Acatistul
zilei –29 august
Pentru
rugaciunile Sfantului Proroc Ioan Botezatorul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul
lui Dumnezeu, milueste-ne pe noi pacatosii.
Nota:
In aceasta zi se citesgte acatistul Sfantului Ioan Botezatorul pe care il
gasiti AICI.
In aceasta voi posta unul dintre acatistele
care se citesc in data de 30 august.
Acatistul Sf. Cuvios Ioan de la
Râşca şi Secu (30 August)
După obişnuitul început, se zic:
CONDACELE ŞI ICOASELE:
Condacul
1
Veniţi toţi cei râvnitori spre
cinstirea sfinţilor celor plăcuţi lui Dumnezeu, să lăudăm pe alesul ierarh,
„care lumea a minunat prin strălucitele şi sfintele sale nevoinţe", şi să
dăm slavă lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi, iar ierarhului să-i cântăm:
Bucură-te Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Icosul
1:
Milostivul Dumnezeu a binevoit ca
evlaviosul nostru popor românesc să fie roditor de sfinţi, ca şi celelalte
popoare creştine surori. După cerească rânduială, pe aceşti sfinţi îi avem
rugători şi mijlocitori înaintea Tronului Slavei dumnezeieşti. Între aceştia
Biserica noastră te are şi pe tine, Sfinte Ierarhe Ioane, de aceea te lăudăm
aşa:
Bucură-te, fiu prea vrednic din
evlavios popor;
Bucură-te, al ţării noastre ocrotitor;
Bucură-te, cântă ţara toată a ta vrednicie;
Bucură-te, cel prea vrednic de sfântă arhierie;
Bucură-te, cel în Sfânta Sfintelor vieţuitor;
Bucură-te, în Altarul lui Hristos bun slujitor;
Bucură-te, ierarhe, de dar sfânt împărţitor;
Bucură-te, că turmei tale către Rai eşti îndrumător;
Bucură-te, al hranei sfinte pentru toţi împărţitor;
Bucură-te, cel cu mintea înălţată în Tabor;
Bucură-te, a zis ţie îngerul de Mare Sfat;
Bucură-te, cel de îngeri şi de oameni lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 2-lea:
Preamilostivul Dumnezeu a rânduit ca
din poporul românesc să răsară mai mulţi sfinţi. Între aceştia pomenim cu
cinste pe Sfinţii Mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, cărora Sfinte
Ierarhe Ioane, le-ai fost apropiat colaborator şi împreună-slujitor. Marelui
Dumnezeu Cel ce v-a chemat la sfânta arhierie îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Născut în Ţara de Jos a Moldovei, în
părţile Vrancei, din evlavioşii părinţi Gheorghe şi Anastasia, te înrudeai,
după trup, cu Sfântul Mitropolit Varlaam, cu care mai târziu te-ai înrudit şi
duhovniceşte. Din tinereţe ai fost chemat ca să plugăreşti în via Domnului şi
să conduci sufletele păstoriţilor spre Înviere. Pentru aceasta, cu laude, te
întâmpinăm:
Bucură-te, că din pruncie ai fost
ales să slujeşti lui Hristos;
Bucură-te, mladă sfântă din via Ţării de Jos;
Bucură-te, străjer vrednic din neamul cel răzeşesc;
Bucură-te, ostaş viteaz din poporul românesc;
Bucură-te, de la Milcov, al Unirii rugător;
Bucură-te, că Românii toţi te au ocrotitor;
Bucură-te, tinereţe închinată lui Hristos;
Bucură-te, pentru tineri pildă vie, spre folos;
Bucură-te, feciorelnic, rugător şi postitor;
Bucură-fe, următorul sfatului părinţilor;
Bucură-te, minte trează într-un trup neîntinat;
Bucură-te, că de tânăr lui Hristos I-ai urmat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul
al 3-lea:
Ruda ta, Sfântul Părinte Varlaam,
ajuns Mitropolit al Moldovei, cunoscându-ţi râvna pentru viaţă călugărească,
te-a închinoviat în obştea Mănăstirii Râşca din ţinutul Sucevei,
încredinţându-te Sfântului Mare Ierarh Nicolae, patronul mănăstirii, spre
ocrotire şi egumenului Agafton pentru îndrumare duhovnicească; Iar tu,
mulţumind rânduielii lui Dumnezeu, cântai: Aliluia!
Icosul
al 3-lea:
Fiind ascultător şi supus întru toate,
râvnitor în post şi rugăciune şi sporind în viaţă îmbunătăţită, ai primit
îngerescul chip al călugăriei şi numele de Ioan, luând ocrotitor pe
Inainte-Mergătorul şi Botezătorul Domnului. După oarecare vreme, Sfântul
Mitropolit Varlaam, luminat de Dumnezeu, te-a mutat la mănăstirea sa de la
Secu, din Munţii Neamţului, dar tu niciodată nu ai uitat mănăstirea ta de
metanie. De aceea contemporanii şi urmaşii te-au numit Ioan de Râşca, iar noi
te lăudăm aşa:
Bucură-te, că din Vrancea spre
Suceava ai plecat;
Bucură-te, că la Râşca loc sfinţit tu ai aflat;
Bucură-te, de la margini către margini călător;
Bucură-te, tinereţe mistuită de sfânt dor;
Bucură-te, că tu casa şi părinţii ai lăsat;
Bucură-te că în munte linişte ai căutat;
Bucură-te, că al Mirei blând păstor te-a ocrotit;
Bucură-te, că sihaștrii printre dânşii te-au primit;
Bucură-te că Prorocul al său nume ti 1-a dat;
Bucură-te, că la Secu, cu-a sa voie te-a mutat;
Bucură-te, că prin râvnă, pravila ai învăţat;
Bucură-te, că tu calea ascultării ai urmat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 4-lea:
Binecredinciosul Domn Vasile
Voievod, sfătuit de marele său prieten, Sfântul Mitropolit Varlaam, a
transformat biserica din Cetatea Neamţ, care avea ca ocrotitor pe Sfântul
Ierarh Nicolae, în mănăstire de călugări aşezând-o sub îndrumarea şi ocrotirea
Mănăstirii Secu. Iar Sfântul Mitropolit, rudenia ta, te-a rânduit să fii primul
egumen al acestei micuţe mănăstiri, ca acolo, zi şi noapte, cu puţinul tău
sobor să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul
al 4-lea:
Ai condus mănăstirea din Cetate timp
de 25 de ani, ostenindu-te în cele sfinte cu puţinii tăi călugări, şi petrecând
împreună cu străjerii şi slujitorii cetăţii. Când căutai mai multă linişte
pentru pravilă, coborai la metocul „Sfântul Nicolae” din satul străjerilor
de-sub poalele Cetăţii arătând tuturor calea spre împărăţia Cerurilor şi pentru
toţi rugându-te. Iar noi, urmaşii celor povăţuiţi de tine, te întâmpinăm cu
binemeritate laude:
Bucură-te, că pe stânca neagră tu
te-ai aşezat;
Bucură-te, că-n Cetatea Neamţului ai slujit un sfert de veac;
Bucură-te, că în vremuri de restrişte aici ai stat;
Bucură-te, că tu ţara şi poporul ai vegheat;
Bucură-te, că cei credincioşi te-au avut sfânt rugător;
Bucurl-te, că prin viaţă tu le-ai fost pilduitor;
Bucură-te, rugăciune, rug aprins, însufleţit;
Bucură-te, că de dorul cerului te-ai mistuit;
Bucură-te, porumbel antrenat în sfânt zbor;
Bucură-te, că prin viers sfânt pe Dumnezeu L-ai lăudat;
Bucură-te, că-n cetate pământească te-ai rugat;
Bucură-te, că la Cetatea cerului te-ai arătat căutător;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul
al 5-lea:
Milostivul Dumnezeu a rânduit ca la
mijlocul veacului al XVII-lea, în satul străjerilor de sub poalele Cetăţii, să
se nască fiica Armaşului Joldea, cea care peste ani avea să fie aleasa mireasă
a lui Hristos, Cuvioasa Maică Teodora de la Sihla, ocrotitoarea noastră.
Părintele Ceresc te-a învrednicit ca tu să o afunzi în baia Botezului, iar
peste ani să cântaţi împreună în Împărăţia cea de Sus: Aliluia!
Icosul
al 5-lea:
Marele Ierarh Nicolae a rânduit,
prin vrerea lui Dumnezeu, ca din mica mănăstire ocrotită de el în Cetatea Neamţ
să pornească spre ceruri doi sfinţi: tu, Ioane, lauda şi ocrotirea noastră şi
ucenica ta aleasă, Cuvioasa Teodora, Aura Munţilor Carpaţi, căreia i-ai fost
îndrumător până la vârsta de 16 ani şi ai îndemnat-o spre viaţa călugărească.
Pentru aceasta, împreună cu sfinţii şi cu toţi evlavioşii credincioşi te
lăudăm:
Bucură-te, Cuvioase, de vieţi
sfinte-ndrumător;
Bucură-te, că în inimi picuri mir binemirositor;
Bucură-te, că în baia sfântă mulţi ai afundat;
Bucură-te, că lor Mirul şi Cuminecarea le-ai dat;
Bucură-te, al Teodorei sfânt părinte sufletesc;
Bucură-te, al Cetăţii îndrumător duhovnicesc;
Bucură-te, că armaşul în faţa ta a îngenunchiat;
Bucură-te, că străjerii într-un glas te-au lăudat;
Bucură-te, că pe Vodă spre milă l-ai îndemnat;
Bucură-te, că acesta pe cei necăjiţi i-a ajutat;
Bucura-te, că pe Domnul ne-ncetat L-ai lăudat;
Bucură-te, că-Acesta loc în cer ţi-a aşezat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 6-lea:
A hotărât Bunul Dumnezeu ca înainte
de plecarea din această lume a Sfântului Mitropolit Varlaam, tu, ruda sa
apropiată şi ucenic prea iubit să fii în chilia sa de la Mănăstirea Secu, să-i
asculţi ultimele dorinţe aşezate în testamentul său, să-l vezi dându-şi
sufletul său cel bun în mâinile Cerescului Părinte şi să participi la
înmormântarea lui împreună cu Mitropolitul Ghedeon şi cu episcopii Anastasie,
Sava şi Teofan. Pentru buna Sa rânduială, dăm toţi slavă lui Dumnezeu,
cântându-I: Aliluia!
Icosul
al 6-lea:
După un sfert de veac de osteneli în
egumenia la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Cetatea Neamţ, a rânduit Bunul
Dumnezeu să fii chemat ca să conduci, pentru scurt timp, ca egumen Mănăstirea
Secu, unde ai povăţuit cu vrednicie obştea călugărească de acolo, rugându-te cu
smerenie Sfântului Măritului Prooroc şi înaintemergătorului Ioan. Iar noi îţi
zicem laude cuvenite:
Bucură-te, Cuvioase, părinte bun şi
învăţat;
Bucură-te, că la muncă sfântă ai fost chemat;
Bucură-te, că la Secu mulţi călugări viețuiau;
Bucură-te, că ei sfinte cărţi citeau şi copiau;
Bucură-te, cu Proorocul împreună postitor;
Bucură-te, cu toţi sfinţii către Domnul rugător;
Bucură-te, blând călugăr, pentru toţi folositor;
Bucură-te, harnic egumen, către cer îndemnător;
Bucură-te, viaţă aspră, petrecută-n privegheri;
Bucură-te, bun duhovnic, plin de sfat şi mângâieri;
Bucura-te, că spre ceruri rugi fierbinţi ai înălţat;
Bucură-te, că tu fața-n lacrimi ți-ai udat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul
al 7-lea:
A rânduit Milostivul Dumnezeu ca
ostenelile tale sfinte să fie răsplătite şi să fii chemat la o slujire mai
înaltă. Iar Mitropolitul Ghedeon al Moldovei, prietenul şi ocrotitorul tău, a
fost împlinitorul voii lui Dumnezeu. El te-a aşezat episcop la Episcopia
Huşilor şi prin mâna lui ai primit hirotonia întru arhiereu. Iar tu cu smerenie
te-ai supus rânduielii lui Dumnezeu, lăudându-L din inimă cu cântarea: Aliluia!
Icosul
al 7-lea:
În catedrala din Huşi, cu hramul
Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel
Mare, ai fost instalat episcop. Credincioşii de pe malurile Prutului te-au
primit cu bucurie. Vremurile erau grele. Turcii şi tătarii prădau ades aceste
ţinuturi de margine ale Moldovei. Dar tu, alesule al lui Hristos, te-ai
străduit timp de şapte ani să-ţi mângâi păstoriţii şi să le alini durerile.
Pentru toate aceste sfinte osteneli îţi aducem laude:
Bucură-te, din Cetate către margini
călător;
Bucură-te, de la Ştefan iar la Ştefan slujitor;
Bucură-te, că în vremuri grele tu ai păstorit;
Bucură-te, că-n necazuri tu pe Domnul ai slujit;
Bucură-te, că pe semeni ne-ncetat i-ai mângâiat;
Bucură-te, căci cu fapta şi cu sfatul i-ai ajutat;
Bucurâ-te, că în prigoane pe păgâni i-ai abătut;
Bucură-te", că la Domnul pace ţării ai cerut;
Bucură-te, că nădejdea în Apostoli îţi puneai;
Bucură-te, că printr-înşii către Domnul mijloceai;
Bucură-te, către ceruri rugător neîncetat;
Bucură-te, că de-acolo multă plată ai luat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 8-lea:
Nu ţi se terminase încă drumeţia
prin binecuvântata ţară a Moldovei. În tainica Sa purtare de grijă, Dumnezeu
îţi rânduise să depui ultimele tale osteneli sfinte ca Episcop al Romanului,
aleasa Episcopie a Ţării de Jos a Moldovei. Aici, te-ai învrednicit să slujeşti
în catedrala Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi împreună cu ea să
înalţi lui Dumnezeu cântare: Aliluia!
Icosul
al 8-lea:
Ultimii unsprezece ani din viaţă i-ai
petrecut în slujire arhierească în de Dumnezeu păzită cetate a Romanului. În
osteneli, în rugăciuni, în posturi, în cercetare şi în sfat, facându-te tuturor
pildă de aleasă trăire în Hristos. Atât de sfântă îţi era viaţa, încât
arhiereii, preoţii şi credincioşii se minunau, slăvind pe Dumnezeu cel ce te
întărea, iar ţie îţi aduceau laude:
Bucură-te, că pe tine la noi Domnul
te-a trimis;
Bucură-te, că-ţi ţii votul ostenelii cel promis;
Bucură-te, alinarea celor care-s în dureri;
Bucură-te, vistierie de bun sfat şi mângâieri;
Bucură-te, mână-ntinsă pururea spre ajutor;
Bucură-te-n catedrală mereu vrednic slujitor;
Bucură-te, că pe Sfânta Parascheva o cinsteşti;
Bucură-te, că printr-însa către cer te pregăteşti;
Bucură-te, dăruire către cel flămând şi gol;
Bucură-te, mijlocire la al Domnului Prestol;
Bucură-te, că viaţa-ntreagă Lui I-ai închinat;
Bucură-te, al Iubirii vas curat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 9-lea:
Lăudăm pe Bunul Dumnezeu, Părinte
Ioane, Care în purtarea Sa de grijă a rânduit ca să se întâlnească mereu sfinţi
cu sfinţi pe binecuvântatul pământ românesc. Aşa la începutul vieţii tale, l-ai
avut ocrotitor şi îndrumător pe Sfantul Mitropolit Varlaam, iar la sfârşit,
l-ai avut prieten şi către Domnul rugător pe Sfântul Mitropolit Dosoftei, cu
care împreună Îl slăviţi pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul
al 9-lea:
Minunându-se Sfântul Mitropolit
Dosoftei de râvna ta sfântă, de ostenelile şi de sfinţenia vieţii tale, te-a
numit "Arhiepiscopul cel sfânt şi minunat". De aceea, şi noi, te
cinstim aşa:
Bucură-te, bun prieten al Sfântului
Mitropolit;
Bucură-te, cel ce de dânsul ai fost cinstit;
Bucură-te, că el viaţa sfântă ţi-a lăudat;
Bucură-te, că de râvna ta cea mare s-a mirat;
Bucură-te, că la rându-ţi, dragostea i-ai preţuit;
Bucură-te, că la slujbe pe Ierarh l-ai pomenit;
Bucură-te, că cinstirea cuvenită i-ai adus;
Bucură-te, că în toate i-ai fost supus;
Bucură-te, că lucrurile tale lui i le-ai încredinţat;
Bucură-te, că în viaţa pământească la bunurile cereşti ai cugetat;
Bucură-te, că în ceruri avuţii ai adunat;
Bucură-te, cel ce de îngeri şi de oameni eşti lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 10-lea:
Din osteneala şi agoniseala ta ai
dorit să ctitoreşti Mănăstirea Mera, în ţinuturile tale natale din Vrancea, pe
care acum le păstoreai. La această osteneală sfântă ai îndemnat şi pe rudenia
ta, vornicul Motoc din Odobeşti. În lucrarea voastră sfântă aţi chemat în
ajutor pe preamilostivul Dumnezeu cântându-I neîncetat: Aliluia!
Icosul
al 10-lea:
Ostenindu-te la ctitoria de la Mera,
nu ai uitat nici pe ucenica ta din Cetatea Neamţ, Teodora, hotărâtă spre viaţă
călugărească. Ai aşezat-o, împreună cu alte câteva călugăriţe în Mănăstirea
Vărzăreşti din apropiere, care fiind pustiită a fost părăsită de călugări.
Acestora le-ai purtat grijă atât de cele pământeşti, cât şi de cele
duhovniceşti. De aceea, ai primit de la ele mulţumire, iar de la noi, acum,
primeşti laude:
Bucură-te, avuţie închinată lui
Hristos;
Bucură-te, bogăţie folosită cu folos;
Bucură-te, temelie de loc sfânt, ctitoricesc;
Bucură-te, că strămoşii prin tine se folosesc;
Bucură-te, că „părinte bun" Teodora te-a numit;
Bucură-te, că în viaţă de ea mult te-ai îngrijit;
Bucură-te? că în ceruri locuiţi;
Bucură-te, că de-acolo pe noi toţi ne miluiţi;
Bucură-te, că de bunuri trecătoare te-ai arătat neagonisitor;
Bucură-te, cel ce chiar şi în lipsuri, miluitor;
Bucură-te, vas sfânt, neîntinat;
Bucură-te, că ai îndrăznire la Cerescul împărat;
Bucură-te, Ioane, “Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 11-lea:
La adânci bătrâneţe, obosit de
alergarea vieţii, cu trupul ostenit în post şi în rugăciune, ţi-ai încredinţat
sufletul în mâinile Domnului Hristos, primind, ca şi fecioarele cele înţelepte,
intrare în cămara cea fericită a Mirelui, cu candela plină de mirul ostenelilor
celor sfinte. Păstoriţii ţi-au cântat „Veşnică pomenire", iar lui
Dumnezeu, Celui ce te-a ales şi te-a: întărit: Aliluia!
Icosul
al 11-lea:
Soborul ierarhilor moldoveni, în
frunte cu Sfântul Mitropolit Dosoftei, împreună cu Sfânta Teodora, ucenica ta,
te-au condus pe ultimul drum al vieţii tale pământeşti la Mănăstirea Secu, cea
atât de iubită de tine, acolo unde era înmormântat şi duhovnicescul tău
părinte, Sfântul Varlaam Mitropolitul. Cu cântări duhovniceşti te-au aşezat în
mormântul de lângă biserică şi Milostivului Dumnezeu, Celui ce pregăteşte în
ceruri sălaş aleşilor Săi, au dat slavă, iar pe tine te-au lăudat, zicând:
Bucura-te că viaţa pământească ai
sfârşit;
Bucură-te, că în ceruri Domnul loc ţi-a pregătit;
Bucură-te, alăută, suspinând după Hristos;
Bucură-te, că al tău creştet s-a încununat frumos;
Bucură-te, că la Secu trupul tău s-a odihnit;
Bucură-te, că al tău suflet în ceruri a fost primit;
Bucură-te, trup în posturi şi în rugă ostenit;
Bucură-te, suflet mare, milostiv şi miluit;
Bucură-te, spaimă mare celor ce ne duşmănesc;
Bucură-te, bucurie sfinţilor ce ne iubesc;
Bucură-te, sfat de taină care nouă ni s-a dat;
Bucură-te, îndrăznire la Cerescul împărat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 12-lea:
Credincioşii din toată Moldova şi
din alte ţinuturi româneşti te-au cinstit şi ţi-au cercetat mormântul la
Mănăstirea Secu, mai ales, cu prilejul pelerinajelor de la înălţarea Domnului,
la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ. Aceştia
poposind la mormântul tău şi la cele ale Cuviosilor Părinţi Partenie şi Rafail
de la Mănăstirea Agapia, vă cinsteau împreună şi cântau cu bucurie lui
Dumnezeu: Aliluia!
Icosul
al 12-lea:
Râurile Moldovei: Putna şi Milcovul,
Bistriţa şi Neamţu (Ozana), Râşca şi Moldova, Prutul şi Siretul s-au unit, în
alergarea ta prin ţară, cu râurile lacrimilor tale. Ai străbătut Țara Moldovei
din hotare în hotare, pretutindeni învăţând, pretutindeni miluind, pretutindeni
alinând dureri trupeşti și sufleteşti. Azi te chemăm să-ţi uneşti glasul în
soborul tuturor sfinţilor români şi să ceri de la Milostivul Dumnezeu pace şi
bună sporire pentru ţara şi poporul tău. Iar noi, slăvind pe Cel ce ţi-a dat
biruinţă, laude îți aducem:
Bucură-te, că în Vrancea din neam
vrednic te-ai născut;
Bucură-te, că din pruncie, te-ai arătat credincios neabătut;
Bucură-te, că la Râşca prea frumos te-ai ostenit;
Bucură-te că-n Cetatea Neamţ tot pe Domnul ai slujit;
Bucură-te, pentru Secu egumen ostenitor;
Bucură-te al Eparhiei Huşilor cârmuitor;
Bucură-te, că la Roman bun ierarh te-ai dovedit;
Bucură-te, că la Mera sfânt locaş ai ctitorit;
Bucură-te, ucenicul cel smerit al lui Varlaam;
Bucură-te, mladă sfântă din răzeşi de bun neam;
Bucură-te al Teodorei sfetnic bun şi-apropiat;
Bucură-te, că în carte Dosoftei te-a lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat"!
Condacul al 13-lea:
Slăvim pe Dumnezeu cel în Treime
închinat şi te lăudăm pe tine, Sfânt şi minunat Arhiepiscop Ioane, rugându-te
să mijloceşti la Tronul Slavei celei de sus pace, spor şi binecuvântare pentru
poporul tău, ca împreună să cântăm, cu mulţumire, împăratului Cerurilor:
Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zic din nou Icosul întâi: „Milostivul Dumnezeu...” şi Condacul întâi:
„Veniţi toţi cei râvnitori...”
(sursa: doxologia)
