RABDARE-I
“M-a impresionat un alt episod
din viata parintelui Paisie Olaru, pe care il relatez in cele ce urmeaza:
“In Cozancea era un ieromonah
pe care il chema Gavril Apetei. Era duhovnic bun si citea moliftele Sfantului
Vasile ce Mare. Venea lume multa la citit si nu mai incapea in chilia lui. Atunci
a venit la Parintele Paisie si i-a zis:
-Parinte Paisie, da-mi si mie
o chilie, ca am oameni multi si nu am unde ii primi.
Dupa ce i-a dat o chilie, nu a
trecut mult si i-a zis iar:
-Parinte Paisie, mai da-mi o
chilie ca nu imi ajunge una.
Si i-a dat-o si pe a doua. Mai
tarziu i-a zis:
-Parinte Paisie, da-mi si
cealalta chilie, ca sfintia ta stai in paravan!
La un timp ii zice:
-Parinte Paisie, stii ce?
Da-mi si paravanul ca sfintia ta iti gasesti si stai undeva, ca am lume la
citit si dormit si nu am unde-I culca!
Iar Parintele Paisie, fiind
milostiv si linistit, i-a dat toata chilia, iar el se culca intr-o magazie de
lemne, numai sa impace pe fiecare. Dupa o vreme, parintele Gavril Apetri s-a
imbolnavit si l-a ingrijit pana la moarte tot Parintele Paisie, caci era plin
de pace si de dragoste pentru Hrsitos.”
Tot acest episod povestit de un
alt mare duhovnic si prieten al parintelui Paisie, parintele Ilie Cleopa, eu
l-am trecut in dreptul rabdarii. M-a coplesit si acest gand legat de parintele
Paisie. Nu s-a maniat, nici macar nu l-a invidiat pe celalalt parinte.
Intr-adevar, un episod desprins din rai.
Rabdarea parintelui Paisie in
iubire a mers pana intr-acolo incat, golit de orice gand, stare, gest de
dusmanie, se jertfeste pe sine pentru lucrarea slujitoare a fratelui sau in
Hristos si pentru folosul duhovnicesc al credinciosilor care veneau la slujbe.”
(Parintele Ioanichie-Parintele
Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).
2 comentarii:
Părintele Paisie a fost un mare duhovnic, un chip al blandetilor aidoma Sf.Nicolae!
Peste ceva vreme, in 2025 împreună cu pr. Cleopa o sa fie canonizați!
Sa avem parte de sfintele sale rugăciuni!
Doamne ajuta!
Trimiteți un comentariu