PUTEREA SEMNULUI CRUCII
La schit este obiceiul de a
primi de la staret binecuvantare pentru noapte si pentru zi. Dimineata si
seara, tot schitul vine la intaistatator si el ii binecuvinteaza pe toti. Mare insemnatate
are semnul crucii. Nimeni nu stie ce va aduce noaptea ce vine, de aceea este important
sa ne ingradim cu puterea cinstitei si de viata facatoarei cruci.
Mare arma avem noi, cei
credinciosi, prin puterea facatoarei de viata cruci! Dupa cum stiti, ea este
infricosatoare, cei credinciosi fiind cu desavarsire neajutorati: e ca si cum o
persoana complet neinarmata ar merge noaptea printr-o padure deasa, si acolo
prima fiara pe care o intalneste o va sfasia pentru ca nu are nimic cu care sa
se apere. Noi nu ne vom teme de demoni. Semnul crucii si numele lui Iisus sunt
infricosatoare pentru vrajmasii lui Hristos si ne vor pazi de cursele
diavolesti. Rugaciunea si semnul crucii ne apara de vrajmasii care isi intind
cursele peste tot.
Astazi au fost la mine un
frate si o sora din Efremov care mi-au povestit viata lor. Acestia au trait in
indestulare, aveau un magazin in care tatal lor vindea, si ambii frati il
ajutau. Sora randuia toate in gospodarie. Insa, iata, s-au abatut asupra lor
tot felul de necazuri. Totul a inceput in aparenta de la lucruri de nimic. Intr-o
zi, in jurul usii casei lor, cineva a aruncat lumanari de ceara curata, care
erau strans legate. Tatal lor a luat lumanarile cu aceste cuvinte:”Ce e cu mizeria
aceasta?”. Le-a aruncat departe. Apoi, a mers dupa obiceiul sau la magazin si
dintr-o data, catre seara, a murit. Evident, lumanarile erau arse si el le-a
luat fara sa le insemneze cu semnul crucii.
Peste un timp unul dintre
frati a baut un pahar de rom de la o evreica. Dupa aceasta s-au blocat toate. Nu
stiau ce sa faca. Unii nu cred in farmece si in magie, si rad de unele ca
acestea, insa lucrurile sunt clare. Duhul rau, si acum, la fel ca odinioara, ii
vatama pe oameni si nu inceteaza sa-I vatame, facandu-se instrument al
oamenilor rai, care nu cred in posibilitatea interventiei duhurilor rele,
spunand ca sunt basme femeiesti, si continua sa faca rau pana ce pier. Sa ne
insemnam, asadar, cu semnul sfintei cruci pentru a nu fi afectati de lucrarea
satanei.
In vietile Sfintilor Mucenici
Ciprian si Iustina se povesteste despre necazurile cumplite pe care le aduce
satana oamenilor. Sfantul Ciprian a fost mai intai vrajitor, apoi a primit
Botezul si mai tarziu a fost numit episcop. Acesta a povestit multe din viata
sa pagana de mai inainte, pe cand conlucra cu duhurile intunericului. Intr-o
zi, de pilda, a fost dus de demoni, prin vazduh, de la Damasc la Ierusalim. Face
multe “minuni” cu ajutorul vrajitoriilor sale, pana ce harul lui Dumnezeu l-a
acoperit si l-a atras la mantuire. A devenit crestin, iar apoi si-a pecetluit
credinta in Hristos prin sangele sau.
Dar cum sa scapam de mrejele
vrajmasului? Chemand numele lui Dumnezeu si facandu-ne semnul crucii. Crucea lui
Hristos este o arma de nebiruit pentru vrajmasi, potrivnicul tremurand inainta
ei.
Din vietile Sfintilor Mucenici
Ciprian si Iustina ne este cunoscut ca vrajmasul e neputincios in fata crucii
lui Hristos. Un tanar o iubea pe Iustina si voia sa se casatoreasca cu ea. Insa
ea era crestina si nu voia sa mearga dupa pagan. Ba mai mult, nu voia sa se
casatoreasca deloc. Atunci tanarul a mers la vestitul vrajitor Ciprian si
acesta a inceput sa trimita demoni care sa-i insufle Iustinei patima desfranarii.
Insa nu a izbutit nicicum. Indata ce ea a simtit in sine tulburare trupeasca, a
alergat la Dumnezeu, si patima s-a facut nevazuta. Paganul, scarbit, a inceput
sa ii reproseze lui Ciprian ca nu a izbandit, si acesta s-a intros catre
dumnezeul sau, satana, si l-a intrebat de ce el nu are putere asupra Iustinei.
-Pentru ca isi face un semn,
i-a raspuns cel rau.
-Ce semn?
-Ce-ti pasa tie? Nu trebuie sa
stii.
-Vreau sa stiu ce e acel semn
care biruie intreaga noastra putere.
Si a aflat Ciprian ca acest
semn este semnul crucii lui Hristos. Atunci a parasit paganismul, s-a facut
crestin, iar mai apoi a devenit crestin, iar mai apoi a devenit episcop si
invatator al Bisericii, pecetluindu-si credinta in Hristos prin sfarsit mucenicesc.
(sursa: Parintii din pustia Optina-despre
rugaciune)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu