DESPRE PARINTELE PAISIE OLARU

 IUBIREA-IV

Povesteste parintele Paisie:”Eu, odata, stateam pe cerdacul chiliei mele de la Cozancea. In fata noastra, se ridica un deal peste care trecea un drum de camp. Intr-o zi treceau pe drum mai multe care incarcate, intre care era si un om sarac, cu un car incarcat, cu doi boisori. La un damb nu puteau boisorii sa ridice, iar omul ii batea si ii indemna. Saracii boisori au cazut in genunchi, iar eu fiind pe cerdac m-am asezat in genunchi si cat puteam impingeam de cerdac si ziceam:”Hai, mai boisori, sculati-va! Hai cu “Doamne ajuta!”. Asa strigand, numai ce vad ca juncanii se scoala si pleaca, iar eu bucuros, am zis:”Slava, tie, Doamne!” Cam asa ar trebui sa ajutam la mantuirea altora, impingand la povara lor si rugandu-ne pentru ei.”

(Parintele Ioanichie-Parintele Paisie Olaru sau acolo unde salasluia iubirea).