Parintele Cleopa (V)

 Pentru rugaciunile Sfantului Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre rugaciune si Sfanta Liturghie (IV)

Ce ne invata Sfintii Parinti despre efectele si importanta Sfintei Liturghii?

Nu este ceva mai de folos noua si mai iubit de Dumnezeu ca jertfa Sfintei Liturghii, pentru ca ea este lucrarea Mantuitorului si invierea oamenilor si partasania Lui cu noi. Sfanta Liturghie este mai presus decat toata rugaciunea si lauda si se cade a ne griji de lucrarea aceasta, dumnezeiasca, caci pentru ea este toata rugaciunea ce se face in Biserica si aceasta este slujba care se face de cele mai multe ori in zilele viietii noastre. (Dupa Sfantul Simeon al Tesalonicului).

Sfanta Liturghie "este miezul, incoronarea si desavarsirea celorlalte slujbe prin care aducem lauda si multumim lui Dumnezeu. Ea este totodata si singura slujba crestina intemeiata si savarsita de insusi Mantuitorul", numita si cununa celor sapte laude ale Bisericii. In timpul Sfintei Liturghii se prefac sfintele daruri in Trupul si Sangele lui Hristos. Prin jertfa Sfintei Liturghii ne facem partasi de Dumnezeiestile Taine, pe care le primim ori de cate ori suntem vrednici. De jertfa aceasta se fac partasi si cei raposati in dreapta credinta" care se impartasesc in chip nevazut" de Hristos, prin pomenirea la Sfantul Altar, spre iertarea pacatelor. Multe si mari sunt foloasele Sfintei Liturghii, pentru cei care participa cu credinta la biserica. Impreuna cu noi, insusi Hristos cu sfintii ingeri si toti sfintii sunt de fata.

 

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

ZIUA BUNICILOR

La mulți  ani noua....tuturor bunicilor

Sursa foto: internet 

Cu multi ani in urma, când copiii erau mici și mergeam cu ei in parc întâlneam bunicuțe cu care stăteam de vorbă. Și, sub o forma sau alta, mesajul fiecăreia era acesta: "ca mamă îți iubești copiii cu o dragoste pe care nu o poți explica in cuvinte, este un sentiment minunat și profund. Însă, in momentul in care devii bunica, simti că renasti alaturi de nepoței. Sunt doua feluri de dragoste, însă la fel de profunde amândouă."

Am întâlnit tătici care au fost foarte exigenți cu copiii, însă, când nepoții au apărut în viața lor, s-au înmuiat ca untul la soare 😅 și toate restricțiile și regulile au dispărut.

La vremea respectivă nu înțelegeam absolut deloc ceea ce îmi spuneau bunicutele sau schimbările pe care le vedeam la cei ce deveneau bunici. 

Totodata, am avut fericirea sa fiu un copil crescut la tara, de bunici (pentru că părinții lucrau si nu avea cine sa stea cu mine). Acea perioadă este cea mai frumoasa din viață și, pot spune că bunicii sunt cei care m-au ajutat sa devin omul de azi. Cu amintirile despre bunici, cred că aș scrie o carte. (Sunt sigură că am scris si pe blog ceva despre ei-voi căuta)

Anii au trecut și, de doi ani, avem frumosul statut de: BUNICI. A fi bunic este cel mai frumos moment. Acum, doar te bucuri de copilărie alaturi de ei, doar îți aduci aminte de adolescenta și tinerețe alaturi de ei. 

Cea mai mare dorință a mea și a soțului este aceea de a petrece cat mai mult timp împreună cu nepoții, de a ne bucura unii de alții. Îmi doresc să le pot transmite nepoților tot ceea ce am învățat și eu de la bunici. Învățăturile primite de la bunici vor fi mereu valabile.

La multi ani tuturor bunicuțelor și bunicuțelor, cu sănătate, cu timp mult petrecut alaturi de nepoți, cu multe, multe bucurii.

Sursa: internet

Parintele Cleopa (IV)

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Ermolae, ale Sfintei Mucenite Paraschevi din Roma si ale Sfantului Ioanichie cel Nou de la Muscel, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre rugaciune si Sfanta Liturghie (III)

Cum trebuie sa stea credinciosii la sfintele slujbe, si ce datorii au cei care merg la biserica ?

Crestinii trebuie sa stea la sfintele slujbe ale Bisericii cu credinta, cu frica de Dumnezeu si cu luare aminte. Ei sunt datori, dupa putere, a se ruga fara raspandirea mintii si cu simtirea inimii. Datoriile crestinilor celor ce merg la Sfanta Biserica sunt acestea:

- Sa mearga la biserica regulat. Cine lipseste mai mult este oprit de la Sfintele Taine, afara de cel bolnav;

- Sa fie impacati cu toti oamenii si sa ceara iertare de la toti;

- Sa tina curatenie trupeasca cel putin doua zile mai inainte de a merge la biserica si o zi cel putin, dupa ce vin de la biserica;

- Sa mearga la slujba mai de dimineata spre a avea timp sa se inchine in liniste si sa asculte slujba Utreniei;

- Fiecare crestin sa duca dupa a sa putere un dar cat de mic Domnului, ca jertfa din osteneala mainilor sale;

- Sa dea pomelnicul din timp si sa ceara preotului sa i se scoata particele pentru cei vii si morti ai familiei;

- In biserica crestinii sa stea cu buna-cuviinta, barbatii in partea dreapta, iar femeile in partea stanga;

- Credinciosii sa fie imbracati curat si cat mai cuviincios, iar femeile sa aiba capul acoperit si chipul smerit;

- In timpul slujbei este pacat a se vorbi in Sfanta Biserica, afara de mare nevoie;

- Dupa ce s-a dat binecuvantare de Sfanta Liturghie credinciosii sunt datori sa stea fiecare la locul sau si sa nu se mai inchine pe la sfintele icoane;

- Sa asculte Sfanta Liturghie cu mare evlavie, silindu-se fiecare a urmari rugaciunile si cantarile la strana;

- Sa asculte cu luare aminte citirea Apostolului, a Sfintei Evanghelii, precum si cuvantul de invatatura - predica;

- Sa nu iasa afara din Sfanta Biserica mai inainte de terminarea Sfintei Liturghii, afara de mare nevoie;

- Credinciosii spovediti si pregatiti pentru Sfanta Impartasanie sa citeasca din timp rugaciunile necesare si sa-si ceara iertare de la toti cand se apropie de cele sfinte;

- Dupa Sfanta Impartasanie, credinciosii sunt datori sa asculte cu bucurie duhovniceasca rugaciunile de multumire, petrecand in acea zi cu bucurie duhovniceasca si pazindu-se de orice ispita;

- Parintii sunt datori sa-si duca si copiii la Sfanta Biserica si sa-i impartaseasca cu Trupul si Sangele lui Hristos;

- Dupa terminarea sfintelor slujbe, crestinii sa se intoarca cu evlavie la casele lor, petrecand restul zilei in cugetarea si citirea celor sfinte si in cercetarea bolnavilor;

- Credinciosii sunt datori sa spuna si celorlalti de acasa ce au auzit si au invatat la Sfanta Biserica din cantarile, din citirile si predica rostita.

Acestea sunt cele mai importante datorii ale credincinsilor care merg in duminici si sarbatori la Sfanta Biserica.

 

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

Parintele Cleopa (III)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Parinti de la Sinodul al V-lea Ecumenic, ale Sfintelor Cuvioase Eupraxia si Olimpiada si pentru adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre rugaciune si Sfanta Liturghie (II)

Ce fel de rugaciune recomandati credinciosilor ? Dar calugarilor si preotilor?

Credinciosilor mireni, de obicei le dau sfaturi sa nu le ramana rugaciunile de dimineata, de seara si din timpul mesei, iar in timpul zilei si la lucru le dau sa zica in taina rugaciunea lui Iisus si alte rugaciuni scurte. Apoi, le recomand mergerea cat mai des la Sfanta Biserica, rugaciunea Tatal nostru, Crezul, Psalmul 50, pe care sunt datori sa le stie pe de rost. Apoi, citirea Sfintei Scripturi si a altor carti sfinte. Celor mai ravnitori le dau sa citeasca Psaltirea, acatiste si alte rugaciuni din Ceaslov. Calugarilor din manastiri, care au ascultari grele, le recomand mai ales, paza mintii si rugaciunea lui Iisus, caci acestea au legatura intre ele ca trupul cu sufletul. Apoi, le recomand mergerea regulata la biserica, mai ales la Utrenie si Sfanta Liturghie. Celor ce nu pot veni la biserica din cauza ascultarilor, le randuiesc sa faca ascultare cu dragoste si sa citeasca cele sapte laude. Iar de nu pot sa le citeasca, sa aiba cat mai des pomenirea lui Iisus in mintea lor, sa faca toate cu bucurie si fara impotrivire, sa nu le ramana rugaciunile de dimineata si de seara, sa citeasca la Psaltire dupa putere, sa citeasca din invataturile Sfintilor Parinti, si mai ales Regulile mari ale vieti monahale de Sfantul Vasile cel Mare, precum si Cuvintele Sfantului Teodor Studitul. Acesti Sfinti Parinti ne invata ca " cine face ascultare cu dragoste si fara cartire in manastire, liturghie si mucenicie savarseste si intocmai ca mucenicii se va incununa" (Sfantul Teodor Studitul, Cuvantul 8).

 

Rugaciunea cu lacrimi a saracului sau a vaduvei, facuta din inima, poate fi considerata rugaciune puternica ca si rugaciunea lui Iisus?

Atat rugaciunea saracului si a vaduvei, cat si a monahului, daca se face cu umilinta, cu lacrimi si cu statornicie este puternica si roditoare de pocainta adevarata. Plansul " este bold de aur al sufletului " , spune Sfantul Ioan Scararul (Cuvantul 7), si " cela ce se roaga cu lacrimi de cainta pentru pacatele sale si cu durere in inima ca a intristat pe Dumnezeu, unul ca acela se curateste de toata intinaciunea cea simtita si cea gandita, prin aceasta rugaciune, de va fi statornica" (Scara, Cuvantul 7). Iar cei ce nu au darul lacrimilor de la Dumnezeu, dar se roaga cu intristarea mintii si a inimii, cu osandire de sine, cu mahnire si parere de rau pentru pacatele savarsite in viata, ajung la aceeasi masura de curatie, de luminare si de fericire duhovniceasca (Ibidem).

 

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

MFC-LA CULES

 LA CULES DE .....VISINE

Sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

Parintele Cleopa (II)

 Pentru rugaciunile Sfintei Mari Mucenite Hristina si ale Sfantului Mucenic Ermoghen, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre rugaciune si Sfanta Liturghie (I)

In general, credinciosii nostri se roaga putin, dar cu multa smerenie. Pot avea ei nadejde de mantuire cu rugaciune putina ? Dar cei bolnavi si care nu pot citi, cum trebuie sa se roage ?

Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis: "Cand va rugati, nu spuneti multe ca paganii, carora li se pare ca in multa lor vorbire vor fi ascultati. Deci, nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de ce aveti trebuinta, mai inainte de a cere voi de la El" ( Matei 6, 7-8 ). Deci, i-a invatat sa se roage cu rugaciunea Tatal nostru. Asadar, insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne-a invatat pe noi rugaciunea scurta. Oricine va zice rugaciuni scurte, dar cu smerenie, cu umilinta si simtirea inimii, se va mantui. Sa ne aducem aminte de acel batran care, timp de patruzeci de ani, zicea aceasta scurta rugaciune: "Doamne eu ca un om am gresit, iar Tu ca un Dumnezeu ma iarta" (Pateric, ed. 1930). La fel sa faca si bolnavii. Sa se roage lui Dumnezeu cu rugaciuni scurte si sa multumeasca pentru boala.

 Care este cel mai sfant loc si timp pentru rugaciune ?

Oricare loc si orice timp este potrivit pentru rugaciune, dupa marturia care zice: " Bine voi cuvanta pe Domnul in toata vremea, pururea lauda Lui in gura mea" (Psalm 33, 1). Si iarasi: "In tot locul stapanirii Lui, binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul" (Psalm 102, 22). Dar, de cauti cel mai sfant loc de rugaciune, gandeste-te la inima omului, caci inima omului este altarul cel intelegator al lui Dumnezeu, de pe care trebuie a se aduce jertfa cea de rugaciune (Sfantul Isaac Sirul, Filocalia, vol. X, Cuvantul 32). Iar timpul de rugaciune, cum am zis mai sus, este cel de totdeauna.

Care rugaciune este mai puternica ? Cea orala, psalmul, acatistul, Tatal nostru sau rugaciunea lui Iisus ?

Rugaciunea cea mai puternica este rugaciunea scurta, care se face din adancul inimii, cu suspine si lacrimi, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice: "Dintru adancuri am strigat catre Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu " (Psalm 129, 1). Cu aceasta rugaciune smerita s-au rugat talharul pe cruce (Luca 23, 42); femeia canaaneanca (Matei 15, 22); apostolii, in vremea furtunii pe marea Galileii (Matei 8, 25); orbii din Ierihon (Matei 20, 30-33); leprosul (Marcu 1, 40-41), etc. Deci, cea mai puternica rugaciune este rugaciunea scurta cu suspinul inimii, dupa marturia ce zice: "Racnit-am din suspinarea inimii mele... " (Psalm 37, 8). Este buna si rugaciunea cea lunga, citirea Psaltirii, Ceaslovului etc., dar aceasta se potriveste mai ales celor sporiti in cele duhovnicesti, iar nu celor incepatori.

 

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

AM CITIT.....

 “Gradina uitata”-Kate Morton

“Gradina uitata” prezinta povestea familiei Mountrachet de pe domeniul Blackhurst din Cornwell, o poveste captivanta ce se intinde de-a lungul a patru generatii. Actiunea romanului se desfasoara in doua zone diferite (Australia si Anglia), dar si in perioade de timp diferite (1900, 1913, 1975, 2005).

Povestea incepe de la Nell, o tanara care, la varsta de 21 de ani afla ca este un copil gasit. Si, desi membrii familiei o iubesc foarte mult, ea se indeparteaza de ei, retragandu-se ca intr-o carapace. Devine sobra, retrasa si face tot posibilul pentru a afla cine este cu adevarat. De-a lungul vietii nu reuseste sa afle raspunsul la intrebarea “Cine sunt eu?”, astfel ca ii lasa, ca mostenire nepoatei sale Cassandra, dezlegarea enigmei printr-un simplu bilet pe care scrie: “Pentru Cassandra, care va înţelege de ce.”

La inceput nedumerita de mesajul lasat de bunica, ulterior din ce in ce mai curioasa, Cassandra reuseste in final sa dezlege misterul care a invaluit viata Nellei.

Este o carte in care suspansul si misterul se impletesc foarte frumos cu povestile pentru copii, povesti ce au un rol foarte important in dezlegarea misterului. Totul este ca un labirint.

Nu voi povesti absolut nimic despre eroii cartii sau despre diferitele intamplari, pentru ca tocmai aici este frumusetea cartii: in felul in care acestea se descopera cititorului. Cu fiecare pagina iti doresti sa mai afli ceva despre un personaj, cu fiecare pagina crezi ca misterul este dezlegat, urmand ca totul sa fie luat de la capat. 

O carte potrivita pentru concediu, pentru relaxarea de week-end.

Astept sa imi spuneti parerea voastra.

Parintele Cleopa (I)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Apolinarie, Vitalie si Valeria si pentru aducerea moastelor Sfantului Sfintit Mucenic Foca, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre credinta, nadejde, dragoste si har (I)

Ce invataturi si sfaturi duhovnicesti dati credinciosilor pentru a-i intari in cele trei virtuti teologice - credinta, nadejdea si dragostea - care stau la temelia mantuirii noastre ?

Eu sunt om simplu si necarturar si nu ma pricep a da invataturi aparte la cele trei virtuti teologice. Acestea le las pe seama teologilor care le pot intelege si talcui celor care-i asculta. Aici trebuie sa cunosti o teologie a celor multi si necarturari, care inca nu stiu Crezul si Tatal nostru, ba nici rugaciunile incepatoare. Dupa a mea slaba putere si pricepere, in cele spre folosul mantuirii, eu, mai intai le aduc aminte credinciosilor de frica de Dumnezeu care invata pe omul sa se abata de la rau ( Pilde 1, 7; 9, 10 ).

 

Stim de la Sfintii Parinti, ca intelepciunea are doua capete. Cel de jos este frica de Dumnezeu, iar cel de sus este dragostea de Dumnezeu, care este " legatura desavarsirii "De la frica de Dumnezeu incepand, eu ii indemn pe credinciosi la frica de moarte si de judecata. Apoi le aduc aminte de muncile iadului, de slava raiului, de milostenie, de cresterea copiilor in frica si certarea Domnului, de spovedanie sincera si deasa, de parasirea pacatelor, care este adevarata pocainta. Pe cei casatoriti ii indemn la viata curata de familie, sfatuindu-i sa paraseasca pacatul cel greu al uciderii de copii si orice incercare impotriva zamislirii de copii. Ii indemn sa paraseasca certurile, judecatile, mania, betia si ura si ii indemn sa se impace unii cu altii mai inainte de asfintitul soarelui.

 

Ii indemn pe credinciosi sa nu se duca la cei care descanta, la vraji sau la "deschiderea pravilei " care este vrajitorie cu lucrurile sfinte, numita de Sfintii Parinti " ghitia ". Ii indemn pe credinciosi sa mearga regulat la Sfanta Biserica, sa asculte predicile preotilor si sa nu se adune prin case sau la adunarile sectare. Ii mai indemn sa se pazeasca de betii, de desfranari, de adulter si de celelalte urgii ale acestor grele pacate. Ii indemn sa posteasca cu sfintenie cele patru posturi, precum si miercurea si vinerea, afara de cazuri de boala sau alte imprejurari binecuvantate. Ii sfatuiesc pe credinciosi sa nu citeasca carti eretice si sectare, nici sa discute despre credinta cu sectarii; ci sa citeasca Sfanta Scriptura cat mai des, precum si invataturile Sfintilor Parinti. Ii sfatuiesc pe credinciosii nostri sa aiba in casa Ceaslovul, Psaltirea, Biblia, vieti de sfinti si alte carti de rugaciuni si de invataturi folositoare de suflet. Ii indemn sa asculte de preoti si conducatori, stiind ca sunt randuiti de Dumnezeu. Ii indemn, de asemenea, sa se roage seara si dimineata si sa inceapa orice lucru cu rugaciunea si cu semnul Sfintei Cruci.

 

Ii indemn sa traiasca in pace cu cei din casa, cu vecinii, cu toti oamenii; sa aiba mila de cei neajutorati, straini si bolnavi; sa nu fure nimic de la altii, nici din averea cea de obste. Ii mai indemn sa se roage pentru toata lumea, sa rabde cu barbatie necazurile; sa dea celui cu cinstea, cinste; celui cu frica, frica; celui cu dajdia, dajdie; si nimanui cu nimic sa nu ramana dator - cum ne invata Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Romani, capitolul 13, 5-8.

 

Acestea si altele de acest fel invat pe crestini, pe fiii Bisericii noastre Ortodoxe care ajung pana la mine. Iar a face mare teologie cu acesti nevinovati crestini, nici nu ma pricep si nici nu socotesc a le fi lor de mare folos, cata vreme au inca dinti de lapte la cele mai inalte si subtiri invataturi duhovnicesti.

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

JURNAL

 Jurnal…..ocazional

Afara:

Este foarte placut, inurma reprizelor de ploaie din week-end. Afara sunt 30⁰C, este usor innorat si foarte placut.

 Sunt recunoscatoare:

Pentru zilele minunate din acest week-end. Vineri a fost zi cu spor la treaba. Incet-incet, cu multa munca si cu ajutorul parintilor reusim sa igienizam “casuta” de la Parohia Sfantul Gheroghe Nou.

Sambata, fiind zi de sarbatoare, dupa Sfanta Liturghie am mers la parintii mei la masa. S-au bucurat tare, tare mult, mai ales ca au fost plecati si nu ne-am mai intalnit asa de des. A fost atat de placut in curte, la umbra deasa a nucului.

Duminica, la fel, zi de sarbatoare. De data aceasta am ales sa mergem la Sfanta Liturghie la manastirea Cornu. Doamne, cat de mult mi-a placut. Am avut senzatia ca am ajuns pe taramul copiiilor, iar timpul s-a oprit in loc. Desi foarte multi copii, toti se jucau fara a face galagie, astfel incat toata lumea a putut asculta in liniste intreaga slujba. De la Cornu am pornit spre socrii mei, pentru a servi masa impreuna cu ei.

 In bucatarie:

Bucataria este plina de legume, aduse de la tara si care urmeaza sa fie transformate in conserve. Am ceva de lucru la inceput de saptamana.

 Sunt imbracata:

Pentru ca sunt la serviciu, sunt imbracata in fusta neagra si o bluza crem.

 Mesteresc:

Deocamdata nimic, insa ma pregatesc pentru un nou proiect:”Transformarea unui dulap vechi de bucatarie”.

Citesc:

Am terminat de citit “Gradina uitata” de Kate Morton.

 Urmaresc:

Am terminat de vizionat serialul “Good Wich”. Incercam sa nu mai incepem un nou serial, pentru ca avem mult de lucru.

 Sper si ma rog:

Ca mama sa fie internata si operata de data asta.

Sa reusim sa mergem si noi la Valea Stelii si sa facem cel putin 10 bai, pentru ca sunt foarte bune pentru sanatate.

In casa:

Este racoare, este bine si placut.

Parintele Cleopa

Pentru rugaciunile Sfintei Mironosite si intocmai cu Apostolii Maria Magdalena si ale Sfintei Cuvioase Mucenite Marcela, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Nu fi trista

O doamna din Bucuresti, Maria, povestea ca a avut un copil care a fost omorat la revolutie. Unii, cand l-au impuscat, l-au numit terorist; altii si-au dat seama de adevar si l-au trecut in randul martirilor.

“Eu, ca mama, cunoscandu-l cel mai bine, am mers la parintele Cleopa si i-am povestit tot necazul, iar parintele mi-a spus:”Nu fi trista, sora Marie, caci el este martir”. Dar parintele a accentuat si mi-a spus:”O sa mai ai o lumina!”. In acel moment nu mi-am dat seama la ce s-a referit parintele.

Baiatul meu cand a fost omorat avea o fetita, singura lui urmasa, care dupa carva timp a murit. Abia atunci mi-am dat seama ca prin acele cuvinte parintele Cleopa mi-a prevestit moartea nevinovatei fetite”.

(Manca-v-ar raiul (1)-In memoria Parintelui Cleopa)