miercuri, 30 iunie 2021

TREZIRE DUHOVNICEASCA

 

Diavolul ne face injectie cu nesimtire

            Am spus unor medici cu care discutam despre anesezia pe care o fac la operatii:” Anestezia celui viclean are consecinte neplacute asupra omului, in timp ce aceea pe care o faceti dumneavoastra ajuta”. Anestezia diavolului este otrava pe care o arunca sarpele peste pasari sau peste iepurasi ca sa-I paralizeze si sa-I inghita fara a se impotrivi. Diavolul, atunci cand vrea sa lupte un om, trimite mai intai un dracusor “anestezist” care sa-l faca pe om nesimtit, dupa care merge el insusi si-l ciopleste, adica face din el orice vrea… dar inainte merge “anestezistul”. Ne face injectie cu nesimtire si astfel uitam de grija mantuirii. Iata, noi, monahii, am fagaduit sa facem rabdare atunci cand vom fi ocarati, batjocoriti, dar in cele din urma ispita ne zapaceste si facem cele potrivnice celor fagaduite. Altfel incepem si altfel sfarsim. Pentru altceva am pornit sa mergem, dar in alta parte mergem. Nu luam aminte. Nu v-am dat atatea exemple?

            Mai demult, in Konita nu exista banca. Oamenii erau nevoiti sa mearga la Ghianenna, cand voiau sa ia un imprumut. Asadar porneau cativa din satele din imprejurimi si mergeau 72 km pe jos sa ia imprumut, ca sa cumpere, de pilda, un cal. Atunci, daca cineva avea un cal, isi putea intretine familia. Facea pereche cu calul altcuiva si ara. Odata unul a pornit sa mearga la Ghianenna sa ia imprumut, ca sa cumpere un cal sa-si are ogorul, sa nu se mai chinuiasca cu harletul. S-a dus asadar la banca, de unde a luat imprumutul, dupa care a trecut si pe la magazinele evreiesti si casca gura. L-a vazut un evreu si l-a tras inauntru. “Vino inauntru, omule, am lucruri bune!”. Acela a intrat inauntru, iar evreul  a inceput sa coboare topurile de stofa din rafturi. Le lua, le scutura. “Ia-o”, ii spune, “este buna, iar pentru copiii tai ti-o voi da mai ieftin”. Pleca de la unul, mergea mai departe si casca gura la altul. “Hai inauntru, omule”, ii spune evreul, “o sa ti-o dau mai ieftina”. Si cobora acela stofele, le deschidea, le intindea. In cele din urma s-a zapacit sarmanul. Avea si putina marime de suflet si isi spunea:”Acum cand a coborat valurile de stofa si le-a intins…” si mai ales ca “pentru copii este mai ieftin”, a dat banii pe care ii luase de la banca si a cumparat un val de stofa, dar care era stricata. Dar ce sa faca cu un val intreg de stofa? Nici un bogat nu ar fi luat un val de stofa, ci numai atat cat ii trebuia. In cele din urma s-a intors acasa cu un val de stofa putreda. “Unde este calul?”, l-au intrebat. “Am adus stofa pentru copii!”, le spune. Dar ce sa faca cu atata stofa?s-a indatorat si bancii si nici cal n-a luat, ci numai un val de stofa stricata. Haide acum iarasi la sapat cu harletul pe ogor, iarasi sa se osteneasca pentru ca sa inapoieze imprumutul. Daca ar fi cumparat un cal, s-ar fi intors si calare, ar fi cumparat si ceva lucruri pentru casa si nu s-ar fi omorat sa sape cu harletul.dar vedeti ce a patit daca a cascat gura la magazinele evreiesti? Asa face si diavolul. Te trage de aici, de dincolo, ca negustorul cel viclean, iti pune piedici si, in cele din urma te obliga sa mergi acolo unde vrea el. In alta parte ai pornit si in alta parte ajungi daca nu iei aminte. Te inseala si astfel iti pierzi anii cei mai buni.

(Trezire duhovniceasca – Cuviosul Paisie Aghioritul)

marți, 29 iunie 2021

CONCEDIU DE PRIMAVARA

 

Orasul Reghin

Cand v-am povestit despre concediul de la Sovata, am spus ca singura plimbare ceva mai lunga a fost la Reghin. Ei bine, orasul ne-a incantat. Oras curat, linistit, in care se impleteste foarte frumos vechiul si noul.




Am lasat masina la intrarea in oras, crezand ca am ajuns in centru, datorita unor biserici superbe si a zonei din jurul acestora.




Ne-am luat rucsacelul si am pornit la pas. Tot mergand pe stradute si admirand vitrinele micilor magazine, am vazut si un magazin “Loto”, la care ne-am oprit pentru a trage fiecare cate un loz. Sigur ca ati ghicit ce am castigat: aducere aminte de vremuri de ceva timp apuse J) si bucurie.





Dupa acest mic popas, ne-am intors la masina pentru a ne indrepta spre Muzeul de Etnografie “Anton Badea”. Spre deosebire de alte muzee, in partea de interior totul era asezat in functie de desfasurarea intregii vieti, fiecare purtand denumiri diferite: drumul painii, ciclul vietii, mestesugurile practicate in zona, anotimpurile.

Drumul painii:

 








Ciclul vietii

 





Mestesugurile

Olarit:

 





vanatoarea




culesul fructelor de padure





apicultura




pescuitul




Anotimpurile

 












Dupa ce am vizitat interiorul, dna muzeograf, cu o amabilitate extraordinara, ne-a condus prin imensa curte, acesta reprezentand de fapt, muzeul in aer liber. In aceasta parte de muzeu sunt expuse diverse tipuri de gospodarii din zona,












precum si unelte folosite la diverse mestesuguri. Ei bine, aici am avut ocazia sa vedem zdrobitor pentru seminte de floarea soarelui numit oloinita, localnicii producand uleiul in gospodarie.





Dupa vizitarea muzeului ne-am intors la Sovata.
Daca in vara aceasta treceti prin Reghin, nu ezitati sa va opriti cateva ore si sa vizitati acest frumos oras al Transilvaniei.