sa reproduca cat mai bine ceea ce erau invatati, cei mai mari au fost mai inventivi, asa ca ursuletii au iesit foarte haiosi si diferiti.







Au fost doua zile pline de distractie si de bucurie.

Câteva dintre realizările copiilor.





Ii mulțumim doamnei Flori și o mai așteptăm alături de copii.

Despre ascultare

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Timotei si ale Sfantului Ierarh Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre ava Iraclie si despre ascultare.

Un frate, începând diavolul război asupra lui, l-a vestit pe ava Iraclie, si, acesta, întărindu-I, i-a spus lui, despre un oarecare bătrân, care avea un ucenic foarte ascultător, de multi ani. Iar, odată, începând război asupra lui, a făcut metanie bătrânului, zicând: „Lasă-mă să stau singur”. Si i-a zis lui bătrânul: „Caută loc si vom face tie chilie.” Si, ca la o zvârlitură de piatră, a aflat un loc, unde, mergând amândoi, au făcut chilie. Si a zis fratelui: „Orice îti voi zice, aceasta să faci. Când flămânzesti, mănâncă; când însetezi, bea, când îti este somn, dormi. Numai din chilia ta să nu iesi până sâmbătă, atunci vino aproape de mine”. Si s-a întors bătrânul la chilia sa.

Iar fratele a făcut cele două zile după poruncă, iar a treia zi, iesind din ascultare a zis: „De ce mi-a făcut mie aceasta, bătrânul, că nu fac rugăciuni?” Si, sculându-se, a cântat psalmi multi. Si, după ce a apus soarele, a mâncat. Apoi, s-a dus să se culce pe rogojina sa. Si a văzut un arap sezând, scrâsnind cu dintii asupra lui. Si, alergând cu multă frică, a venit la bătrân. Si, bătând la usă, a zis: „Ava, miluieste-mă si îmi deschide degrabă”. Iar bătrânul, cunoscând că nu a păzit cuvântul lui, nu i-a deschis până dimineata. Si, deschizându-i dimineata, l-a aflat pe dânsul afară, smerit si, milostivindu-se, l-a chemat înlăuntru. Atunci a zis: „Rogu-mă, tie, părinte, am văzut un arap pe rogojina mea, când m-am dus să mă culc”. Iar bătrânul a zis: „Aceasta ai pătimit, fiindcă nu ai păzit cuvântul meu”.

Atunci, dându-i lui o rânduială a pravilei, după putere, l-a slobozit si încet, încet, s-a făcut călugăr iscusit.

 

(Proloage)

joi, 20 februarie 2025

Am citit...

 Tumultul valurilor-Yukio Mishima

Cartea pe care am ales-o pentru luna februarie a fost “Tumultul valurilor” scrisa de Yukio Mishima. Este povestea locuitorilor de pe mica insula Utajima, care duc o viata simpla, insa grea, tinand cont de faptul ca principala activitate o constituie pescuitul. Pe insula, de cate ori vremea este prielnica, barbatii pleaca in larg cu vasele pescaresti. Femeile se ocupa de gospodarii, iar in lunile iunie si iulie, se scufunda pentru a pescui perle si anumite specii de alge comestibile.

Pe aceasta micuta insula, impreuna cu mama si fratiorul mai mic, locuieste si Shinji, un tanar pescar serios si vrednic, dar si Hatsue, o tanara frumoasa, fiica celui mai bogat om din sat, mos Teru. Intre cei doi se infiripeaza o frumoasa poveste de dragoste, sincera, insa aproape copilareasca, ce are un final fericit. Dupa ce trec prin mai multe greutati, cei doi tineri raman impreuna.

Este o carte frumoasa, scrisa simplu, dar relaxanta.

Cuvant din Limonar

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierah Leon, episcopul Cataniei si ale Sfantului Cuvios Visarion, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Limonar, despre războiul dracilor, împotriva călugărilor.

Ava Marcel, monahul, spunea fratilor, ca si când era vorba de un alt staret ce locuia în Schit – dar el însusi era acela –, că s-a sculat într-o noapte, ca să-si facă slujbă, si a auzit un glas de trâmbită, ca la un război. Deci, s-a tulburat staretul si se gândea în sine, de unde este aici glasul trâmbitelor de război? Iar când se gândea el asa, îndată a venit aproape diavolul, zicându-i: „Asa, cu adevărat, război este; iar de nu voiesti să ai război asupră-ti, mergi de dormi si nu vei fi în război. Că noi nu ne luptăm cu cei lenesi, ci cu pustnicii si cu cei ce priveghează întru rugăciuni ne luptăm si asupra acelora tăbărâm si ne războim”.

  

(Proloage)

miercuri, 19 februarie 2025

MFC-IARNA

 Azi dimineață



sursa foto: arhiva proprie.

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen, pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Cuvant al Sfantului Ghenadie

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Arhip, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, despre frica de Dumnezeu.

Ce trebuintă ai, omule, să cauti cărti multe, care să te povătuiască pe tine spre folos si să întrebi pe toti dascălii, zicând: „Spuneti-mi, cum mă voi mântui?” Iată, toate cărtile cele învătătoare, în două cuvinte încap, adică: întru frica lui Dumnezeu si întru a avea pe Domnul înaintea ochilor, totdeauna. Să iei aminte la tine însuti, precum se cade si vei întelege toate poruncile lui Dumnezeu si să le tii pe ele. Pentru că, asa, Sfintii cei ce au fost, din veac, au plăcut lui Dumnezeu: prin cunostintă curată si prin neschimbate fapte. Iar altii dintre dânsii, nici n-au avut cărtile Sfintilor, nici nu i-au învătat dascălii cele de folos si, de la Adam până la Moise, în multe feluri au trăit. Deci, spune-mi mie cum au plăcut lui Dumnezeu: Abel, Enoh, Noe, Melchisedec, Avraam, Isaac si lacov si ceilalti drepti, care au fost mai înainte de Moise? Ei n-au învătat carte, precum s-a zis, nici vreun dascăl dintre oameni nu i-a învătat pe ei, în afară numai de predania, cea din viu grai si de gândurile bune, de a avea pe Dumnezeu înaintea ochilor, de-a pururi.

De asemenea, si după întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, stim pe multi că au fost oameni simpli, si la cuvinte si la întelegere, unii, dintre dregători, fiind asa, iar altii, din poporul de rând, unii din ei păstori de oi, ori alte îndeletniciri având si nu numai bărbati, ci si femei au alergat la Dumnezeu si au săvârsit poruncile Lui. Deci, arătat este că, luând aminte la cuvintele cele mai sus-zise, le-au si împlinit întocmai. Dar, acum, să nu iei pricină omule, cu arătate dovezi, zicând cu greseală: „Prost sunt si fără de stiintă, cum, dar, pot să fac poruncile Domnului?” Iată, că s-a arătat tie acum, în ce fel vei plăcea lui Dumnezeu si să nu mai zici: „Nu pot”, căci de vei voi, împreună cu acestia, te vei apropia de Stăpânul, ca David, zicând: „Bunătate si învătătură si cunostintă mă învată, căci poruncilor Tale am crezut”. Si, iarăsi: „învată-mă să fac voia Ta, că Tu esti Dumnezeul meu”. Si, încă: „Ajută-mi, si mă voi mântui si voi cugeta la îndreptările Tale pururea”. Pentru că, tot cel ce cere, va lua, si cel ce caută, află, si celui ce bate, i se va deschide.

Să nu zici, iarăsi: „În lume sunt si cu grijile lumesti legat sunt si nu pot să fac toate poruncile Domnului”. De vei voi, acum, ca desăvârsit să le faci pe ele si să te lepezi de lume si să-ti iei crucea ta, ca să mergi în urma Domnului Tău, lucru care mai bun îti este tie, decât toate, apoi esti liber să o faci. Iar, de nu poti să faci aceasta, apoi, si în lume fiind, sileste-te să placi lui Dumnezeu; căci se poate, si în lume fiind, cineva să facă poruncile lui Dumnezeu, pentru că multe chipuri de pocăintă si de mântuire a oamenilor sunt.

Într-o rânduială de viată este fiecare, iar de va voi să se nevoiască, să gândească tare, în mintea sa, că Sfintii cei vechi, în lume fiind, împreună cu femeile si cu copiii petrecând si în bogătie si în case mari fiind, altii încă stăpânind si popoare întregi, care li se încredintaseră de la Dumnezeu, si durere multă si grijă de lucrurile cele pământesti având, au plăcut si lui Dumnezeu întru toate, precum au fost Avraam, Isaac si Iacov, David si Iosif si Iov. Acestia toti au fost în lume, trăitori împreună cu femeile. Dar, si asa, toate poruncile Domnului le-au făcut. Dumnezeului nostru slavă!

 

(Proloage)

marți, 18 februarie 2025

Seara de film

 LA DOLCE VILLA

Afara ninge ca în povesti, in casa este cald și bine, așa că ne-am oferit o seara de relaxare.

De curand a aparut pe Netflix filmul “La dolce villa” o foarte frumoasa comedie romantica.

Fostul bucatar Eric Field, acum om de afaceri, desi nu foarte bucuros, merge in Italia pentru a-si convinge fiica sa renunte la o investitie considerata nerentabila: cumpararea unei vile parasite la pretul de un euro, cu promisiunea ca o va renova.

Numai ca, odata ajuns in frumoasa regiune Toscana, si intalnind oameni sinceri si deschisi, incet-incet totul se schimba: vede frumusetea locurilor, revine la pasiunea pentru gatit, se îndrăgostește de frumoasa primarita, pentru ca, in final, să își dorească să rămână alaturi de fiica sa.

Actorii frumosi si haiosi, numeroasele momente hazlii, dar si peisajul incantator, sunt ingredientele unei comedii reusite care, pe noi, a reusit sa ne binedispuna.

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Leon cel Mare, episcopul Romei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Everghitinos, despre faptul că se cuvine pururea a ne aduce aminte de moarte si de judecată.

Trei lucruri sunt, pe care cu anevoie le câstigă omul si acestea păzesc toate faptele bune: plângerea, a plânge pentru păcatele sale si a avea înaintea ochilor moartea sa. Că cel ce gândeste în toate zilele si zice întru sine: „Numai astăzi mai am a fi în lume”, niciodată nu va gresi înaintea lui Dumnezeu. Iar cel ce asteaptă a trăi multă vreme, cu multe păcate se va acoperi. Celui ce se găteste a da seama înaintea lui Dumnezeu pentru toate lucrurile sale, Dumnezeu se îngrijeste a-i curăti toată calea lui de păcat. Iar cel ce defaimă si zice: „Cine stie când voi ajunge acolo”, acela locuieste în răutăti. Mai înainte de a face orice lucru, în fiecare zi, adu-ti aminte unde esti, si unde ai a merge, când vei iesi din trup. Si, să nu te lenevesti de sufletul tău nici o zi; ia aminte la tine, ca de-a pururea să pomenesti si să ai înaintea ochilor moartea si vesnicele munci si pe cei ce acolo se muncesc si se chinuiesc si, ca pe unul din aceia, pe tine să te socotesti, mai vârtos decât ca pe unul din cei vii. Vai nouă că, vrând a ne muta de pe pământul în care păcătuim, ne facem griji îndelungate pentru lucruri pământesti si stricăcioase. Si, în vremea neiertatei noastre duceri de aicea, nu ne învrednicim a aduna nici un lucru. Vai nouă, că vom suferi întrebare, la înfricosatul Judecător, pentru toată fapta cea din viata pământească si pentru tot cuvântul desert, si pentru toate relele amintiri, si necurate, si pentru toate aducerile aminte ale sufletului. Si, iată, ca niste nevinovati, în toată vremea vietii noastre suntem, fără de grijă de sufletele noastre. Pentru aceasta ne asteaptă pe noi, acolo, focul cel nestins al gheenei si întunericul cel mai dinafară, si viermele cel neadormit, si plângerea, si scrâsnirea dintilor, si vesnica rusine, înaintea a toată zidirea, cea de sus si cea de jos. Vai nouă, că acele si întepăturile mustelor, ale tântarilor si ale albinelor nu le răbdăm, iar de balaurul care ne muscă în fiecare zi, care, ca într-o sorbitură, ne înghite pe noi, si care ne străpunge peste tot cu boldurile veninoase ale mortii, de loc nu ne îngrijim si nici să fugim de dânsul, nu voim. Si, atunci, cum, oare, vom putea suferi înfricosatele si nesfârsitele munci? Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

 

(Proloage)

luni, 17 februarie 2025

Jurnal de bunica

 Jurnal de bunica

Nepotelul nostru Matei are otita, asa ca in weekend a fost internat. Eu si sotul am mers la ei pentru a sta cu nepotelul cel mic Alex. Ne-am bucurat de micul “terorist’, care se cocoata pe unde gandim si pe unde nu gandim. Cand nu ii convine ceva ne cearta pe limba lui si bate din piciorus. Dar e si o dulceata mica ce ii place sa fie pupacit, spre deosebire de Matei care este mai sobru.

Aseara, am reușit să vorbim puțin cu Matei, atunci când a ajuns acasă. Si ne-a spus ca “am fost la doctol buni, ca m-a dulut ulechiusa. Si am facut bubita la mana (era locul unde fusese branula), dal acum nu ma mai doale”.

Cele doua zile petrecute cu ei, ne-au incarcat cu multa bucurie. Cum spune sotul meu: hai ca ne-au incarcat iar bateriile, ca prea eram pleostiti.

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Mare Mucenic Teodor Tiron, ale Sfintei Mariamna si ale Sfintilor Imparati Marchian si Pulheria, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al aceluiasi Sfânt Grigorie, despre moartea dreptilor.

Ne spunea nouă Sfântul Grigorie: „A fost, zicea, un oarecare rob, pe care multi din voi, împreună cu mine, îl stiu si era sărac în viata lumii acesteia, iar cu faptele bune era bogat. Pe acesta îl cuprinsese o boală grea si lungă, încât nu putea niciodată să se scoale de pe patul său, nici să stea, nici să se întoarcă pe altă parte, nici nu putea să-si ducă mâinile sale la gură. Însă maica lui si fratii îi erau lui de slujbă, si cele ce-i dădeau alti crestini, pentru Dumnezeu, pe acelea toate, cu mâinile maicii sale si ale fratilor lui, le împărtea la săraci. Carte nu învătase, dar îsi cumpărase cărti si cei ce-l cercetau, pentru Dumnezeu, aceia îi citeau si el, ascultându-i, se mângâia în boala sa si lăuda pe Dumnezeu în toate ceasurile si vremile.

Iar când i s-a apropiat lui ceasul, ca să se ducă din viata aceasta, în vremea mutării sale, a început a cânta si a slăvi pe Dumnezeu; încă si pe cei ce veneau atunci la dânsul, îi îndemna să cânte împreună cu dânsul. Iar odată, după ce au început să cânte cu el, a strigat, zicând: „Tăceti, tăceti, au nu auziti cât de mari laude grăiesc în ceruri?”. Si întru acel ceas, acel sfânt suflet s-a luat din trup de îngeri, si toti s-au umplut de bună mireasmă din trupul lui si au cunoscut toti că primit este la ceruri sufletul lui.

Deci, aceasta vă rog eu pe voi, fratilor, să cunoasteti ce vom lua, la Judecata cea înfricosătoare, noi, dacă vom slăbi în fapte bune, de vreme ce acest sărac, fără de mâini, a putut să împlinească poruncile Domnului. Au nu ne va arăta atunci Domnul, împotriva noastră, pe Apostoli, care au adus multimi de credinciosi în împărătie, împreună cu dânsii? Au nu ne va arăta nouă împotrivă pe Mucenici, care si-au vărsat sângele lor pentru dânsul? Iar noi ce vom zice atunci, când pe acest rob, de care am vorbit, îl vom vedea mântuit? Drept aceea, acestea le grăiesc, îndemnându-vă pe voi ca să faceti fapte bune, ca să fim si noi părtasi mostenirii acestora si împărătiei cerurilor să ne învrednicim, întru Hristos Iisus, Domnul nostru.”

 

 

(Proloage)

sâmbătă, 15 februarie 2025

despre iubirea de saraci

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Onisim si ale Sfantului Mucenic Maior, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre Iov, despre iubirea de săraci.

Ascultati ce grăieste Scriptura despre Iov, câtă avere avea, cirezi de boi si oi, si cămile, si toată cealaltă avere pe care Dumnezeu o încredintase lui Iov, pe toată a ars-o focul. Si Iov n-a zis nici un cuvânt de răzvrătire, ci, „Domnul a dat, Domnul a luat”. Ascultă si vezi, el atât de multe pierzând, n-a defăimat, ci, când le-a primit, a lăudat pe Dumnezeu, iar când s-au luat de la dânsul, nu s-a jelit. Iar oamenii, cei de acum, când primesc si iau, nici nu-si aduc aminte de Acela ce le-a dat lor, iar când le pierd si se păgubesc, atunci încep a defăima pe Făcătorul, numărându-si vredniciile lor. De au dat vreo măsură de grâu, sau o pâine la săraci, de au aprins o lumânare la biserică, sau de au adus spre jertfă un ied, apoi le pomenesc si zic: „Am făcut aceste fapte bune de ce, dar, au venit asupra noastră aceste răutăti?”, însă, se cade nu numai să nu pomenesti acele mici fapte bune, ci, mai vârtos, să-ti aduci aminte de cele mai de seamă porunci ale Legii, pe care nu le-ai făcut. Ai aprins, adică, o lumânare în biserică, bine; dar iată a intrat în biserică si săracul, suspinând cu lacrimi din pricina ta, si ti-a stins strălucirea lumânării tale. Sau ai dat cutărui sărac o pâine, ceea ce si eu adeveresc, dar adu-ti aminte că turmele oilor tale au mâncat toată secerătura săracului. Drept aceea, asupresti mult si faci putine bunătăti. Apuci mult si dai putine.

De voiesti să nu fii învinuit, apoi nu năpăstui pe cel sărac, nici pe semenul tău. Pe cei scăpătati nu-i nedreptăti, pe văduve nu le asupri, pe sărac nu-l trece cu vederea, de la vecini să nu-ti întorci fata, pe prieteni să nu-i înseli, pe cei bătrâni să nu-i mânii, pe părinti să-i cinstesti, de biserică să nu te desparti, de desfrânare să te depărtezi, de iubirea de arginti să te păzesti. Iubirea fată de frati să nu o uiti, vătămarea răutătii să o gonesti din inima ta si dragostea să ti-o sădesti în inimă. De iubirea de străini să nu te lepezi, si de la adevăr să nu te depărtezi. De clevetiri să fugi departe, smerenia să o iubesti, de sfadă să te îngretosezi.

Acestea toate să le păzesti si nu te va cuprinde pe tine răul si, măcar de ar si năvăli, dar tu să nu hulesti. Acestea toate le-a făcut Iov, sluga Domnului, când au năvălit asupra lui relele acelea, iar el n-a defăimat, ci a lăudat pe Dumnezeu zicând: „Fie numele Domnului binecuvântat în veci.”. Deci, de ar fi cineva bolnav sau din bogătie ar cădea, si de l-ar primi cu răbdarea acestuia, apoi si cununii aceluia vrednic va fi, întru Hristos Iisus Domnul nostru, Căruia se cuvine slava! Amin.

 

 

(Proloage)

vineri, 14 februarie 2025

Despre milostenie (I)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Auxentie, Maron si Avraam, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt pentru un om izbăvit de boală, pentru milostenie, dar care, părându-i rău de milostenia sa, a căzut si a murit.

A fost un oarecare om în Constantinopol si acela, îmbolnăvindu-se si de moarte temându-se, a dat la săraci treizeci de litre de aur si pentru acea milostenie se făcuse sănătos. Dar, din îndemnarea diavolului, a început a se mâhni pentru aur, căindu-se de milostenia pe care o făcuse. Si, spunând aceasta unui om bogat, care si era prieten de aproape, acela i-a zis lui: „Să nu primesti, omule, nicidecum sfatul acesta rău, ca nu cumva să mânii pe Dumnezeu, Care te-a făcut pe tine viu pentru milostenia ta, ca nu cumva să aducă până si moarte năpraznică asupra ta si vei muri fără de pocăintă.”. Iar acela n-a ascultat, ci încă si cu mânie s-a îndepărtat.

Deci, i-a zis lui prietenul: „Dacă nu asculti cuvintele mele si cele spre mântuirea ta nu le primesti, eu îti voi da tie alt sfat.” Iar acela a zis: „Care? Si în ce fel?” Iar adevăratul milostivitor i-a răspuns: ,,Să vii, împreună cu mine, la biserică si să zici: Nu sunt eu, Doamne, cela ce am făcut milostenia, ci este milostenia acestuia. Si eu îti voi da tie treizeci de litre de aur.” Si acela a făgăduit că asa va face. Deci, venind la biserică si aurul în mâini primindu-l, i s-a jurat precum îi spusese lui si, iesind prin usile bisericii, îndată căzând, a murit. Si i-a cuprins frică si cutremur pe toti care s-au aflat acolo, de grabnica osândă a Judecătorului celui drept.

Deci, clericii sfătuiau pe stăpânul aurului să-si ia ce era al său, iar acesta s-a lepădat de el, zicând: „Să nu-mi fie mie nici în gând a primi una ca aceasta, pentru că, ceea ce am dăruit Domnului Dumnezeu, a Aceluia este si întru visteriile cele de sus s-a scris, cum dar, pot eu să-l am pe el în a mea stăpânire? Că asa de năpraznă au murit si Anania, împreună cu femeia lui Safira, când au dat lui Dumnezeu pretul tarinii lor, pentru că ascunseseră o parte din pret. Că Dumnezeu nu se amăgeste, nici nu se defăima.” Deci, auzind, toti s-au folosit si au dat săracilor cele treizeci de livre de aur ale mortului.

 

(Proloage)

joi, 13 februarie 2025

Despre milostenie

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Martinian, ale Sfantului Apostol Avvila si sotia sa, Priscila si ale Sfantului Ierarh Evlogie, patriarhul Alexandriei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din viata viata Sfântului Martin milostivul.

Sfântul Martin era de douăzeci de ani si Sfântul Botez încă nu-l primise. Si acest fel de viată avea, că nimic nu păstra pentru sine, ci toate le împărtea ca milostenie săracilor. Si, după ce nu i-a mai rămas lui nimic, fără numai un cutit si o haină, si, fiind si o iarnă aspră, cu ger mare, l-a întâmpinat pe el un sărac la portile cetătii, care ruga, pe cei ce treceau, să-l miluiască. Iar aceia, trecând toti pe alăturea, nu i-au dat lui nimic. Deci, s-a mâhnit Martin, că n-a miluit nimeni pe săracul acela; si nu stia ce să facă, pentru că nu avea altă haină, fără numai aceea, întru care era îmbrăcat. Deci, scotând cutitul, si-a tăiat haina sa în două si cu o jumătate a ei a îmbrăcat pe sărac, iar cu cealaltă jumătate, s-a invelit pe sine însusi. Si multi râdeau de el, că nu era îmbrăcat asa cum se cădea.

Si, venind noaptea, culcându-se înfrigurat, îndată a adormit si a văzut în vis pe Hristos, îmbrăcat în haina sa, aceea cu care el îmbrăcase pe săracul acela, înaintel a multime de îngeri, zicându-i: „Martin, până încă a nu lua botezul Meu, cu această haină m-ai îmbrăcat, drept aceea, si Eu de acum în toată lumea te voi îmbrăca cu slavă, iar, după aceea, vei lua împărătia cerurilor. Deci, după ce a auzit acestea, s-a sculat din somn si, ducându-se, s-a botezat în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh. Si atât de milostiv s-a făcut spre săraci, încât s-a auzit până la toate marginile pământului de milostiva viată a lui. A trăit în Galia si a ajuns episcop la Tours, pe la anul 400 si i se spunea „slava Galiei”. Si, plăcut fiind lui Dumnezeu si încă si minuni săvârsind, mai pe urmă, s-a mutat la Domnul, în vârstă de peste optzeci de ani. Dumnezeului nostru slavă!

 

 

(Proloage)

miercuri, 12 februarie 2025

MFC-GHIOCEI

 FRUMOSII GHIOCEI





sursa foto: pinterest

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierah Meletie, arhiepiscopul Antiohiei si ale Sfantului Mucenic Hristea, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Scară, despre răbdarea în ascultare.

Marele meu prieten, Ioan Savaitul mi-a povestit niste întâmplări vrednice de auzit. Iar tu, Cuvioase, cunoaste din pătaniile lui, că acel bărbat era om fără de patimă si curat de orice minciună. El mi-a povestit următoarele:

„În mănăstirea mea din Asia, era un bătrân vestit de lenes si de nestăpânit, dar grăiesc nu judecându-l ci ca să dau pe fată adevărul. Si el dobândise, nu stiu cum, un ucenic mai tânăr, cu numele Acachie, cam simplu cu duhul, dar întelept cu gândul. El atâtea a răbdat de la un bătrân ca acela, încât multora li se părea de necrezut, căci îl chinuia cumplit în fiecare zi, nu numai cu sudălmi si necinstiri, ci până si cu lovituri cu bătul.

Răbdarea lui era însă de dobitoc. Deci, văzând eu cum suferă el, în fiecare zi, rele pătimiri, în cel mai de pe urmă hal, ca un rob cumpărat, l-am întrebat, într-una din multele mele întâlniri cu el: „Ce mai e nou pe la voi, frate Acachie? Cum merg treburile pe ziua de azi?” Iar el îmi arăta fără gând rău, o dată un ochi învinetit, altă dată grumazul plin de vânătăi, iar altă dată capul plin de cucuie. Deci, cum îl stiam iubitor de pătimiri, i-am spus: „Merge bine, merge bine, rabdă si te vei folosi.” Deci, petrecând el în acest chip la acel bătrân nemilostiv, nouă ani, s-a dus către Domnul. Si, după cinci zile de la îngroparea lui în cimitirul părintilor, bătrânul acelui Acachie s-a dus la un mare duhovnic din cei de acolo si i-a spus: „A murit fratele Acachie, părinte!” Iar duhovnicul, cum a auzit vestea, a răspuns celui ce grăia: „Bătrâne, crede-mă că eu nu te cred.” El a zis: „Vino si vezi!”.

Atunci, s-a sculat repede bătrânul si s-a dus la cimitir cu staretul fericitului luptător si, dacă a ajuns acolo, a strigat bătrânul, ca la unul ce trăieste, către cel ce cu adevărat viază întru adormire si îi zise: „Murit-ai, frate Acachie?” Iar înteleptul, arătându-se si după moarte ascultător, răspunse marelui bătrân: „Cum e cu putintă, părinte, să moară un iubitor de ostenelile ascultării?” Atunci bătrânul, care îi fusese mai înainte îndrumător, cuprins de spaimă, a căzut la pământ, curgându-i lacrimi pe fată, si, cerând de la egumen o chilie în apropierea mormântului, a trăit de atunci înainte acolo, întelepteste, zicând necontenit către părinti: ,,Rugati-vă pentru mine, că am săvârsit ucidere!” Dumnezeului nostru, slavă!

 

(Proloage)

marți, 11 februarie 2025

Tricotat

 Patura “plimbareata”

In sfarsit, dupa mai bine de un an de zile am terminat de tricotat “plimbareta”. Ce este “plimbareata”? Este o patura destul de mare, pe care am lucrat-o din resturi de fire, in dorinta de a nu ma mai incurca de ele. Ea a fost tricotata, in cea mai mare parte, mergand cu masina. Acasa am tricotat doar ultimele doua culori, pentru ca deja era foarte mare si nu imi trebuia spatiu sa o asez.

Am inceput tricotarea ei cand am pornit spre Slanic Moldova, primul nostru concediu acolo, adica in septembrie 2023 si am terminat-o in ianuarie 2025.

A fost lucrata cu fir PNA, andrele nr. 4, pe un numar de 410 ochiuri. Au fost lucrate un numar de 420 de randuri cu diferite modele. Desi am avut de doua tentativa de a renunta la ea (m-a oprit doar ideea de cat de greu ar fi sa o desfac), acum imi place foarte multe rezultatul final.

Desi in fotografie nu se vede foarte bine, nu am alternat numai culorile, ci si modelele. Fasiile alb, verde deschi, portocaliu si rosu sunt lucrate doar pe fata, iar celelalte fasii au diverse modele.
Am făcut și ceva fotografii de detaliu.






Despre smerenie si inaltare

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Vlasie, episcopul Sevastiei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Evagrie, despre smerenie si înăltare.

Pentru ce te mândresti omule, tină fiind si gunoi. si de ce te umfli si, mai presus de nori, te înalti? Cercetează si-ti cunoaste firea ta, că pământ esti si cenusă si, peste putină vreme, în tărână te risipesti. Acum esti mândru, si peste putin, vierme. De ce îti înalti ceafa care, după putină vreme, putrezeste. Este mare omul ajutorat de Dumnezeu, că, părăsit fiind, si-a cunoscut neputinta sa. Că nici un bine nu ai, pe care să nu-l fi luat de la Dumnezeu, pentru ce, dar, te faci minunat, trăind doar numai până dimineata? De ce te împodobesti cu darul lui Dumnezeu, ca si cum, l-ai fi câstigat de aiurea? Să cunosti pe cel Preaînalt si să nu te înalti peste fire; zidire a lui Dumnezeu fiind, să nu te lepezi de Cel ce te-a zidit. Ajutor primind de la Dumnezeu, nu întoarce spatele Dătătorului cel Bun. La înăltime de viată te-ai suit, dar El ti-a dat-o. Ai săvârsit vreo faptă bună, dar El ti-a ajutat, lucrând cu tine împreună. Mărturiseste pe Cel ce te-a ridicat pe tine. Om esti, să nu-ti treci marginea firii. Cunoaste-ti ce-i al tău, ca si ce-i al firii tale. Să nu te lepezi, din răutate de neam si de fire, chiar dacă acesta-i smerit si simplu, iar tu ai ajuns mare, că Acelasi Ziditor pe amândoi v-a zidit. Să nu asupresti pe cel smerit, că-i mai tare decât tine si, mergând mai aproape de pământ, nu cade rău, iar cel înalt, de va cădea, se va sfărâma. Putred scaun este mândria, că cel ce sade pe ea, degrabă cade. Iar cel smerit totdeauna stă tare, si mândria nu-i clatină lui piciorul niciodată. Omul cel mândru, este ca un copac fără rădăcini, nu suferă furtuna vânturilor. Gândul cel smerit cetate îsi zideste si cel ce locuieste în el nesurpat este. Spuma de pe apă piere si pomenirea celui mândru nu rămâne după moarte. Cuvântul celui smerit este tărie sufletului, iar al celui mândru este plin de mânie.

Rugăciunea celui smerit trece si soseste la Dumnezeu, iar a celui mândru mânie pe Dumnezeu. Când ai ajuns chiar la vârful faptelor bune, nici atunci nu este trebuintă să te lauzi. Că cel ce cade jos, de pe pământ, degrabă se scoală, iar cel ce cade de sus, capătă rană de moarte. Toiagul este chip si semn al învătăturii, că, pe acesta avându-l omul, trece Iordanul vietii. Toiagul în mâinile călătorului este de trebuintă pretutindeni si la tot lucrul. Si învătătura cea din fapte îndreptează viata omului. Toiagul cel aruncat s-a prefăcut în sarpe. Si învătătura cea din fapte, aruncată în dulceata cea trupească, călcată si stricată se face.

 

 

(Proloage)

luni, 10 februarie 2025

Bunatati

 Prajitura cu malai

Prajitura cu malai

In acest weekend am vrut ceva dulce, simplu si rapid. Si mi-am adus aminte de reteta de prajitura cu malai pe care o gaseam de multe pe masa bunicii, asa ca am pornit la treaba. Din pacate, nu am avut reteta bunicii, insa am cautat, am gasit si am pregatit.

 


Ingrediente: 4 ouă, 200 gr de zahăr, 100 gr smantana cu 30% grasime si 300 gr lapte batut (eu am avut lapte batut la oala de lut) sau 400 ml iaurt mai gros, 200 ml de ulei, 150 gr de mălai, 150 gr de făină; 1 plica de praf de copt, esenta de lamaie, un praf de sare si coaja de lamaie sau portocala confiata.

Mod de preparare

1.    Se mixeaza foarte bine oualele cu sarea si zaharul, pana cand se obtine o crema omogena.

2.    Se adauga uleiul in mai multe transe si se mixeaza foarte bine dupa fiecare transa;

3.    Se amesteca smantana cu laptele batut si se adauga peste compozitia de oua;

4.    Se adauga esenta si fructele confiate;

5.    Se cerne faina si praful de copt si se amesteca impreuna cu malaiul;

6.    Amestecul de faina si malai se adauga la compozitia de oua;

7.    Compozita se pune in tava tapetata cu hartie de copt si se introduce in cuptorul preincalzit la 1800C pentru 35-40 minute sau pana cand este rumenita.

Pofta buna!


sursa: malai dulce

Despre lacomie

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Haralambie si ale Sfintei Mucenite Valentina, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Vasilie, despre lăcomie.

Păzeste-te, dar, ca să nu te însele pe tine vrăjmasul cu strămosescul păcat si să te lipsesti de împărătia Raiului. Că cela ce pe Adam, prin mâncare furându-l, l-a scos din viată, cu mult mai vârtos nu se va rusina a te însela si pe tine. Că, prin lăcomie, pe Adam l-a dat la moarte si lumii a adus sfârsit. Pe Noe de râs l-a făcut, că îmbătându-se, s-a dezgolit, si Ham a fost blestemat. Deci, dacă dreptul acela, o dată îmbătându-se a fost batjocorit de al său fiu, apoi, de câtă rusine si batjocură nu sunt vrednici cei ce nu încetează a se îmbăta, care singuri, din voia lor cea fără de minte, îsi bat joc de ei si se duc, prin lăcomie, în voia diavolului. Isav iarăsi, la îndemnul diavolului, tot pentru mâncare a căzut din cinstea de întâi născut. Si tot lăcomia l-a făcut pe Israel a se închina la idoli si trupurile lor au fost osândite a cădea în pustie. Drept aceea, să nu ne înselăm, nici să ne dăm bătuti în fata vrăjmasului, si, mai vârtos, la betie si la îmbuibare, că începătură a toată răutatea este lăcomia hranei, iar betia este născătoare a tot lucrul spurcat. Iar pe noi să ne izbăvească Domnul Dumnezeu din toate aceastea. Dumnezeului nostru, slavă!

 

(Proloage)

duminică, 9 februarie 2025

Pilda

 Pentru Odovania praznicului Intampinarii Domnului si pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Nichifor, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Două războaie sunt: unul este când dezbraci pe cel sărac, iar altul este când nu îmbraci pe cel sărac, măcar că ai bogătie si aceasta este adevărată tâlhărie. Deci, să-ti scrii în mintea ta, totdeauna, a doua venire a Domnului si taina aceea înfricosătoare, când Judecătorul cel înfricosător pe scaun va sta si cărtile se vor deschide, faptele cele ascunse, desfrânările, furtisagurile, jefuirile, lăcomiile, defăimările, clevetirile, certurile, războaiele, necinstirile, se vor arăta. Pe acestea toate să le gândesti, iar pe lângă acestea, ia aminte si la focul cel nestins, care clocoteste, apoi, si la întunecimile de diavoli, stând împrejurul scaunului, precum si la cercetarea neamului omenesc, dând răspuns fiecare după faptele ce a făcut. Gândeste-te, asemenea, si la despărtirea păcătosilor de cei drepti, când, dintr-odată, toate ale păcătosilor vor lua sfârsit. Apoi, priveste cum blândetea, dreptatea, întelepciunea, milostenia si linistirea, răbdarea cea în primejdii si celelalte fapte bune, pe cei ce le au, îi vor duce în Cereasca Împărătie.

Iar rădăcina tuturor bunătătilor este postul, precum si calea tuturor răutătilor este îmbuibarea. Că nu se cade a grăi de rău pe cel drept, pentru cei ce clevetesc si urăsc pe robii lui Dumnezeu, lui Hristos gresesc. Pentru că sufletul, cel ce vrea să placă oamenilor si slava lor o doreste, nu va vedea împărătia lui Dumnezeu, măcar de ar face toate bunătătile.

În trei chipuri se poate lipi de Dumnezeu, orice suflet cuvântător: ori prin credinta cea fierbinte, ori prin frica lui Dumnezeu, ori prin învătătura si certarea de la Domnul. Iar, smerenia este vârf, fiindcă rabdă cu bucurie clevetirile cele mincinoase si cuvintele cele năpraznice. Că cel ce este smerit cu adevărat, asuprit fiind, nu se tulbură, nici nu zice ceva, jeluindu-se, că a fost asuprit. Ci, primeste asupra sa clevetirea ca un adevăr si nu se mai îngrijeste, certându-se cu oamenii, care l-au clevetit, ci iertăciune îti cere. Ba încă, unii si nume de defăimare si-au luat, măcar că nu erau vrednici de defăimare.

Stiut lucru este că într-altfel se tămăduieste desfrânatul, într-alt chip ucigasul, într-altul fermecătorul si într-altul lacomul, într-alt chip se tămăduiesc hotii, într-alt fel betivii. Pentru aceasta, de mult mestesug are trebuintă cel ce cârmuieste oile cele cuvântătoare, ca să stie a lega la răni doctoriile cele potrivite si de folos. Dumnezeului nostru, slavă!

 

 

(Proloage)

 

sâmbătă, 8 februarie 2025

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Mare Mucenic Teodor Stratilat si ale Sfantului Proroc Zaharia, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului, Părintelui nostru Nifon, cum putem, la suflarea cea mai de pe urmă, cu pocăintă, cu lacrimi si milostenie, să plăcem lui Dumnezeu.

A văzut Cuviosul Nifon doi îngeri înăltând un suflet la cer. Iar după ce s-au apropiat de vama desfrânării si de alte vămi ale păcatelor, au început cei mai mari draci de la vamă să se mânie si să se tulbure, zicând: „Cum de îndrăzniti voi să treceti sufletul acesta pe lângă noi, fiindcă al nostru este?". Grăit-au îngerii către dânsii: „Cum să fie al vostru si ce semn aveti pe el, spuneti-ne nouă.". Zisu-le-au lor aceia: „Până la moarte, răutătile toate le-a făcut. Si, iată, sufletul acesta este robit de patimi si a murit fără de pocăintă si nu s-a lăsat, de păcate nicidecum, până ce a murit, rob fiind păcatului, si lucrător al nostru a fost până acum”.

Atunci, a grăit unul din îngeri lui Dumnezeu: „Într-adevăr, noi nu vă credem nici pe voi, nici pe tatăl vostru, diavolul, că de toată minciuna sunteti plini, viclenilor. Să se cheme aici îngerul, căruia la Sfântul Botez i s-a dat lui spre păzire, si acela va spune adevărul." Iar după ce-l chemară acolo, l-au întrebat pe el îngerii: „Să ne spui nouă, sufletul acesta căitu-sa de fărădelegile sale, sau întru păcate a murit?”. Răspuns-a îngerul si a zis: „Eu nu sunt om, nici duh viclean si nu voiesc să spun minciună, ca toti acesti draci. Ci, întru slava Domnului nostru Iisus Hristos, vă spun vouă, că, din ceasul când a început a se îmbolnăvi, de atunci a început a lăcrima, mărturisindu-si păcatele sale. Si, întinzându-si mâinile sale la cer, se ruga lui Dumnezeu si, pentru că l-a iertat, Dumnezeu îl stăpâneste. Slavă judecătii Lui celei drepte.” Si, auzind, îngerii cei purtători de lumină îsi râdeau de diavolul si de dracii lui.

Apoi, dracii au răspuns, zicând către îngeri: „Dacă se cade să fie mântuit acesta, apoi toată lumea va primi mântuire si toti păcătosii; si în zadar ne ostenim noi.”. Atunci, iarăsi le-au zis lor Sfintii îngeri: „Luati aminte ticălosilor, că oricâti ar fi cei care, din tinerete, au gresit, dar pe urmă s-au mărturisit si s-au pocăit, apoi să stiti că de toate acele păcate, pe toti i-a iertat Dumnezeu. Si măcar că de au mai si căzut în oarecare răutăti, dar îndată lăcrimând, pocăindu-se, suspinând, si făcând milostenie la săraci, acestia, degrabă au primit iertăciune. Deci, ce vi se pare vouă, ticăloase fiare cumplite, oare se cade să câstige mântuire sufletul acesta, sau nu? Însă să stiti că Dumnezeu le este judecător acelora care, prin pocăinta îsi aruncă nădejdea spre Dânsul. Si acestea ne-au iesit nouă la lumină prin pocăintă. Si tot ce se arată în Dumnezeu, lumină este.” Drept aceea, câti oameni îsi mărturisesc cu lacrimi păcatele lor înaintea lui Dumnezeu, cu smerenie multă si cu suspinuri si se căiesc de lucrurile rele, primesc de la Milostivul Dumnezeu iertarea păcatelor lor. Iar cei care întru fărădelegi vor muri, tăinuindu-le fată de Dumnezeu si nemărturisindu-le, acelora Dumnezeu le este judecător si-i va mustra în vecii cei nesfârsiti.”.

Acestea zicându-le, îngerii au rusinat duhurile cele viclene. Si asa sau dus spre portile ceresti si s-a mântuit sufletul acela. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 

(Proloage)