UN CUVANT DE FOLOS

 

POVESTIRI MINUNATE ALE PARINTILOR DESPRE CREDINTA (I)

 

“Avva Forta a spus:”Daca lui Dumnezeu Ii este placut ca sa traiesc, stie cum sa randuiasca aceasta. Iar daca nu Ii este placut Lui, de ce sa mai traiesc?” Avva nu primea de la toti milostenie, desi se afla pe patul suferintei.”Daca cineva imi aduce ceva mie – spunea el -, iar nu pentru Dumnezeu, eu nu-I pot plati, si de la Dumnezeu el nu va primi rasplata, pentru ca nu a adus pentru Dumnezeu.” Ca nu pentru Dumnezeu a adus si se nedreptateste astfel cel ce a adus.

            Cei care se afla intru Dumnezeu si doar la El singur privesc trebuie sa fie cu multa evlavie si sa nu se gandeasca la nici o obida, chiar daca aceasta s-ar intampla de mii de ori”.

 

             “Intr-o zi, Sfantului Mare Mucenic Procopie, in acea vreme nefiind pe de-a-antregul intarit in credinta in Hristos si plecand la razboi cu saracinii, i s-a aratat o cruce in chip de cristal, si de la ea a auzit glas:”Eu sunt Iisus cel rastignit, Fiul lui Dumnezeu”. Acea vedenie l-a intarit pe deplin pe Procopie in credinta crestina, si a mers el intr-o cetate (Skitopolis) si a poruncit sa i se faca lui o cruce din aur si argint, precum i se aratase. Si s-au aratat pe ea trei icoane, cu scriere in limba evreiasca, cu trei nume: sus era scris Emanuel, iar in cele doua parti: Mihail si Gavriil. Sarutand crucea, Procopie a pornit cu ostirea catre Ierusalim si a avut izbanda asupra saracinilor necredinciosi”

  

“ Un rege pagan a chemat la sine un episcop crestin si i-a cerut sa se lepede de credinta. “Inchipuieste-ti stapane, ca sluga ta cade in mainile vrajmasilor si in nici un fel nu vrea sa se schimbe. Spune, stapane, cand acest rob, care sufera pentru credinciosia in tine, intorcandu-se, nu-l vei rasplati oare si nu-l vei cinsti pe el cu multa slava?” “Sigur ca asa va fi!” – a raspuns regele. Atunci episcopul a spus:”O, rege, tu poti sa iei de la mine aceasta haina pamanteasca, adica sa ma lipsesti pe mine de viata, insa Domnul meu ma va imbraca pe mine cu una noua, mult mai buna!” Regele, cugetand la aceste cuvinte, l-a slobozit pe episcop.”

  

(sursa: Sfintii Parinti despre Credinta, Nadejde si Dragoste).