LA IASI

 Jurnal de calatorie – ultima zi

Sambata, prima destinatie a calatoriei noastre a fost manastirea Hadambu. Daca pana acolo peisajul era unul de toamna autentica, cu burnita, umezeala si noroi, cand am ajuns in apropierea dealului pe care este situata manastirea, totul era alb de la chiciura. Iar cand ne-am dat jos din masina, am avut senzatia ca am ajuns in rai: peisajul minunat dat de chiciura era completat de frumoasele colinde ce se auzeau de la manastire.

Ce sa va spun, aceasta manastire este o bijuterie, o oaza de rugaciune pe care Dumnezeu si Maica Domnului a inzestrat-o si cu doua icoane facatoare de minuni: icoana Maicii Domnului si icoana Sfantului Ioan Botezatorul.

Ne-am plimbat, am adrmirat si ne-am rugat, dupa care am pornit spre Vladiceni. Aici, spre marea noastra bucurie, am reusit sa stam putin de vorba cu parintele Calistrat. Dupa ce am fost binecuvantati de dumnealui am mers la inchinare in biserica. Doamne, cata liniste si pace.

Acestea au fost manastirile pe care am reusit sa le vizitam.

Deja trecuse de ora pranzului, astfel ca ne-am indreptat spre restaurantul Blue aqua, un restaurant cu specific pescaresc, cu un meniu foarte variat si extrem de gustos. 

ciorbita de perisoare de peste

pastrav in crusta crocanta cu mamaliguta

rulou de dorada cu legume si cartofi cu mustar

De la masa, odihna la vila, iar seara o ultima inchinare la Cuvioasa Parascheva si o plimbare prin zona bradului. De data aceasta, timpul a fost foarte placut, astfel ca multa lume a avut acelasi program ca noi.

Ne-am oprit la Patiseria Pelerinul din Iasi (unde toate dulciurile erau de post) si am savurat cate o savarina.

Duminica dimineata am pornit spre casa. Ne-am oprit la o biserica din Roman pentru a participa la Sfanta Liturghie, dupa care drum intins, mai ales ca drumul a fost extrem de aglomerat, iar vremea ne-a oferit de toate: de la ninsoare cand am plecat, la ploaie, burnita, ceata. Am ajuns acasa in jur de ora 16.

Aceasta a fost minivacanta noastra la Iasi, un oras "oarecum conservator, dar si cosmpolit,  batran dar si tanar, plin de contraste, plin de cluburi, dar si linistit" , asa cum il descrie o ieseanca draga sufletului meu - prietena mea de pe Sarea Ortodoxiei, cea care, de fapt,ne-a adus impreuna si careia ii multumesc.

Pentru ca nu am reusit sa vizitam nici 10% din acest frumos oras, nu mai zic de imprejurimi, am hotarat cu sotul sa revenim aici in saptamana luminata. Dumnezeu sa ne daruiasca sanatate si sa ne ajute sa ne indeplinim visul.