LENESUL
Odata un prieten si-a manifestat dorinta de a veni cu
mine la sfant pentru ca intampina o problema de familie. Fratele sau cel mic,
in urma unei dezamagiri in dragoste, se inchisese in camera si nu voia sa mai
iasa nicaieri. Toata ziua statea intins in pat, si parintii ajunsesera la
concluzia ca fosta iubita ii facuse vraji. Ne-am dus dis-de-dimineata, iarna,
si, asezati langa el, i-am spus:
-Parinte, am adus un bun prieten care are o problema.
-Ce problema are, mai? Ce s-a intamplat?
-Parinte, fratele meu a avut o dezamagire in dragoste si
s-a inchis in camera lui. I-au facut vraji si….
Atunci parintele l-a intrerupt, dandu-i o palma:
-Inceteaza, mai! Auzi, i-au facut si…..vraji! E un lenes….!
Prietenul a ramas surprins si in sinea sa s-a indoit de
sfant, fiindca isi cunostea foarte bine fratele; in trecut nu daduse semne de
trandavie.
Sfantul, spuse schimband tema:
-Imi miroase a vin cu rasini (retsina).
-Parinte, noi n-am baut asa ceva…, i-am raspuns eu.
-Nu, nu…, mie-mi miroase a rasina…, starui el.
Atunci mi-am amintit ca in buzunar imi ramasesera niste
resturi de rasina, pentru ca foloseam, ca muzician, o bucatica de colofoniu
(sacaz) pentru arcusul lirei la care cantam.
-Parinte, la asta va referiti?
-Eeee…, da!
Cum a putut sa simta la varsta aceea mirosul prafului de
rasina? Pe cand era tanar monah in Sfantul Munte, l-a cercetat harul si toate
simturile i se deschisesera, iar de atunci vedea, simtea si auzea de foarte
departe!
La intoarcere prietenul meu incepu sa ia aminte la
comportamentul fratelui sau. In scurt timp constata ca si bine dispus era, si
nici pofta de mancare nu-i lipsea. Asa s-a adeverit ca nici depresie nu avea,
nici vraji nu i se facusera. Pur si simplu trandavea!
(Sf Porfirie Kavsokalivitul – Va iubesc si ma rog pentru
toti)
