Cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Atanasie Athonitul si ale Sfantului Cuvios Lampadie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre cei răzvrătiti si nemultumitori.

Vreti oare, să vă arăt vouă, din Scripturi, de câte bunătăti s-a îndulcit poporul ales de la Dumnezeu? Oare, nu toată făptura, cea văzută, era pregătită pentru primirea acestor bunătăti? Că minunat era si felul vietii lor; nici la târg nu umblau, nici nu cumpărau si din toate se îndulceau, că nici cu plugul nu arau pământul, nici seminte nu semănau, nici de ploi nu aveau trebuintă, nici la arie nu vânturau grâu, nici la moară nu măcinau, nici cuptoare nu zideau, nici foc, nici lemne nu aduceau în casele lor, nici pâine nu coceau, nici haine nu teseau, ci, toate, se făceau lor, prin cuvântul lui Dumnezeu si aveau masa îndestulată, fără de nici o osteneală. Pentru că asa îi hrănea pe ei Dumnezeu, cu mană, si nu le cerea lor nici o osteneală. Iar hainele si încăltămintea nu li se învecheau, nici nu se rupeau, nici firea cea trupească nu stia de boală. Si picioarele lor nu se vătămau, măcar că atât de lungă vreme au umblat. Iar de doctori si de buruieni, nu se pomenea, fiindcă orice boală se luase de la ei. „Si i-a scos pe ei, zice Psalmistul, cu argint si cu aur, si nu era, în semintiile lor, bolnav.” (Ps. 104, 36). Fiindcă, după ce au plecat din Egipt, nu au simtit osteneala, nici zăduful soarelui nu a ars capetele lor, pentru că norii apărau tot poporul. Iar noaptea, nu aveau trebuintă de lumânare, ci aveau stâlpul de foc, care vărsa lumină fără de măsură, si le arăta lor calea si, ca un povătuitor iscusit, îi ducea pe ei prin pustia cea mare. Si a umblat poporul, nu numai pe pământ, ci si pe mare, ca pe uscat, si ca pe o piatră tare a umblat. Iar, când au intrat vrăjmasii lor în mare, ceea ce stia să facă apa, aceea a făcut: poporului ales, i-a fost marea, ca o cale curată, iar vrăjmasilor, mormânt. Pe aceia i-a trecut bine, iar, pe egipteni, rău i-a înecat. Că apa, fiind fără de pricepere, a împlinit porunca, ca un om cuminte. Unora, ca un străjer, iar, altora, ca un pierzător le-a fost; în acea zi, două lucruri potrivnice a împlinit. Si ce ar putea să mai zică cineva? Că piatra, râuri de apă slobozea, si păsările, ca niste nori, acopereau pământul, pentru ei. Si, iarăsi, ce să zică, apoi, de minunile din Egipt, si de faptele cele preaslăvite din pustie! Că, fără de sânge, ca si cum s-ar fi judecat, biruiau potrivnici cu puterea Dumnezeului lor, supunându-i fără de arme. Si, iarăsi, trâmbitând si cântând, au învins pe împăratii vrăjmasi. Că aveau învătătură, iar nu arme. Si, era pentru ei doar ca o dăntuire, mai mult decât război, cele ce făceau. Că toate aceste minuni nu le făcea Dumnezeu, numai pentru trebuinta lor si, prin aceasta, numai să se laude, ci, le făcea, mai ales, pentru ca ceea ce îi învăta Moise, să împlinească. Si toată făptura, de pretutindeni, le era lor ajutătoare, fiindcă, iată, si marea striga, pe unii, adică, trecându-i ca pe uscat, iar, pe altii, înecându-i cu apa. Si apele Nilului, acelasi glas îi slobozeau, prefăcându-le pe toate în sânge, în multime de broaste, în lăcuste, omizi si pucioasă. Si toate aceste proslăvite minuni, ale lui Dumnezeu, tineau loc de cărti, care niciodată nu se sterg, ci, în toate zilele, înnoită aducere aminte erau. Si, după atâtea daruri si după atât de mari minuni, si după mila cea negrăită si după atâtea învătături date lui Moise si după acele biruinte, după masa cea mare si după îndestulata băutură de vin si după negrăita slavă, pe care au avut-o, mai presus decât toti oamenii, deci după toate acestea, fiindcă erau nesupusi si neascultători, si-au făcut un vitel si s-au închinat capului de bou, dorind să-si facă lor dumnezei si voiau să aibă lege nouă, uitând toate binefacerile de la Dumnezeu. Si la nimic nu le-a folosit lor învătătura lui Moise, fiind ei însisi necredinciosi. Drept aceea, vă rog, pe voi, fiilor, să nu fim slabi în credintă, pentru ca, rătăcind de la calea cea dreaptă, să nu cădem în răutate. Dumnezeului nostru, slavă!

 

 

(Proloage)

Cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur

 Pentru rugaciunile Sfantului Andrei, arhiepiscopul Cretei si ale Sfintei Cuvioase Marta, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre faptul că nu se cade a răsplăti rău, pentru rău, nici a tine vrajbă.

Să te înveti, frate, a te păzi pe tine însuti de răutătile altora, pentru ca, astfel, pe ale tale mai bine să le socotesti. De căderea altuia, să nu râzi, ci, să întinzi mâna celui ce cade jos. Iar, când vei vedea pe vrăjmasul tău în mâinile tale, să nu-l chinuiesti pe el, ci, mai mult, să-l miluiesti. Pentru că ti se cade tie să cruti pe vrăjmasul tău, atunci când îi vei fi lui stăpân, că, miluindu-l, vei afla tu însuti milă de la Dumnezeu. Sau, dacă si tu, cândva, vei cădea în ispită, apoi cu mare nădejde, vei cere de la Dumnezeu izbăvire, iar, mai mult, ci milă vei dobândi de la Dânsul.

 

(Proloage)

FINAL DE IUNIE

 

BUCURIILE LUNII IUNIE

Ce repede trece impul. Iata ca s-a terminat si prima luna de vara, o luna in care vremea a fost placuta, au fost zile calduroase, dar si zile cu ploaie. Pentru noi luna iunie a fost o luna plina de bucurii, dar si cu zile mai putin bune, care au trecut repede. Dam Slava lui Dumnezeu pentru toate!

-am inceput luna sarbatorind Ziua Copilului. Impreuna cu parintii ne-am mobilizat si am organizat copiiilor de la Centru o petrecere pe care copiii cu greu o vor uita;

-tot alaturi de copiii de la Centru am petrecut o zi frumoasa la Gradina Zoologica de la Bucov (de langa Ploiesti), dar si in parcul Constantin Stere;

-micului strengar Alexandru i-a fost taiat motul, astfel ca am petrecut o frumoasa zi in familie;

-la Centrul Educational, pe timpul vacantei am promis copiiilor ca vom face ateliere de gatit. Ei bine, am inceput atelierele;

-si, pentru ca a fost o luna a copilariei, am incheiat-o ca voluntari la “Festivalul Copilariei de la Schiulesti, jud. Prahova”;

-Rusaliile le-am petrecut la Iasi, unde am vazut o alta fata frumoasa a orasului;

-am fost la Grill Fest, organizat anul acesta la Arenele Nationale din Bucuresti;

-de Sfintii Apotoli Petru si Pavel am reusit sa ne spovedim si sa ne impartasim;

-am petrecut mai mult timp impreuna cu parintii, dar si cu socrii;

-am reusit sa curatam peretii de vopsea si var la camera pe care urmeaza sa o transformam in camara;

-invat, in continuare, sa gatesc fara gluten.

Cuvant al lui Isaia monahul

 Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Iachint si ale Sfantului Ierarh Anatolie, arhiepiscopul Constantinopolului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al lui Isaia monahul, despre nerăutate.

Aduceti-vă aminte, fratilor, de Domnul, care zice: „De nu vă veti întoarce si de nu veti fi ca pruncii, nu vetti putea intra întru Împărătia Cerului.” Si Apostolul a zis: „Ca niste prunci, de curând născuti, să iubiti laptele cel duhovnicesc si, fără de înselăciune, ca, printr-însul, să cresteti, spre mântuire.” Deci, în ce fel este fapta pruncului? Pruncul dacă este bătut, plânge. Si, iarăsi, trecându-i supărarea, cu cei ce se bucură, împreună se bucură. Sau, dacă cineva ar cinsti pe altul, nu-l invidiază. Sau, de i-ar lăsa lui părintii vreo mostenire, nu merge la Judecată, nu se sfădeste, nici nu urăste pe cineva. Sau, de s-ar îmbogăti, nu se trufeste sau, de ar vedea vreo femeie frumoasă la fată, nu o pofteste pe ea si nu-si face griji. Pe nimeni nu întărâtă, pe nimeni nu înseală si nici pe unul nu osândeste. Nu gândeste să adune bogătie, nici nu iubeste să aibă stăpânire.

Drept aceea, fratilor, să cunoastem, si cu credintă si întemeiere, să petrecem în frica lui Dumnezeu, despărtindu-ne, ca si pruncii, de toată răutatea. Să ne îngrijim, fiecare, de a sa mântuire si unul, pe altul, socotindu-l a fi mai mare. De ne-ar supăra cineva pe noi, sau ne-ar ocărâ, sau ne-ar vorbi de rău, nu pe acela să-l urâm, ci pe diavolul, care nu încetează, niciodată, vrând să ne despartă pe noi de Dumnezeu. Cel ce petrece în dragoste în Dumnezeu, petrece si Dumnezeu într-însul. Deci, cine nu se va teme, auzind acestea: „Si, cine adică, fiind întelept si voind să si mântuiască sufletul său, fără de osteneală, nu va căuta, ca nici o dusmănie, asupra aproapelui, să nu aibă în inima sa, ca, pentru aceasta să nu se lepede, singur, de Împărătia lui Dumnezeu. Să fiti, dar, făcătorii cuvântului lui Dumnezeu si nu numai auzitorii lui. Asa, asteptând ca să primiti Darul Sfântului Duh, că, doar, va veni să ne învete pe noi, să petrecem, slujind cuvântul lui Dumnezeu, nădăjduind, să ne dea nouă, în loc de vrajbă, dragoste si pace, în loc de urâciune si de iutime, îndelungărăbdare, în loc de cele pământesti, cele ceresti, nouă si tuturor, celor ce-L iubesc pe El.

 

 

(Proloage)

MFC-La Constanta

 Un colt de mare

sursa foto: arhiva proprie.

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen, pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Cuvant de folos

 Pentru asezarea Vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu in biserica Vlaherne si pentru rugaciunile Sfantului Voievod Stefan cel Mare, ale Sfantului Ierarh Iuvenalie, arhiepiscopul Ierusalimului si ale Sfantului Ierarh Ioan Maximovici, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură, ca nimeni să nu nădăjduiască în oameni, ci în Dumnezeu.

Fericit este, fratilor, omul acela, care nădăjduieste, întru toate, în Dumnezeu, mai mult decât în oameni. Căutati la neamurile, cele de la început, si vedeti cum au crezut în Domnul si n-au fost rusinati. Că cine, petrecând întru frica Lui, a fost părăsit de El? Sau cine, chemându-l pe El, a fost trecut cu vederea? Milostiv si îndurat este Domnul, că iartă păcatele si mântuieste, în vreme de necaz. Drept aceea, să nu ne luăm după gândul inimii noastre, nici să zicem, cine ne va izbăvi pe noi de răutăti, că Domnul Dumnezeul va da izbândă celui asuprit. Deci, bine este a nădăjdui în Domnul Dumnezeu, mai mult decât în om.

 

(Proloage)

JURNAL

 Jurnal... ocazional

 Afara este o seara de vara placuta de vara, adie un van racoros, se aud pescarusii.

Sunt recunoscătoare pentru:

- pentru experienta pe care eu si sotul am avut-o ca voluntari  la “Festivalul Copilariei” de la Schiulesti;

- pentru ca am reusit sa pregatesc casa pentru perioada zilelor caniculare, astfel incat sa nu fim nevoiti sa pornim aerul conditionat;

- pentru conservele pe care am reusit sa le fac;

 Bucatarie – ciorbita de vitel si cotlete la gratar cu varza calita.

Meșteresc – azi, pe malul marii, am cusut la goblen

Citesc – nu am reusit sa citesc nimic in ultima perioada.

Urmăresc – tot filmele de la canalul Diva”

Sper si ma rog

-sa ne bucuram din plin de cele cateva zile de concediu pe care le petrecem la mare;

-sa reusim sa participam la cat mai multe activitati de voluntariat;

-sa reusesc sa finalizez goblenul luna aceasta;

In casa (la mare) – e liniste.

O fotografie - apus de soare la Pastravaria Crasna

Cuvant despre bolnavi

 Pentru aducerea moastelor Sf Mucenici doctori fara de arginti Chir si Ioan, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre iubirea de străini.

Să fiti, fratilor, râvnitori de fapte bune, ca până la sfârsit, să petreceti în Domnul, cu pace. Să nu ocărăsti pe cei străini, ci să-i primesti pe ei în casa ta. Adu-ti aminte de Domnul Iisus Hristos, Care s-a făcut străin pentru tine. Să nu te rusinezi a spăla picioarele, că poate străinul acela va fi îngerul, ispitindu-te pe tine: si te vei păgubi de plata dreptilor. Ascultă ce a făcut Avraam: Stând el la stejarul din Mamvri la umbră, pe la amiază, a căutat si a văzut trei bărbati, trecând pe lângă el si, sculându-se, a alergat pentru întâmpinarea lor si li s-a închinat până la pământ, zicând: „Doamne, de am aflat dar înaintea Ta, să nu treci alăturea de robul Tău, ci vom aduce apă si vom spăla picioarele voastre. Si voi pune înainte, pîine ca să mâncati si, după aceasta, veti merge în calea Voastră.” Deci, ce folos i-a adus lui iubirea de străini? Mai întâi, s-a numit prieten al lui Dumnezeu. După aceasta, a auzit în aceea zi: „Iată, Sara va naste tie fiu si tatăl multora vei fi.” Asemenea si Lot, pe cei doi străini, i-a rugat să găzduiască la dânsul; si aceia l-au scos pe el din Sodoma, ca să nu ardă, împreună cu cei fără de lege. Tot asa, Sfântul Tobie, orb fiind, a primit pe înger si acesta l-a făcut pe el să vadă. Afară de aceasta, si Domnul, încă, ne învată pe noi, zicând: „Cela ce primeste pe prooroc, ca prooroc, plata proorocului va lua si cela ce primeste pe drept, în nume de drept, plata dreptului va lua.”

Drept acela, fratilor, pe cei străini să-i iubiti si să-i faceti pe ei părtasi la masa voastră, ca si voi să auziti pe Hristos. grăind: „Pentru că ati făcut aceasta unuia din acesti frati, mai mici, ai Mei, Mie Mi-ati făcut si Eu voi da vouă viata cea vesnică.”

 

(Proloage)

Despre de invatatura

 Pentru rugaciunile Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Pentru rugaciunile Soborului Sfintilor 12 Apostoli si ale Sfantului ierarh Ghelasie de la Ramet, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură la pomenirea Sfintilor si mai marilor Apostoli Petru si Pavel.

Ati auzit, fratilor, în Evanghelie, pe Însusi Domnul, zicând către ucenicii Săi, cuvintele cele de viată, pe care, ascultându-le si scriindu-le în inimile voastre, duhovnicesti să le facem. După aceea, aŃi auzit cele ce, ca un împărat, le-a grăit către Petru: „Tu esti Petru, si pe această piatră voi zidi Biserica Mea”, adică, piatra cea tare a credintei, pe care Hristos a zidit Biserica cea duhovnicească, pe care portile iadului n-o vor putea birui si unde Însusi Făcătorul, a pus temelia si i-a întărit zidurile, prin credintă; si cine i se va putea împotrivi ei? Pentru că, oricine aleargă la Biserică, se va mântui. La aceasta fratilor, să scăpăm, că, acolo, de toate păcatele eliberare vom afla, acolo, vom dobândi vindecare de patimi, acolo, ne vom îndulci de veselie si de bucurie, pentru că acestui mai-mare Apostol Petru, i-a dat Domnul Dumnezeu stăpânire, zicând: „ Si îti voi da tie cheile împărătiei cerurilor, si orice vei lega pe pământ, va fi legat si în ceruri si orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat si în ceruri” (Matei 16, 19). Către acela, acum, să cădem, fratilor, cerând dezlegare, cu credintă, curătie si dragoste, fără de pizmă, cu fapte bune împodobindu-ne si curătindu-ne, cu milostenie si cu post, ca si noi să câstigăm milă, de la Dumnezeu, pe săraci, miluindu-i, pe străini, primindu-i, pe cei goi, îmbrăcându-i, pe cei flămânzi, hrănindu-i pe cei însetati, adăpându-i, că, prin acestea, se deschide împărătia cerului si se iartă păcatele. Drept aceea, nu putem să-i trecem pe cei în nevoi, cu vederea, că, si pentru dânsii, ne este dată averea, ca si pe ei să-i hrănim si a noastră îndestulare să o avem. Că a zis Domnul: „Cu ce măsură veti măsura, se va măsura vouă.” Pentru aceasta, bine este, fratilor, să ne sfârsim viata cu petrecerea cea fără de prihană, în lumea aceasta, si osânda vesnică să nu o mostenim. Pentru că va veni Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ca să judece vii si mortii si să plătească fiecăruia, după faptele lui, a Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

 (Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Samson, primitorul de straini si ale Sfintei Mironosite Ioana, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt că bun lucru este a cerceta pe cei bolnavi.

Să nu vă leneviti a cerceta pe bolnavi, pentru Domnul, pentru că cercetarea bolnavilor este asemenea cu milostenia. Ascultati pe Domnul, Cel ce zice: „Bolnav am fost si M-ati cercetat pe Mine.” Iar cel ce-si astupă urechile sale, ca să n-audă de bolnavi, se va ruga si el, si nu va fi cine să-l ajute. Căci, chiar în cinste mare de esti, mai mare plată vei afla de la Hristos si vei fi iubit, pentru aceasta, iar de esti sărac si nu ai ce să duci, pentru trebuinta bolnavului, atunci, pe tine să te duci si mângîierea, cea prin cuvinte, să-i aduci lui. Si, asa, în ziua aceea, vei auzi de la Domnul: „Veniti, binecuvântatii Părintelui Meu, de mosteniti Împărătia cea gătită vouă; că bolnav am fost si M-ati cercetat pe Mine.”

Cuvant al Sfantului Vasile

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios David din Tesalonic si ale Sfantului Ierarh Ioan, episcopul Gotiei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Vasilie, ca nimeni să nu se deznădăjduiască de mântuire, căzând în multe păcate, ci să se pocăiască.

Nimeni, umblând în răutatea păcatului, să nu deznădăjduiască, stiind că, pentru boala sufletului, leacul sufletesc este pocăinta. Pentru că, prin ea, se poate tămădui toată neputinta si, chiar stâlpul cel de întărire de ar cădea, poate, prin pocăintă, să se îndrepteze. Frate, să nu fie hulite de tine ierburile cele de leac, nici să ti se închidă cetatea mărturisirii, nici să te lasi pe tine în adâncul răutătilor si nici să te dai singur ucigasului de oameni, pentru că Domnul stie a scula pe cei căzuti. Dacă nădejdea mântuirii te-a părăsit pe tine, frate, sau pomenirea lui Dumnezeu sau cugetarea bunătătilor, ce vor să fie, sau frica chinurilor, care sunt gătite celor care nu s-au pocăit, nu sunt în mintea ta, apoi, trezeste-te degrabă, ridică-ti ochii la cer si vino-ti în simtire, încetează cu răutătile tale, scutură de la tine betia ce te-a cuprins si adu-ti aminte de îndurările lui Dumnezeu, că tămăduieste cu untdelemn si cu vin. Să nu deznădăjduiesti de mântuire, ci să-ti aduce aminte de cele scrise: „Cel ce cade, oare nu se va ridica? Si cel ce se abate, au nu se va întoarce? Cel sfărâmat de fiară neîmblânzită, oare, nu va birui? Iar cel ce se mărturiseste, nu este lepădat, pentru că Dumnezeu nu voieste moartea păcătosului, ci să se întoarcă si să se mântuiască.”

Chiar si în adâncul răutătilor, dacă ai căzut, să nu deznădăjduiesti. Este vreme de înfrânare, este vreme si de vindecare, este vreme si de îndreptare. Ai alunecat? Scoală-te! Ai gresit, părăseste greseala; să nu stai în calea păcatelor, ci să fugi. Că, dacă, întorcându-te, te vei scula, atunci sculându-te, te vei mântui. Că, după boală, este sănătate si, din pocăintă, vine mântuire. Îndrăzneste, nu deznădăjdui. Că nu este legea lui Dumnezeu, ca legea stăpânitorilor, celor ce judecă, care osândesc la moarte, fără milă. Căci trăind sub har, harul depărtează osânda, asteptând îndreptarea, până când este încă deschisă usa, iar, după ce se va închide usa, atunci, Mirele nu va mai auzi pe cei rămasi afară. A Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Mucenite Fevronia, ale Sfantului Mucenic orentie si fratii sai si ale Sfintei Mucenite Livia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt pentru cei din lume.

Am auzit pe unii din lume, care trăiesc în lenevire, zicând către mine: „Cum putem noi, căsătoriti fiind si plini de griji, să vietuim călugăreste?” Si le-am răspuns eu: „Tot lucrul bun, pe care puteti să-l faceti, este ca pe nimeni să nu vorbiti de rău, nimănui să nu faceti sminteală, de femei străine să nu vă apropiati si destul să vă fie câstigul vostru. Încă, să mai întelegeti că toti cei plăcuti lui Dumnezeu, din lume, desi întru bogătie se aflau, fiind însă, adevărati robi ai lui Dumnezeu si prieteni, si ei si fiii lor, împreună, s-au apropiat de Dumnezeu. Zic aceasta de Avraam, de Iov, de David si de cei asemenea lor. Deci, dacă asa veti face, ca acestia, nu departe veti fi de împărătia Cerurilor.”

 

(Proloage)

Cuvant din Limonar

 Pentru Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Aducerea moastelor Sfantului mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Limonar, despre tâlharii care au prădat un staret.

Grăia ava Zosima: „Fiind eu, zicea, în mănăstirea cea din Tir, a venit la mine un staret oarecare, îmbunătătit, si citeam noi la Pateric cuvintele părintilor, că iubea fericitul totdeauna a le citi pe acestea, că dintru aceasta se umpluse el, de toată fapta bună. Iar citind noi, am ajuns la staretul acela, la care au venit tâlharii si i-au zis lui: “Toate cele ce sunt în chilia ta, am venit să le luăm”. Si acela a zis: “Toate câte veti voi, fiilor, să le luati”. Deci, luând toate si ducându-se, au uitat o haină spânzurată acolo. Iar staretul, luând-o si pe aceasta, a alergat în urma lor, si striga, zicându-le: “Fiilor, luati pe aceasta, pe care ati uitat-o în chilia mea”. Iar ei, minunându-se de nerăutatea staretului, toate, iarăsi, le-au întors în chilia lui si, pocăindu-se, au zis unul către altul: „Cu adevărat om al lui Dumnezeu este acesta”.

Deci după ce am citit acestea, mi-a grăit mie staretul: “Oare, stii, părinte, că lucrul acesta mult mi-a folosit mie? Si eu am zis către dânsul: „Cum, părinte?” Si mi-a grăit mie: „Odinioară, vietuind eu în părtile lordanului, am citit despre lucrul acesta si m-am minunat de staretul si am zis: Doamne, învredniceste-mă a umbla după pasii staretului acesta, precum m-ai învrednicit a primi chipul monahicesc. Si, precum aveam dorirea aceasta, după două zile, iată, si tâlharii au venit. Si, cum au bătut în usă, am înteles că tâlharii sunt si am zis întru sinea mea: Multumită lui Dumnezeu, iată, a venit vremea, ca să-mi arăt roadele doririi mele. Si, deschizând, i-am primit pe ei cu liniste. Si, aprinzând lumânare, am început a le arăta cele ce aveam în chilia mea, zicând lor: Nu vă tulburati, fiii mei, cred lui Dumnezeu si nu voi ascunde nimic de voi. Si mi-au zis mie: Ai aur? Si am zis lor: Adevărat, am trei galbeni; si am desehis vasul înaintea lor iar ei, luându-i s-au dus cu pace.”

Iar eu, zicea fericitul Zosima, glumind, am zis către dânsul: Si nu ti i-au întors si tie, precum staretului aceluia? Si mi-a zis mie: Nu. Să nu o facă Domnul aceasta, că n-am voit ca să-mi întoarcă. Si zicea: Iată, vezi dorinta staretului si ce i-a mijlocit lui? Că nu numai nu s-a necăjit, dar s-a bucurat, ca de o bună dăruire, că s-a învrednicit de aceasta.

Spunea si de staretul acela, care odinioară a mers la tîrg să-si cumpere lui o haină si si-a cumpărat. Deci, luând-o pe ea, a pus-o sub el si sta peste ea. Si dând un galben, voia să mai dea si alti bani. Si cum a început să numere banii, iată un oarecare a venit pe la spate si încet, trăgea haina, vrând s-o fure. Iar staretul milostiv fiind, dacă a simtit, a început a se ridica încetisor, ca si cum s-ar fi întins după depărtarea banilor, până ce acela a luat haina si s-a dus. Si nu l-a văzut pe el staretul. Si grăia fericitul: Nu a avea ceva este vătămător, ci, cu împătimire a avea, este rău. Că unul ca acesta, chiar de-ar avea si visteria a toată lumea, asa petrece, ca si cum n-ar avea nimic. Si într-acest fel, petrecea fără tulburare.

Grăia iarăsi: O osteneală fierbinte, vreme de un ceas, poate să aducă lui Dumnezeu mai multă faptă bună, decât poate să-i aducă în cincizeci de ani, o osteneală cu lenevire. Si, dacă ar vedea dracii, că a fost ocărât cineva, sau asuprire a luat de la cineva, sau a fost păgubit si se necăjeste nu pentru că a pătimit rău, ci, pentru că s-a împotrivit si n-a răbdat vitejeste, atunci, de o voire ca aceasta, se tem dracii, că văd că au început oamenii a călători pe calea cea dreaptă, voind a alerga pe calea cea dumnezeiască si a urma Precuviosilor Părinti.”

 

(Proloage)

Cuvant al Sfantului Grigorie Dialogul

 Pentru rugaciunile Sfintei Mucenite Agripina si ale Sfantului Sfintit Mucenic Aristocle preotul, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

 Întru această zi, cuvânt din învătăturile Sfântului Grigorie Dialogul si ale lui Petru.

După bucuria cea din Rai, strămosul neamului omenesc, făcând păcatul neascultării, a fost izgonit si a ajuns în surghiunul orbirii si mâhnirii, de care pătimim acum. Pentru că, după ce a gresit si afară din Rai a iesit, n-a mai putut să vadă bucuria patriei aceleia ceresti, pe care o vedea mai înainte. Pentru că, în Rai fiind, omul se obisnuise a auzi cuvintele dumnezeiesti si era, acolo, întru asezările fericitilor îngeri, cu curătia inimii si cu înăltimea vederii. Iar, după ce a căzut el din rânduielile acelea, s-a depărtat de asezămintele prin care se umplea de lumină.

Drept aceea, noi, din trupul lui Adam si întru acest surghiun al orbirii născându-ne, auzim de patria cea cerească si de locuitorii aceleia, adică de îngeri, încă, si de părtasii fericitilor îngeri, adică, de duhurile dreptilor, celor ce s-au săvârsit, auzim. Dar unii, fiind trupesti si neputând să vadă pe cele nevăzute si, pentru neiscusinta lor, cad în frică si în îndoiala credintei, socotind a fi acelea, ca unele ce se pot vedea cu ochii trupesti. Dar, această frică nu era la strămosul nostru. Că, desi au fost izgoniti din desfătarea Raiului, părintii neamului omenesc îsi aduceau aminte de ceea ce văzuseră, desi erau lepădati din desfătare. Iar noi nu putem a gândi si a ne aduce aminte de cele auzite, fiindcă nici o vedere adevărată a Raiului nu avem, precum avea strămosul nostru, din cele ce petrecuse. Pentru că, precum un prunc născut într-o temnită si crescut acolo, nu stie decât numai întunericul temnitei, si, măcar că ar auzi, de la mama sa despre soare, lună si stele, de munti si câmpii, de păsări zburătoare si cai alergători, nu le crede, că sunt, pentru că nu le-a văzut cu ochiul, asa oamenii, în acest surghiun, al orbirii lor, născându-se si, auzind de cele înalte si nevăzute, nu le cred cu înlesnire că sunt cu adevărat, pentru că văd numai pe cele proaste si văzute, adică, pe acelea întru care s-au născut, iar, de cele de acolo, era rânduit ca, numai, singur Ziditorul celor văzute si nevăzute, unul născut Fiul Tatălui, să vină, spre ajutorul neamului omenesc, si sălăsluind Duhul Lui în inimile noastre si, prin el, vii făcându-ne, sa credem în acelea, la a căror întelegere, încă, n-am ajuns.

Deci, câti am luat Duhul si arvuna aceasta, a mostenirii noastre, să nu ne îndoim de viata cea nevăzută, iar cel ce nu este, încă, întărit, întru adeverirea aceasta, dator este să primească în sine, fără de îndoială, cuvintele cele despre credintă ale bărbatilor, celor desăvârsiti, care, adică, de la Sfântul Duh au iscusintă în cele nevăzute, si printr-însii să se întărească. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor!

Amin.

 

(Proloagele)

Cuvant din pateric

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Grigorie Dascalul, mitropolitul Tarii Romanesti si aler Sfantului Sfintit Mucenic Eusebiu, episcopul Samosatei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre rugăciune.

Când îti va zice tie gândul, în inima ta, ziua sau noaptea, ca să te scoli si să te rogi lui Dumnezeu, o, frate, să cunosti că sfântul înger te-a cercetat pe tine si acela ti-a grăit tie. Deci, de te vei scula tu, frate, ca să te rogi, se va scula si acela cu tine si va face rugăciune si te va păzi petine si va goni de la tine duhurile cele rele. Iar, de nu te vei scula, îndată se va duce de la tine sfântul înger si atunci vei cădea în mâinile vrăjmasilor tăi.

 

(Proloage)

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Iulian din Tars si Afrodisie, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre rugăciune.

Când îti va zice tie gândul, în inima ta, ziua sau noaptea, ca să te scoli si să te rogi lui Dumnezeu, o, frate, să cunosti că sfântul înger te-a cercetat pe tine si acela ti-a grăit tie. Deci, de te vei scula tu, frate, ca să te rogi, se va scula si acela cu tine si va face rugăciune si te va păzi petine si va goni de la tine duhurile cele rele. Iar, de nu te vei scula, îndată se va duce de la tine sfântul înger si atunci vei cădea în mâinile vrăjmasilor tăi.

 

(Proloage)

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Metodie, episcopul Patarelor, ale Sfantului Ierarh Calist, patriarhul Constantinopolului si ale Sfantului Nicolae Cabasila, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, că nu trebuie să ne răzbunăm singuri, pe cei ce ne asupresc pe noi.

Un frate, fiind asuprit de un alt frate, a mers la ava Sisoe Tebanul si a zis: „Părinte, m-a asuprit un frate si vreau să mă răzbun singur.” Iar staretul îl ruga pe el, zicându-i: „Nu, fiule, ci lasă-l pe el, mai bine, în plata lui Dumnezeu si Acela să te răzbune pe tine.” Iar el zicea: „Nu-l voi lăsa, de nu mă voi răzbuna.” Deci, a zis staretul: „Să ne rugăm lui Dumnezeu, frate.” Apoi, sculându-se a zis: „Dumnezeule, de acum, noi spre Tine nu mai nădăjduim, să nu te mai îngrijesti de noi, nici să răsplătesti celor ce ne fac strâmbătate nouă, pentru că noi singuri ne vom răzbuna.” Iar fratele, auzind acestea, a căzut la picioarele părintelui, zicând: „Iartă-mă, că, de acum, nu mă voi mai sfădi cu fratele, si-l voi ierta pe el.” Si i-a zis staretul: „Să mă crezi, fiule, că cel ce va răbda defăimare si ocară, fără de osteneală se va mântui. Iar cel ce se mânie pe fratele său, va pierde toată fapta cea bună si rob diavolului se face pe sine.”

 

(Proloage)

Cuvant de folos

 Pentru rugaciunile Sfintului Apostol Iuda, rudenia Domnului si ale Sfantului Civios Paisie cel Mare, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre citirea cărtilor si că, mai de folos decât toate cărtile, este a citi Psaltirea.

Zis-a un staret: „Să mă credeti pe mine, fiilor, că nimic nu tulbură, nu scârbeste, nu răneste, nu pierde si nu mâhneste pe draci si pe însusi satana, decât a cugeta asupra psalmilor si a citi cu stăruintă Psaltirea. Că toate cărtile spre folos ne sunt nouă si nu putină supărare le fac dracilor, însă nu asa cum le face Psaltirea. Pentru aceia, să nu o trecem cu vederea pentru că, noi, cugetând psalmii, pe de o parte, pentru noi însine ne rugăm, iar pe de alta, pe draci îi blestemăm. Când zicem: „Miluieste-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta si după multimea îndurărilor Tale, curăteste fărădelegile mele” sau „Nu mă lepăda pe mine, în vremea bătrânetilor, când va slăbi puterea mea, să nu mă lasi pe mine”, pentru noi ne rugăm. Iar când blestemăm pe draci, zicem asa: „Să învie Dumnezeu si să se risipească vrăjmasii Lui si să fugă de la fata Lui toti cei ce-L urăsc pe El”. Si iarăsi: “Risipeste neamurile cele ce voiesc războaie si fapta desfrânării”. Si, iarăsi: „Văzut-am pe cel necurat înăltându-se si ridicându-se ca cedrii Libanului si am trecut si, iată, nu mai era. Si l-am căutat pe el si nu s-a aflat locul lui”. Si, iarăsi: „Armele lor să intre în inimile lor si arcurile lor să se zdrobească. Groapă au săpat si au deschis-o pe ea si vor cădea în groapa pe care au făcut-o. Întoarce-va durerea lui la capul lui si pe crestetul lui nedreptatea lui se va coborî”. Cu unele cuvinte, ca acestea, blestemăm pe draci.”

 (Proloage)

MFC-VARA

 VARA, MARE, SOARE

sursa foto: internet

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen pe blogul ei "Intre vis si realitate".

Despre cinstea preoteasca

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Leontie, Ipatie si Teodul si ale Sfantului Cuvios Erasm, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre cinstea preotească.

Voiti, oare, să stiti cât de mare este cinstea si puterea preotească? Cugetati la Botez, care spală păcatele tuturor si face să ne nastem din Dumnezeu. Pentru că, de la păcat, prin pocăintă, ne-am născut a doua oară. Si vezi, cât de mare este cinstea pe care le-a dat-o lor Dumnezeu si cât de mare darul, pentru că, prin punerea mâinilor lor, vine binecuvântarea peste noi. Drept aceea, si fac rugăciune pentru toti, că, pentru toti, au să dea seama. Deci, acestea socotindu-le, fratilor, să nu vă împotriviti întru nimic preotilor, pentru că sunt slugi ale lui Dumnezeu si înainte-stătători, ci, să le faceti lor vrednică cinste si, după poruncile lor, fără de abatere, să umblăm, ca să câstigăm mântuire si mostenitori să fim cerestilor bunătăti.

 

(Proloage)

Jurnal de bunica

 O zi împreună cu piticii

Vineri seara, au sosit la noi, cei doi pitici simpatici și mămica lor. Așa cum ne-a anunțat Matei, in mod solemn, "bunicul, eu am venit la tine sa mergem la Obor să iau gogoși pentru mami".

Sâmbătă, dis de dimineață, am pornit cu soțul și cu Matei, la Obor, să luăm laptele și.... gogoși.

-Bunica, eu nu am la mine acasă Obor. Tu de ce ai?

-Pentru că eu nu am ferma, așa cum ai tu (Ferma din Pantelimon). Ai fost mereu acolo cu mami și cu tati.

-A, da. Am ferma.

Am luat gogoși, am luat laptele și ne-am întors acasă. Cum am intrat pe ușa, Matei s-a dus direct la Adi să îi dea gogoașă.

- Uite mami, gogoașă. Aiex, am și pentu tine, puiul mic.

Am fost toți patru și în parc, unde s-au plimbat cu trotinetele, au alergat, s-au uitat la mormoloci, dar și la porumbei.

De la parc am mers la Jumbo, să luăm jucării. Matei a găsit un dinozaur, după care nu a mai zis nimic. Alex însă, voia tot ce vedea și, in special, acel dinozaur. M-am întors și i-am cumpărat și lui unul. Și le-am luat și două pernițe cu "Patrula cățelușilor".

Când te-ai plimbat și ai alergat prin parc, așa dormi.🤣🤣🤣

Seara, înainte să plece, Matei m-a întrebat:

- Bunica, dai mine acasă dinozaurul? Dar pernița?

- Ti le da bunica, însă când vii la mine, să vii cu ele înapoi, că nu ai cu ce sa te joci.

-D a, bunica, mâine când am venit a tine, le aduc.

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Manuil, Savel, Ismail, Inochentie si Felix, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din Pateric, despre ascultare.

Ava SiIoan avea un ucenic în Schit, Marcu cu numele, si acesta avea un mare dar de ascultare si era scriitor bun. Si-l iubea bătrânul pentru ascultarea lui. Si avea, încă, si alti unsprezece ucenici, cuprinsi de invidie, că-l iubea bătrânul mai mult pe acela, decât pe ei. Si, auzind, bătrânul s-a mâhnit. Si au venit, într-una din zile, către ava, bătrânii si vorbeau cu dânsul. Iar el, luându-i pe ei, a iesit si a bătut la fiecare chilie, zicând: „Frate, vino că am trebuintă de tine”. Si nici unul dintre ei nu au urmat chemarea lui, îndată. Si, venind la chilia lui Marcu, a bătut în usa lui, zicând: „Marcu!” Iar el, auzind glasul bătrânului, îndată a iesit afară. Si l-a trimis la o ascultare. Si zicea bătrânilor: „Unde sunt ceilalti frati, părintilor?” Si, intrând în chilia lui Marcu, si deschizând caietul lui, au găsit că pusese mâna să facă litera „O”. Si, auzind glasul bătrânului, n-a mai întors condeiul, să împlinească litera. Deci, au zis bătrânii: „Cu adevărat, pe care tu îl iubesti ava, si noi pe acesta îl iubim, pentru că si Dumnezeu pe acesta îl iubeste”. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

(Proloage)

Jurnal

 Jurnal... ocazional

A trecut ceva timp de cand nu am mai reusit sa scriu in jurnal, dar nici pe blog seara. Am senzatia ca timpul a intrat putin la apa, motiv pentru care am decis ca o scurta perioada sa stau mai departe de ceea ce inseamna tehnologie. Asa am reusit sa citesc, sa ne plimbam mai mult, sa ne bucuram de natura.

De Rusalii a fost, impreuna cu o familie de prieteni, la Iasi, unde am petrecut cateva zile de vis. Am facut o multime de fotografii pe care voiam sa vi le arat, insa le-am “pierdut” pe toate. Ne-am bucurat doua zile de nepoti, dar si de noutatile pe care le ofera orasul nostru in weekend.

 Afara este o seara de vara placuta, numai buna pentru plimbare. Doamne, cat imi doresc sa fie asa toata vara, sa nu mai vina acele zile fierbinti, in care simtim ca ne topim.

Sunt recunoscătoare pentru:

- fiecare zi pe care Dumnezeu ne-o daruieste;

-ca incet-incet invat sa ma relaxez, sa fac liste cu “de facut” din ce in ce mai scurte;

- plimbarea de la Iasi;

-ca alergia da semne ca reactioneaza din ce in ce mai bine la tratamentul homeopat si naturist.

Bucatarie – ciorbita de fasole uscata si paine fara gluten.

Meșteresc – nu am avut spor.

Citesc – M-am indragostit de autoarea Agnes Martin Lugand si am citit patru din cele zece carti pe care le-am gasit traduse” “Oamenii fericiti citesc si beau cafea”, “Ceea ce nu poate fi ascuns”, despre care am vorbit aici,. “Fericirea imi scapa printre degete” si “Imi pare rau, sunt asteptata”. Am citit “Doamnele de la Cavendon” de Barbara Bradford Taylor, o alta scriitoare al carei stil imi place foarte mult.

Urmăresc – nu pot spune ca urmaresc ceva anume. Mai urmaresc, din cand in cand, cate un film de de dragoste la Diva, pentru ca este sezonul “Vara iubirii”

Sper si ma rog

-sa reusim sa avansam cu renovarea de la tara;

-sa reconditionez un vechi dulap;

-sa reusesc sa fac ateliere de gatit pentru copii

In casa – e placut, e pace, liniste si tihna.

O fotografie -

sursa foto: dl Iliescu-pasionat de natura

Pilda

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Tarii Romanesti si ale Sfantului Ierarh Tihon, episcopul Amatundei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt despre un prunc nebotezat si despre puterea preotească.

Laodiceea era o cetate mică, pe muntele Eleonului, aproape de Lision, la care, mergând eu cu cinci ani mai înainte, am auzit un lucru vrednic de neuitare, de la bătrânii cei ce erau acolo. Ei ziceau că un preot oarecare, ce fusese acolo, se sfârsise cu doi ani mai înainte. La acela, într-o noapte, a venit mai marele locului, silindu-l pe el să se scoale si să-I boteze fiul lui, fiindcă era mic si trăgea să moară. Deci, sculându-se, preotul a început îndată a citi rugăciunile de botez. Dar, până ce a pregătit apa si sfântul untdelemn, s-a sfârsit pruncusorul, înainte de a se boteza. Deci, luându-l pe el, preotul l-a pus înaintea cristelnitei si a zis: „Tie, împreună slujitorule cu mine, înger al lui Dumnezeu, îti grăiesc, cu acea putere, pe care Hristos a dat-o Apostolilor, a lega si a dezlega, pe pământ si în cer, să întorci sufletul pruncusorului în trup, până ce se va boteza. Pentru că nu ai poruncă să-l iei pe el nebotezat. Pentru că stie Stăpânul meu si al tău, că nu m-am lenevit, ci, cum m-am sculat, îndată, am început rugăciunile botezului.” Aceste grăindu-le preotul către înger, s-a sculat pruncusorul si, după ce a fost botezat, iarăsi a adormit întru Domnul. Deci, dacă fată de îngeri cuvântul preotului are putere, cu cât mai mult, are putere fată de oameni.

 (Proloage)