Catehism Ortodox

BISERICA (II)

„Pe sfinti ii cinstim sau ii veneram pentru statornicia lor in dreapta credinta si pentru barbatia cu care au stiut sa traiasca aceasta credinta si sa o apere pana la capat, uneori jertfindu-si chiar viata.

Ii veneram apoi, pentru harurile si vrednicia de care au ajuns sa se bucure inaintea lui Dumnezeu. Mantuitorul ne spune ca slava pe care El a primit-o de la Tatal, pe aceea a dat-o sfintilor. Mai cinstim pe sfinti, pentru ca ei mijlocesc cu rugaciuni, la Tatal ceresc, pentru noi.

Dintre sfinti, cinstirea cea mai aleasa, numita supravenerare sau preacinstire, o aducem Preacuratei Fecioare Maria, ca uneia care a nascut, dupa trup, pe insusi Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos.

Cinstim sfintele moaste, pentru ca, ramanand in nestricaciune, ele ne amintesc mereu si ne imbarbateaza in datoria de a trai si a ne jertfi pentru dreapta credinta.

Dar, mai ales, le cinstim pentru puterile dumnezeiesti care lucreaza prin ele. O dovada ca puterea lui Dumnezeu lucreaza si prin osemintele celui drept, avem si in cartea a patra a Imparatilor (13.21), unde ni se istoriseste ca osemintele proorocului Eliseu au readus la viata un mort.

Asemenea minuni au fost facute si de sfintele moaste ale unor sfinti ai Bisericii, mai indepartata sau mai apropiata de zilele noastre.

Cinstim sfintele icoane, pentru ca ele ne inalta gandul la taina Intruparii Domnului. Luand chip de om, Domnul de-a aratat ca il putem infatisa si cinsti in zugravitura.

Cisntim sfintele icoane, apoi, pentru ca ele neajuta sa ne inaltam gandul la sfintii care s-au nevoit si au patimit pentru dreapta credinta, dandu-ne noua pilda intru totul vrednica de urmat. Asemenea unei fotografii, icoana ne duce cu gandul la sfantul pe care il reprezinta.

Mai cinstim sfintele icoane, pentru ca prin rugaciuni inaintea lor, adresate sfintilor pe care ii infatiseaza, credinciosii evlaviosi se fac partasi de imbelsugate daruri duhovnicesti.

Cinsitrea icoanelor nu este inchinare la idoli, pentru ca cinstirea nu o dam lemnului si culorilor, ci sfintilor infatisati pe lemn, bineplacuti lui Dumnezeu, ca unii care s-au invrednicit sa stea in cea mai stransa legatura cu Dumnezeu si deci sa poata mijloci pentru noi.

Inainte de a fi asezate in biserici si in casele credinciosilor, icoanele se sfintesc de catre preoti, dupa randuiala stabilita de Biserica.

Biserica nu este nici numai vazuta, nici numai nevazuta, ci este si vazuta si nevazuta. Vazuta este Biserica, pentru ca ea este pe pamant si vazuti sunt membrii ei din viata aceasta; vazute sunt ierarhia bisericeasca, marturisirea de credinta, slujbele, randuielile si canoanele bisericesti, iar nevazuta este Biserica, pentru ca este si in Cer, adica pe un alt plan de existenta; pentru ca nevazut este capul ei, Iisus Hristos; nevazuti sunt membrii ei care au trecut din aceeasi viata; nevazut este harul Duhului Sfant, care lucreaza in ea, precum nevazuta este si duhovniceasca legatura care uneste toate madularele Bisericii, intre ele, si cu capul Iisus Hrisots, toate facand un singur trup duhovnicesc.

Domnul nostru Iisus Hristos, intemeind Biserica, a asezat in ea ordine si randuiala, anume ca unii sa conduca, iar altii sa asculte, pastrand cu totii legatura dragostei si a pacii intre el si cu El. Conducatorii sunt clericii sau ierarhia bisericeasca, adica episcopii, preotii si diaconii, care au fost asezati de Sfintii Apostoli, in Biserica, pentru a propovadui cuvantul adevarului, pentru a face partasi pe credinciosi de harul dumnezeiesc si pentru a pastori obstea credinciosilor. Credinciosii nesfintiti pentru vreo treapta bisericeasca sunt numiti laici sau mireni. Cei ce fac parte din ierarhia bisericeaca se mai numesc si pastori sufletesti, iar mirenii se mai numesc turma duhovniceasca sau cuvantatoare.

Biserica este numita una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca, pentru ca acestea sunt cele mai de seama insusiri ale ei.

Biserica este una, pentru ca unul este intemeietorul si capul ei, Domnul Iisus Hristos, si unul este Duhul Sfant, care o insufleteste cu harul dumnezeiesc; una este invatatura ei cea adevarata si una calea cea dreapta care duce sigur la mantuire. Mantuitorul o singura Biserica a intemeiat si nu voieste sa fie mai multe. Diferitele Biserici ortodoxe nationale nu sunt Biserici despartite sau mai multe, ci numai membre ale singurului trup al Bisericii.

Biserica este sfanta, pentru ca sfant este intemeietorul si capul ei, Iisus Hristos, care a sfintit-o si pe ea cu sangele Sau (Efeseni 5, 25-27), si i-a dat puterea sa sfinteasca pe oameni, prin harul dumnezeiesc. Sfintenia Bisericii nu se pateaza deloc prin aceea ca in ea se gasesc si pacatosi, fiindca nu membrii Bisericii sfintesc Biserica, ci Biserica sfinteste pe membrii ei, ea neavand de la ei sfintenia, ci de la Domnul, prin Duhul Sfant.

Biserica este soborniceasca sau universala, pentru ca ii este dat sa se intinda peste tot pamantul si sa-i cuprinda pe toti oamenii, ca intr-un sobor a toata lumea, si pentru ca se conduce dupa cele statornicite la sfintele soboare a toata lumea. Biserica este soborniceasca si pentru ca detine adevarul religios deplin si pentru ca totdeauna si pretutindeni a invatat si invata neschimbat acelasi adevar dumnezeiesc universal.

Biserica este apostoleasca, pentru ca este asezata pe temelia Apostolilor si proorocilor, „piatra cea din capul unghiului fiind insusi Iisus Hristos” (Efeseni 2, 20), adica pentru ca are invatatura Domnului Iisus Hristos, pe care a primit-o de la Sfantul Apostol si tine randuielile acestora.

O cafeluta… romaneasca

O cafeluta… romaneasca

Aseara, afara ningea ca in povesti, in casa cald si miros de paine proaspata, iar eu scotoceam prin cartile de bucate mai vechi si mai noi dupa retete de post. Asa am ajuns si la cartile lui Radu Anton Roman si, tot rasfoindu-le am dat de:”Cafea…romaneasca”. Modul lui de a descrie cum se face cafea, a facut sa imi fie pofta si, desi era intuneric afara, am facuto cafeluta mica, pe care am savurat-o cu sotul meu.

Dar, sa va spun si voua, cat de frumos scrie Radu Andon Roman despre modul de preparare al cafelei.

“1 ceasca de 100 ml apa (feligeanul e mai mic, ceea ce scurteaza placerea ritualica a sorbitului, si asa legumit cat se poate.); 2 lingurite cafea macinata; 1 lingurita rasa de zahar (sau cat va place).

Inceput de basm vechi: se pune apa la fiert intr-un ibricel de alama, in nisip incins (asa cum se facea cafeaua candva, pe insula scufundata Ada Kaleh). Dar, daca nu-i alama si nu-i nisip, atunci e bun si un ibric smaltuit pe un foculet miniatural, sa dea timp cafelei sa se incinga.

Deci, reluam: intr-un ibric se pun la fiert, pe foc minuscul o cescuta de apa, 1 lingurita varfuita de cafea si zaharul. Pe masura ce se apropie de clocot, se ia caimacul ce se formeaza cu o lingurita si se pune in cescuta. Cand a dat primul clocot (adica doar s-a infoiat putin) se pune inca 1 lingurita (rasa) de cafea, se amesteca, se acopera si se da deoparte, sa se aseze zatul si sa-si dea cafeaua ce are de dat. Se toarna in cescuta.”

Asa-i ca felul haois de a povesti al domnului Anton Roman va facut pofta de o cafeluta mica?

REGINA MARIA

Crampeie de tara si cateva chipuri de romani, vazuti prin ochii Reginei Maria

“Cotroceni: e primavara sau inceputul primaverii; pasarile ciripesc, florile se ivesc una cate una dupa anotimp: ghiocei, brebenei, narcise, zarnacadele, lalele, stanjenei, liliac, bujori, trandafiri, crini, iar copiii alearga de colo-colo, fericiti, fara griji, plini de viata cotropitoare. Mireasma salcamilor si, mai tarziu a teilor umple aerul cald, peste tot sunt albine si fluturi de toate culorile. De departe vine sunetul goarnelor militare, multe dintre ele disonante, insa atat de obsinuite incat urechile noastre aproape le-au indragit, caci ne par acompaniamentul firesc al unor ceasuri anumite din zi; din cand in cand, o muzica militara, ropotul picioarelor soldatilor mergand spre campul de exercitii. Mai in departare, glasurile fetelor de la azilul Elena Doamna cantand in cor si intotdeauna si la orice ora latratul neobosit al cainilor.”

Sinaia: aer taios de munte, brazi; tot ce creste aici, pom sau floare, e puternic, se inalta drept, voinic si viu colorat; fiece rasuflare in care sorbi aerul iti intra adanc in plamani parca ai bea o gura de apa limpede si inghetata. Lungi plimbari, poiene pline de flori cu iarba atat de inalta incat copiii sunt aproape jumatate ascunsi intr-insa, clopotei albastri, galbenele de munte, degetei, gladiole salbatice, crini inalti si cate altele; peste tot soare, miros de fan proaspat cosit, zvon de vesele glasuri, iar in departare muntii inalti, pe a caror pereti stancosi se catara intunecoase ostiri de brazi uriasi.

Constanta: marea……portul cu viata lui in fierbere: vapoare, marinara, strigat de sirene, semnale deosebite, sunetul patrunzator al fluierului, zbierete iesind din cosurile vapoarelor care se departeaza, miros de gudron, de funii, de ierburi marine; oameni murdari carand mari grutati, culorile steagurilor bantuite de vant, luciri de argint pe aripi de pescarusi albi, zgomot de ape battue de vasle, fasait de valuri izbite de dig, invalmaseala, viata, energie.

Mamaia: immense intinderi de nisip, o plaja atat de lunga, incat sfarsitul I se pierde in departare, cu scoici trandafirii ca niste petale de flori aruncate de zane, bai de mare si acel ras ce izbucneste anume cand navaleste asupra ta apa rece, fosnetul soptit al valurilor ce se sparg rand pe rand domol pe mal, lasand fiecare o fasie de spuma alba ca zapada; jocuri prin nisip, caini nebunatici luptandu-se cu cate o bucata groasa de lemn azvarlita de valuri pe mal sau innebunitide bucurie si alergand ca niste ogari cenusii intr-o fuga zanatica de-a lungul plajei, latrat imbatat de fericire.

Presedintele Partidului Conservator – Lascar Catargiu: un batran boier moldovean, cumpanit la minte, sincer la vorba si cu fire potolita; avea accent moldovenesc si linistita lui chibzuiala este intarita de un bun-simt netulburat si temeinic.

Seful Partidului Liberal-Dimitrie Sturdza: uscativ, carunt, violent, era un omulet patimas si certaret ca un fox-terrier, dar era un om de valoare si cat se poate de intelligent….tot numai vointa si indaratnicie.

Toti Lahovarestii erau cat se poate de destepti, totdeauna stiau toate mai bine decat altii si aveau o memorie nemaipomenita, pe care a mostenit-o si generatia urmatoare, barbati ca si femei. Erau patru frati, dintre care doi, Alexandru si Jaques, erau ministri cand am venit in Romania.

Seful cancelariei regale - Printul Barbu Stirbey avea o fire cam sfioasa si fara nazuinte, pretuise totdeauna viata de familie decat cea publica, insa era un om inzestrat cu un bun simt linistit si practic si stia ce voia. Neangamfat, insa intotdeauna cam mandru si scurt la vorba, cei ce-l cunosteau adevarat aveau o parere inalta despre caracterul si inteligenta lui.

Doctorul Antipa era un om neobisnuit de mic la stat, rotund, jovial si plin de intelepciune. Nu era nimic in lume ca sa nu stie el despre apa, pesti si pasari.

Cam pe aceeasi vreme (1913),un roman numit Vlaicu, inventa un aeroplan cu care facu cateva zboruri. Dar si el, ca multi altii, isi vazu cariera naprasnic retezata, caci masina lui zburatoare se sfarma pe cand trecea peste o campie intre Ploiesti si Campina si astfel isi gasi Vlaicu moartea. Numele lui totusi ramane ca al unui pionier al neamului nostru.

Elena Perticari, fiica doctorului Davilla, femeie fara teama si plina de patriotism, cu o fire vitejeasca; desi era de o sanatate subreda si adesea bolnava, n-am intalnit nici o fiinta atat de gata sa se jertfeasca si sa raspunda la orice chemare….Era o femeie de o frumusete neobisnuita, inalta, cu parul rosu, ochi mari, larg dechis sub niste sprancene arcuite in chip minunat. Elena era dintre acelea care dau totdeauna mai mult decat primesc,.

Constance Cantacuzino, sora cu doctorul Jean Cantacuzino, era o femeie care trecuse de prima tinerete, cu apucaturi barbatesti, cu grai pitoresc, vesela, imperioasa, de o inteligenta scliptioare si dirija un spital facut pe propria ei cheltuiala. O gaseai intotdeauna acolo unde era primejdia mai mare….Era destepta, plina de duh, adesea ironica, avea ceva sanatos care te insufletea, un bun-simt temeinic sub o aparenta cam aspra si o inima plina de caldura, pe care parca se mandrea s-o tina ascunsa. Nu s-a stiut destul din tot ce a facut Constance Cantacuzino pentru a alina suferintele ostasilor nostri.

Franturi din cartea “Povestea vietii mele”- Regina Maria

Pentru aceste frumuseti ale tarii descrise in cateva cuvinte si multele altele pe care le putem vedea la tot pasul, pentru romanii de altadata plini de patriotism, inteligenti, cu dragoste de tara si neam, pentru romanii de astazi inteligenti, onesti si muncitori, sunt mandra ca sunt romanca.

LA MULTI ANI, ROMANIE!

LA MULTI ANI, ROMANIE!

Tuturor romanilor un calduros La multi ani! Dumnezeu si Maica Sfanta sa ocroteasca tarisoara noastra de tot ceea ce este rau. 

UN WEEK-END FRUMOS

UN WEEK-END FRUMOS

In acest week-end am pregatit dulciuri si aperitive pentru petrecerea unei fetite de 3 anisori. Pentru mine si copiii mei a fost o provocare, pentru ca produsele trebuiau sa fie frumoase, atragatoare, gustoase si naturale. Dupa o zi intreaga de lucrat in bucatarie, ne-a iesit cam asa ceva:

1.    Nasturasi

2.    Soricei

3.    Briose – leu

4.    Briose – floarea soarelui

5.    Bombonele din branzica

6.    Cornulete cu cascaval

Prezentarea finala a fost asa:

Platoul cu aperitive pentru sarbatorita si invitatii ei:

Platoul cu prajituri:

Si, bineinteles ca nu au fost uitati nici parintii:

MENIU SAPTAMANAL

MENIUL SAPTAMANII 14.11.-20.11. 2014

Cu pasi repezi a sosit si perioada postului Nasterii Domnului, o perioada frumoasa ce ne duce cu gandul la Sfintele Sarbatori, un post usor in care se poate manca peste destul de des.

 Pentru prima saptamana de post eu pregatesc:

 Felul I (ciorba, supa)

-       Ciorba de legume

-       Supa de gogosari la otet cu taitei

 Felul II (mancare)

 -       Ghiveci cu legume conservate;

-       Iahnie fasole

 Pentru micul dejun si pachetelul de la scoala

-       Chiftelute din cartofi si ciuperci;

-       Salata de masline;

-       Orez cu lapte de soia

Desert

  -       Palmieri cu nuca;

-       Negresa de post cu fructe confiate

-       Briose cu banane

-       Fructe

 Cina

Pentru cina, la mare cautare vor fi pastele cu diverse sosuri: de soia; de suc de rosii si busuioc; de ciuperci; etc, precum si cartofii; prajiti cu usturoi; la cuptor cu lamaie si oregano si salate.

Va doresc un post binecuvantat.

La multi ani Mihail, Gavriil si Nectarie

La multi ani Mihail, Gavriil si Nectarie

In acest week-end au fost 3 mari sfinti sarbatoriti: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil si Sfantul Ierarh Nectarie.

Tuturor celor ce poarta aceste nume frumoase, le urez, desi cu intarziere, un calduros “La multi ani!”, sanatate si implinrea tuturor dorintelor.

VA INVIT LA MASA

VA INVIT LA MASA

Ieri, plecand de la servicu spre casa, ma gandeam ce as putea sa pregatesc pentru cina, tinand cont de faptul ca era zi de post, mancare gatita in frigider nu prea exista si nici din ce sa pregatesc ceva rapid.

Asa ca, am pornit spre Lidl, avand in buzunar doar 20 lei. Am dat o tura de magazin, gandindu-ma ce as putea cumpara. Si.........m-am hotarat. Am cumparat: 1 vanata, un dolvecel, 1 salata verde, 2 rosii, 1 legatura ridichii, 1 castravete, 1 casoleta ciuperci. La casa am avut marea surpriza sa primesc si restul: 4 lei.

Odata ajunsa acasa, baietii au plecat in oras, iar eu m-am apucat sa pregatesc cina.

Vanata, dovlecelul si ciupercile le-am pregatit la gratar. Inainte de a le pune pe gratar, am uns legumele cu un amestec de usturoi si ulei. Cand au fost gata, le-am asezonat cu sare si piper si le-am pastrat la cald.

Intre timp, am taiat painea pentru crutoane, le-am stropit cu ulei de masline si le-am pus la cuptor.

A urmat apoi salata de primvara. Legumele taiate (salata verde, rosii, castraveti, ridichii, ceapa verde), le-am asezonat sare, un amestec de condimente (cimbru, maghiran, oregano, susan si coaja de lamaie uscata), piper, ulei si zeama de lamaie.

Tocmai cand am terminat, au venit si baietii infometati, asa ca am savurat toate bunatatile.

Catehism Ortodox

BISERICA (I)

Articolul 9 din Simbolul Credintei este: „Si intr-una sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica” cuprinde invatatura ortodoxa despre Sfanta Biserica.

Biserica este asezamantul sfant intemeiat de Domnul nostru Iisus Hristos, pentru mantuirea oamenilor. Ea va duce mai departe, pana la sfarsitul veacurilor, propovaduirea cuvantului dumnezeiesc, impartaseste fiilor ei harul sfintilor prin Sfintele Taine si indruma credinciosii pe calea vietii adevarate.

In Biserica Domnul nostru Iisus Hristos impartaseste harul Sau mantuitor, prin Duhul Sfant in Sfintele Taine, astfel ca numai in Biserica este sigura mantuirea.

Adevarul mantuirii in Biserica este mare si taina lui este adanca; de primirea si urmarea lui atarna insasi mantuirea noastra. Pentru a apropia acest adevar de intelegerea noastra, Mantuitorul face asemanarea cu vita si mladitele. Precum mladita se usuca daca este rupta de vita, de la care primeste hrana prin seva, tot asa si sufletul moare duhovniceste, adica isi pierde mantuirea, daca se rupe de Biserica, trupul tainic al lui Hristos, care il hraneste duhovniceste prin harul dumnezeiesc. Harul din Biserica este ca sangele cald din trupul omenesc viu, sange care hraneste toate madularele trupului. Daca un madular se desprinde de trup, atunci de indata se lipseste de viata, caci nu mai curge in el snagele trupului, si asa este de lepadat. Tot asa, si credinciosul care se desprinde de Biserica, in care este harul, moare sufleteste, pentru ca nu mai are viata duhovniceasca din trupul tainic al lui Hristos.

Tot biserica se numeste si locasul de rugaciune sfintit si inchinat lui Dumnezeu, pentru ca acolo se aduna obstea credinciosilor sa asculte cuvantul dumnezeiesc, sa ia parte la aducerea sfintei jertfe a Domnului si sa aduca impreuna inchinare lui Dumnezeu.

In cladirea bisericii, pe Sfantul Altar, se pastreaza Sfanta Cuminecatura, care este insusi Trupul si Sangele Domnului, sub chipul painii si al vinului. De aceea, cladirea bisericii se mai numeste „casa lui Dumnezeu”.

Din Biserica fac parte toti cei botezati cu botezul crestin, adica in numel Sfintei Treimi, care cred in Domnul nostru iisus Hristos, care marturisesc aceeasi credinta, care se impartasesc de aceleasi Sfinte Taine, care aduc aceeasi inchinare lui Dumnezeu si stau sub carmuirea vazuta a aceleiasi ierahii bisericesti.

Nu numai dreptii ci si pacatosii fac parte din Biserica; insa pacatosii sunt membrii sau madulare bolnave ale Bisericii. Si nu numai credinciosii vii, ci si cei morti care au adormit in credinta sunt membri ai Bisericii.

Nu mai fac parte din Biserica ereticii si schismaticii, pentru ca, desi au fost botezati, ei s-au rupt de Biserica prin credintele lor ratacite, prin invataturi desarte si prin neascultare de carmuirea Bisericii. Ereticii si schismaticii au parasit calea cea dreapta, ei fiind stricatori ai Bisericii si, de aceea, vor fi osanditi (Tit3, 10-11; 1 Corinteni 3.17).

Dintre membrii Bisericii de dupa moarte, unii se deosebesc de ceilalti prin inaltimea la care s-au ridicat in trairea virtutilor crestine. Acestia sunt sfintii bineplacuti lui Dumnezeu, fiind cinstiti in mod deosebit de Biserica.

(extras din Catehism Ortodox-Biserica).

DELICIUL COPILARIEI

CREMA DE ZAHAR ARS-DELICIUL COPILARIEI

Ieri, cand a iesit de la ore, baiatul meu m-a sunat si mi-a spus ca ii este pofta de crema de zahar ars, asa ca aseara m-am delectat facand aceasta minunata prajitura, pe care nu o mai facusem de foarte mult timp, desi se face usor, este gustoasa si sanatoasa.

Si, pentru ca sa vedeti ca am dreptate, va spun si voua reteta.

 Ingrediente:

8 oua mari;

200 gr zahar;

1 litru lapte rece;

esente dupa gustul fiecaruia;

150 gr zahar pentru ars.

Mod de preparare:

Intr-o cratita emailata de 2 litri se caramelizeaza zaharul pana devine lichid si capata o culoare maro deschis. Se da cratita la o parte si, cu mare grija se roteste astfel incat zaharul ars sa se imprastie pe peretii cratitei, dupa care se lasa la racit.

Intre timp, intr-un castron, se pun ouale intregi si zaharul si se bat cu telul pana cand se sparge albusul si se faca foarte putina spuma. Se adauga laptele rece si esentele (eu am pus esenta de vanilie si un plic de nes caffe). Se ia cratita si , daca zaharul nu s-a crapat, se pune cu fundul in apa rece (atentie sa nu intre apa in cratita). Dupa ce zaharul a crapat se adauga amestecul de lapte si oua. Cratita cu amestecul se pune intr-o tava inalta in care s-a pus apa rece si se da la cuptor aproximativ 1 ora. Dupa circa 30 minute se verifica apa din tava ca nu cumva sa clocoteasca. In situatia in care aceasta clocoteste se adauga apa rece.

Crema de zahar ars este gata in momentul in care, daca inclinam cratita, aceasta se dezlipeste de pereti si ramane ferma.

Se scoate din cuptor, se lasa sa se raceasca, apoi se pune o farfurie deasupra cratitei si se rastoarna printr-o miscare iute si ferma (se poate lasa in cratita si se portioneaza).

Eu aseara am facut reteta folosind jumatate din cantitati.

Pofta buna.