"Bijuterii" – Danielle Steel

"Bijuterii" – Danielle Steel

Danielle Steel este, din punctul meu de vedere, o scriitoare apreciata de regizori, dovada numeroasele filme realizate avand la baza cartile scrise de ea. Filmele vizionate mi-au placut, insa, cand a fost vorba de a citi cartile, de fiecare data am evitat cautand altceva. Nu as putea spune motivul, pur si simplu, nu m-au atras.

In week-endul prelungit ce tocmai a trecut, a fost o perioada de relaxare fortata (o pardalnica de gripa a facut ca „motoarele” mele sa functioneze la capacitate redusa) si, stand in camera la fiica mea, am vazut pe noptiera ei cartea „Bijuterii”. Am inceput sa o rasfoiesc, ceva-ceva m-a atras, asa ca m-am hotarat sa o citesc. Si chiar mi-a placut.

Cartea reprezinta, de fapt, viata eroinei Sarah, ducesa de Whitfield, prezentata atat de realist incat chiar pot spune ca viata fiecaruia dintre noi poate fi un roman, cu bune si cu rele.

De-a lungul vietii ei, Sarah, a avut momente de suferinta ca urmare a unei casatorii facute doar pe iluzia de existenta a dragostei, momente de regret pentru pasul facut. In toate aceste perioade parintii si sora i-au fost alaturi si au sustinut-o. Dar, asa cum de fiecare data, dupa ploaie apare soarele, si viata eroinei s-a schimbat. L-a cunoscut pe ducele de Whitfield, s-au indragostit unul de celalalt si, bineinteles, s-au casatorit. Dragostea lor a fost o dragoste frumoasa si profunda in acelasi timp, sentiment ce i-a insotit de-a lungul casniciei si care i-a ajutat sa treaca prin alte momente grele ale vietii: razboiul, nasterea copiiilor, pierderea unuia dintre copii, dar sa se si bucure impreuna de realizarile lor. Sentimentul atat de puternic dintre ei doi au facut ca intotdeauna sa se completeze unul pe celalalt si sa se sustina reciproc.

Toata aceasta dragoste s-a rasfrant si asupra copiiilor, astfel ca, cei doi parinti au incercat, din urmbra, sa ii calauzeasca pe drumul vietii. La fel ca si in viata, nu iese totul cum te astepti, astfel ca atunci cand copiii au luat-o pe cai considerate gresite, i-au lasat sa mearga pe drumul lor, insa atunci cand acestia si-au dat seama de greseala lor si au avut nevoie de ajutor, parintii le-au fost aproape imediat si i-au sustinut.

Mesajul pe care cartea ar vrea sa-l transmita este acela ca totul se face mai usor in doi, ca totul este mai frumos cand la baza unei casnicii sta nimic altceva decat DRAGOSTEA.

Poate o sa spuneti ca totul este doar fictiune, ca intotdeauna in romane lucrurile sunt frumoase. In general as inclina sa fiu de acord cu voi, insa de data aceasta, chiar mi s-a parut ca povestea eroinei poate fi un crampei din povestirea oricaruia dintre noi.

Si tot gandindu-ma, chiar mi-am dat seama ca in jurul meu sunt oameni care si-au intemeiat casnicia pe acest sentiment frumos (pe care, din pacate, multi l-au uitat in ultima vreme), pe dragoste, iar casniciile lor emana bucurie si fericire. Sunt oameni frumosi si luminosi, pentru care unele momente mai dificile sunt „sare si piper” in casnicie si care dau puterea de a merge mai departe impreuna.

Va recomand cu tot sufletul sa cititi aceasta carte.