JURNAL DE CONCEDIU – SEJUR LA CONACUL BOIERULUI PONOARELE
Desi
s-a anuntat o zi cu ploaie, afara este tare frumos, asa ca dimineata am dat
comanda la bucatarie de un cos pentru picnic si am pornit la drum spre Baile
Herculane.
Daca doresti sa petreci o zi in natura, cei de la Conacu' Boierului iti pregatesc un cos cu bunatati.
Marea
majoritate a drumului de aproximativ 70 km pana in statiune se afla pe cheile
Cerna-Domogled. Un peisaj minunat. Pentru a putea sa il admiram in toata
splendoarea lui, am facut multe popasuri.
Un
alt popas l-am facut la 7 Izvoare si am vazut cat de mult s-a dezvoltat aceasta
zona. S-au amenajat doua stranduri, doua campinguri pentru corturi si rulote. Iar peisajul si aici este foarte frumos.
In
sfarsit am ajuns si la Baile Herculane, o alta statiune tare draga sufletului meu,
alaturi de Vatra Dornei. M-am intors iar in anii copilariei si mi-am dus aminte
cat de frumoasa era statiunea pe care o strabateam zi de zi la pas, cat timp
parintii mei urmau procedurile terapeutice. In anii copilariei, perioada de
concediu de tratament era de 18 zile. Exact, atat stateam in statiune, timp berechet
pentru a o cunoaste ca pe propriul buzunar. Cel mai mult zaboveam la librarie
si in parcul central. Totul era foarte bine ingrijit, Herculane stralucind in
toata splendoarea ei. De atunci, am revenit de cateva ori dupa 1989 si, de
fiecare data, am gast-o intr-o stare avansata de degradare. Anul acesta insa,
statiunea veche mi s-a parut un dezastru. O importanta pagina de istorie care
s-a dus pe apa Cernei, o statiune de o eleganta arhitecturala extraordinara s-a
pierdut. Hotelul Decebal, aflat chiar in centru, este o ruina ce nu cred ca mai
poate fi recuperata. Desi cladirile incarcate de istorie sunt in stare avansata
de degradare, peisajul ramane deosebit de frumos.
Tot
cautand pe internet fotografii despre vechea statiune imperiala am ajuns la acest articol. O felicit pe aceasta tanara arhitecta si ii doresc succes in
salvarea frumoasei statiuni. De asemenea, consider ca cei care au adus
statiunea in aceasta stare, ar trebui sa plateasca cu varf si indesat.
Inainte
de a pleca din statiune am facut un scurt popas la manastirea cu hramul
Nasterea Maicii Domnului.
Cat
timp ne-am plimbat, norii se adunau pe cer, asa ca am stabilit sa pornim spre
pensiune, iar pe drum sa ne oprim la un picnic. Planul nostru a fost schimbat
de ploaia puternica ce s-a pornit.
Am ajuns la 7 Izvoare si am gustat cate ceva
pe una dintre mesele unui restaurant inchis. Vazand ca ploaia nu se opreste, am
strans totul si am pornit la drum.
Drumul de intoarcere a fost si mai frumos, pentru ca pe aici deja plouase.
Cu
putin timp inainte de a ajunge la Conac, am oprit intr-o frumoasa poiana si
ne-am continuat picnicul intrerupt de ploaie.
Dupa-amiaza
ne-am odihnit,eu savurand un lichior de lamaie adus de acasa, iar sotul o tuica cu cola.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu