Pelerinaj Delta Dunării
Dupa o saptamana car a fost ca un maraton, atat la serviciu, cat si acasa, in aceasta dimineata am pornit iar la drum, impreuna cu parintele de la Biserica Sfântul Filoftenia din Mizil. Este un pelerinaj de weekend, pentru suflet si pentru trup, in Delta Dunării.
Plecând foarte devreme din Mizil am ajuns la Mănăstirea Sf Pantelimon din stațiunea Lacul Sărat, jud. Braila, chiar cand începuse Sfanta Liturghie, asa ca am ramas pana la final, asa cum procedam de fiecare data cand suntem cu parintele.
Bisericuța mica, glasul molcom al părintelui si maicutele de la strana au facut sa ma simt ca intr-un colțișor de rai, unde este pace, liniște si asezare sufletească, unde dispar toate grijile si problemele.
Aceasta este o mica manastire de maici, așezata in mijlocul parcului din statiune.
Înainte de a pleca am vizitat si Muzeul manastirii.
Urmatoarea manastire la care am facut popas a fost Mănăstirea Cocos, o manastire mare si foarte frumoasa. Ne-am inchinat la icoane, fiecare s-a rugat cum a știut mai bine si am pornit mai departe, pentru ca parintele ghid al manastirii era plecat.
O noua manastire, o noua oprire, manastirea Saon. Din pacate, nici aici nu a fost nimeni care sa ne spuna cateva cuvinte despre manastire si de invatatura, m-am bucurat foarte mult ca am gasit la pangar volumul 7 din viata Cuviosului Gherontie de la Tismana.
Urmatoarea manastire la care am facut popas in pelerinajul nostru a fost Mănăstirea Celic Dere. Aici se afla icoana Domnului Iisus Hristos care se curata singura. Este o manastire mare si frumoasa.
Si ultima Manastire vizitata a fost Mănăstirea Halmyris, o manastire in construcție unde se afla moastele Sfintilor Epictet si Action. Din pacate, lucrările la aceasta manastire s-au oprit de ceva ani, iar acum parintele este destul de bătrân si nu se mai poate ocupa. Este finalizata doar biserica de la subsol.
Mi-ar fi plăcut sa aflu mai multe informații despre fiecare manastire si sa vi le povestesc si vouă, celor care citiți cu drag blogul meu. Stiu ca sunt informații pe internet, insa cele spuse de monahi au farmecul lor.
In final, in jur de ora 17, am ajuns la Dunavatul de Jos si ne-am cazat la pensiunea "Nicu si Liubmila" unde am servit masa de seara: ciorba de peste, peste prăjit si prajitura cu mere.
Asa cum a spus parintele, azi a fost o zi pentru suflet, iar maine va fi una pentru trup, o zi de relaxare si plimbare pe canalele Dunării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu