DESPRE RUGACIUNE

 

POVATUIRI ALE PRECUVIOSULUI IOSIF DE LA OPTINA PENTRU CEI CARE SE ROAGA

 

Rugaciunea cu silire sta in voia noastra, iar rugaciunea cu umilinta atarna de Dumnezeu. Trebuie sa ne rugam atat cat putem, iar silindu-ne Dumnezeu ne va da noua umilinta la vremea cuvenita, atunci cand va binevoi.

Rugaciunea este hrana sufletului. Sufletul celui care se roaga cu luare-aminte se intareste din ce in ce mai mult in toate necazurile.

Sfintii Parinti ne sfatuies sa facem rugaciune cu luare-aminte si cu umilinta pentru pacatele noastre. O astfel de rugaciune este dupa dreptar. Atunci cand ne rugam, sa nu dam atentie la vreun lucru. De gandurile de mandrie ingradeste-te cu ganduri smerite.

Sa ne obisnuim sa facem rugaciunea acum, ca sa-L slavim pe Dumnezeu in vesnicie.

Nu trebuie sa faci totul dupa pravila, ci trebuie sa faci totul dupa puterile tale. Dumnezeu nu cere nimic peste puterile noastre. Oricat ar fi de scurta rugaciunea, sa te straduiesti sa o faci cu luare-aminte. Roaga-te mai mult. Daca nu reusesti, sa nu te tulburi insa.

Unde este ocarare de sine, acolo este smerenie, acolo este mantuire.

 

 

(sursa: Parintii din pustia Optina-despre rugaciune)