miercuri, 24 iulie 2024

MFC-LA CULES

 LA CULES DE .....VISINE



Sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

Parintele Cleopa (II)

 Pentru rugaciunile Sfintei Mari Mucenite Hristina si ale Sfantului Mucenic Ermoghen, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre rugaciune si Sfanta Liturghie (I)

In general, credinciosii nostri se roaga putin, dar cu multa smerenie. Pot avea ei nadejde de mantuire cu rugaciune putina ? Dar cei bolnavi si care nu pot citi, cum trebuie sa se roage ?

Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis: "Cand va rugati, nu spuneti multe ca paganii, carora li se pare ca in multa lor vorbire vor fi ascultati. Deci, nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de ce aveti trebuinta, mai inainte de a cere voi de la El" ( Matei 6, 7-8 ). Deci, i-a invatat sa se roage cu rugaciunea Tatal nostru. Asadar, insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos ne-a invatat pe noi rugaciunea scurta. Oricine va zice rugaciuni scurte, dar cu smerenie, cu umilinta si simtirea inimii, se va mantui. Sa ne aducem aminte de acel batran care, timp de patruzeci de ani, zicea aceasta scurta rugaciune: "Doamne eu ca un om am gresit, iar Tu ca un Dumnezeu ma iarta" (Pateric, ed. 1930). La fel sa faca si bolnavii. Sa se roage lui Dumnezeu cu rugaciuni scurte si sa multumeasca pentru boala.

 Care este cel mai sfant loc si timp pentru rugaciune ?

Oricare loc si orice timp este potrivit pentru rugaciune, dupa marturia care zice: " Bine voi cuvanta pe Domnul in toata vremea, pururea lauda Lui in gura mea" (Psalm 33, 1). Si iarasi: "In tot locul stapanirii Lui, binecuvanteaza suflete al meu pe Domnul" (Psalm 102, 22). Dar, de cauti cel mai sfant loc de rugaciune, gandeste-te la inima omului, caci inima omului este altarul cel intelegator al lui Dumnezeu, de pe care trebuie a se aduce jertfa cea de rugaciune (Sfantul Isaac Sirul, Filocalia, vol. X, Cuvantul 32). Iar timpul de rugaciune, cum am zis mai sus, este cel de totdeauna.

Care rugaciune este mai puternica ? Cea orala, psalmul, acatistul, Tatal nostru sau rugaciunea lui Iisus ?

Rugaciunea cea mai puternica este rugaciunea scurta, care se face din adancul inimii, cu suspine si lacrimi, dupa marturia Sfintei Scripturi care zice: "Dintru adancuri am strigat catre Tine, Doamne, Doamne, auzi glasul meu " (Psalm 129, 1). Cu aceasta rugaciune smerita s-au rugat talharul pe cruce (Luca 23, 42); femeia canaaneanca (Matei 15, 22); apostolii, in vremea furtunii pe marea Galileii (Matei 8, 25); orbii din Ierihon (Matei 20, 30-33); leprosul (Marcu 1, 40-41), etc. Deci, cea mai puternica rugaciune este rugaciunea scurta cu suspinul inimii, dupa marturia ce zice: "Racnit-am din suspinarea inimii mele... " (Psalm 37, 8). Este buna si rugaciunea cea lunga, citirea Psaltirii, Ceaslovului etc., dar aceasta se potriveste mai ales celor sporiti in cele duhovnicesti, iar nu celor incepatori.

 

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

marți, 23 iulie 2024

AM CITIT.....

 “Gradina uitata”-Kate Morton


“Gradina uitata” prezinta povestea familiei Mountrachet de pe domeniul Blackhurst din Cornwell, o poveste captivanta ce se intinde de-a lungul a patru generatii. Actiunea romanului se desfasoara in doua zone diferite (Australia si Anglia), dar si in perioade de timp diferite (1900, 1913, 1975, 2005).

Povestea incepe de la Nell, o tanara care, la varsta de 21 de ani afla ca este un copil gasit. Si, desi membrii familiei o iubesc foarte mult, ea se indeparteaza de ei, retragandu-se ca intr-o carapace. Devine sobra, retrasa si face tot posibilul pentru a afla cine este cu adevarat. De-a lungul vietii nu reuseste sa afle raspunsul la intrebarea “Cine sunt eu?”, astfel ca ii lasa, ca mostenire nepoatei sale Cassandra, dezlegarea enigmei printr-un simplu bilet pe care scrie: “Pentru Cassandra, care va înţelege de ce.”

La inceput nedumerita de mesajul lasat de bunica, ulterior din ce in ce mai curioasa, Cassandra reuseste in final sa dezlege misterul care a invaluit viata Nellei.

Este o carte in care suspansul si misterul se impletesc foarte frumos cu povestile pentru copii, povesti ce au un rol foarte important in dezlegarea misterului. Totul este ca un labirint.

Nu voi povesti absolut nimic despre eroii cartii sau despre diferitele intamplari, pentru ca tocmai aici este frumusetea cartii: in felul in care acestea se descopera cititorului. Cu fiecare pagina iti doresti sa mai afli ceva despre un personaj, cu fiecare pagina crezi ca misterul este dezlegat, urmand ca totul sa fie luat de la capat. 

O carte potrivita pentru concediu, pentru relaxarea de week-end.
Astept sa imi spuneti parerea voastra.

Parintele Cleopa (I)

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Apolinarie, Vitalie si Valeria si pentru aducerea moastelor Sfantului Sfintit Mucenic Foca, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre credinta, nadejde, dragoste si har (I)

Ce invataturi si sfaturi duhovnicesti dati credinciosilor pentru a-i intari in cele trei virtuti teologice - credinta, nadejdea si dragostea - care stau la temelia mantuirii noastre ?

Eu sunt om simplu si necarturar si nu ma pricep a da invataturi aparte la cele trei virtuti teologice. Acestea le las pe seama teologilor care le pot intelege si talcui celor care-i asculta. Aici trebuie sa cunosti o teologie a celor multi si necarturari, care inca nu stiu Crezul si Tatal nostru, ba nici rugaciunile incepatoare. Dupa a mea slaba putere si pricepere, in cele spre folosul mantuirii, eu, mai intai le aduc aminte credinciosilor de frica de Dumnezeu care invata pe omul sa se abata de la rau ( Pilde 1, 7; 9, 10 ).

 

Stim de la Sfintii Parinti, ca intelepciunea are doua capete. Cel de jos este frica de Dumnezeu, iar cel de sus este dragostea de Dumnezeu, care este " legatura desavarsirii "De la frica de Dumnezeu incepand, eu ii indemn pe credinciosi la frica de moarte si de judecata. Apoi le aduc aminte de muncile iadului, de slava raiului, de milostenie, de cresterea copiilor in frica si certarea Domnului, de spovedanie sincera si deasa, de parasirea pacatelor, care este adevarata pocainta. Pe cei casatoriti ii indemn la viata curata de familie, sfatuindu-i sa paraseasca pacatul cel greu al uciderii de copii si orice incercare impotriva zamislirii de copii. Ii indemn sa paraseasca certurile, judecatile, mania, betia si ura si ii indemn sa se impace unii cu altii mai inainte de asfintitul soarelui.

 

Ii indemn pe credinciosi sa nu se duca la cei care descanta, la vraji sau la "deschiderea pravilei " care este vrajitorie cu lucrurile sfinte, numita de Sfintii Parinti " ghitia ". Ii indemn pe credinciosi sa mearga regulat la Sfanta Biserica, sa asculte predicile preotilor si sa nu se adune prin case sau la adunarile sectare. Ii mai indemn sa se pazeasca de betii, de desfranari, de adulter si de celelalte urgii ale acestor grele pacate. Ii indemn sa posteasca cu sfintenie cele patru posturi, precum si miercurea si vinerea, afara de cazuri de boala sau alte imprejurari binecuvantate. Ii sfatuiesc pe credinciosi sa nu citeasca carti eretice si sectare, nici sa discute despre credinta cu sectarii; ci sa citeasca Sfanta Scriptura cat mai des, precum si invataturile Sfintilor Parinti. Ii sfatuiesc pe credinciosii nostri sa aiba in casa Ceaslovul, Psaltirea, Biblia, vieti de sfinti si alte carti de rugaciuni si de invataturi folositoare de suflet. Ii indemn sa asculte de preoti si conducatori, stiind ca sunt randuiti de Dumnezeu. Ii indemn, de asemenea, sa se roage seara si dimineata si sa inceapa orice lucru cu rugaciunea si cu semnul Sfintei Cruci.

 

Ii indemn sa traiasca in pace cu cei din casa, cu vecinii, cu toti oamenii; sa aiba mila de cei neajutorati, straini si bolnavi; sa nu fure nimic de la altii, nici din averea cea de obste. Ii mai indemn sa se roage pentru toata lumea, sa rabde cu barbatie necazurile; sa dea celui cu cinstea, cinste; celui cu frica, frica; celui cu dajdia, dajdie; si nimanui cu nimic sa nu ramana dator - cum ne invata Sfantul Apostol Pavel in Epistola catre Romani, capitolul 13, 5-8.

 

Acestea si altele de acest fel invat pe crestini, pe fiii Bisericii noastre Ortodoxe care ajung pana la mine. Iar a face mare teologie cu acesti nevinovati crestini, nici nu ma pricep si nici nu socotesc a le fi lor de mare folos, cata vreme au inca dinti de lapte la cele mai inalte si subtiri invataturi duhovnicesti.

(Parintele Cleopa-Lumina si faptele Credintei)

luni, 22 iulie 2024

JURNAL

 Jurnal…..ocazional

Afara:

Este foarte placut, inurma reprizelor de ploaie din week-end. Afara sunt 300C, este usor innorat si foarte placut.

 Sunt recunoscatoare:

Pentru zilele minunate din acest week-end. Vineri a fost zi cu spor la treaba. Incet-incet, cu multa munca si cu ajutorul parintilor reusim sa igienizam “casuta” de la Parohia Sfantul Gheroghe Nou.

Sambata, fiind zi de sarbatoare, dupa Sfanta Liturghie am mers la parintii mei la masa. S-au bucurat tare, tare mult, mai ales ca au fost plecati si nu ne-am mai intalnit asa de des. A fost atat de placut in curte, la umbra deasa a nucului.

Duminica, la fel, zi de sarbatoare. De data aceasta am ales sa mergem la Sfanta Liturghie la manastirea Cornu. Doamne, cat de mult mi-a placut. Am avut senzatia ca am ajuns pe taramul copiiilor, iar timpul s-a oprit in loc. Desi foarte multi copii, toti se jucau fara a face galagie, astfel incat toata lumea a putut asculta in liniste intreaga slujba. De la Cornu am pornit spre socrii mei, pentru a servi masa impreuna cu ei.

 In bucatarie:

Bucataria este plina de legume, aduse de la tara si care urmeaza sa fie transformate in conserve. Am ceva de lucru la inceput de saptamana.

 Sunt imbracata:

Pentru ca sunt la serviciu, sunt imbracata in fusta neagra si o bluza crem.

 Mesteresc:

Deocamdata nimic, insa ma pregatesc pentru un nou proiect:”Transformarea unui dulap vechi de bucatarie”.

Citesc:

Am terminat de citit “Gradina uitata” de Kate Morton.

 Urmaresc:

Am terminat de vizionat serialul “Good Wich”. Incercam sa nu mai incepem un nou serial, pentru ca avem mult de lucru.

 Sper si ma rog:

Ca mama sa fie internata si operata de data asta.

Sa reusim sa mergem si noi la Valea Stelii si sa facem cel putin 10 bai, pentru ca sunt foarte bune pentru sanatate.

In casa:

Este racoare, este bine si placut.

Parintele Cleopa

Pentru rugaciunile Sfintei Mironosite si intocmai cu Apostolii Maria Magdalena si ale Sfintei Cuvioase Mucenite Marcela, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Nu fi trista

O doamna din Bucuresti, Maria, povestea ca a avut un copil care a fost omorat la revolutie. Unii, cand l-au impuscat, l-au numit terorist; altii si-au dat seama de adevar si l-au trecut in randul martirilor.

“Eu, ca mama, cunoscandu-l cel mai bine, am mers la parintele Cleopa si i-am povestit tot necazul, iar parintele mi-a spus:”Nu fi trista, sora Marie, caci el este martir”. Dar parintele a accentuat si mi-a spus:”O sa mai ai o lumina!”. In acel moment nu mi-am dat seama la ce s-a referit parintele.

Baiatul meu cand a fost omorat avea o fetita, singura lui urmasa, care dupa carva timp a murit. Abia atunci mi-am dat seama ca prin acele cuvinte parintele Cleopa mi-a prevestit moartea nevinovatei fetite”.

(Manca-v-ar raiul (1)-In memoria Parintelui Cleopa)


duminică, 21 iulie 2024

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfintilor Cuviosi Simeon si Ioan Pustnicul, ale Sfantului Proroc Iezechiel si ale Sfantilor Cuviosi Rafael si Partenie de la Agapia Veche, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Taina Sfântului Botez

Într-o zi, un sectant, om rătăcit de la dreapta credinţă, a vrut să-l contrazică pe un preot, spunându-i:

- Chiar dacă în Biblie Mântuitorul spune să ne botezăm, eu nu cred că e bine să-i botezăm pe copii, ci doar pe oamenii mari. Trebuie să aştepţi ca cei mici să crească şi de-abia atunci să îi întrebi dacă vor sau nu să fie botezaţi. Doar aşa, ca oameni în toată firea, pot hotărî cu adevărat. Cum puteţi voi, ortodocşii, să-i botezaţi pe copii?

- Spune-mi, îi zise preotul, după ce îl ascultă cu răbdare, ştiu că dumneata ai copii; când erau mici, i-ai dus la doctor să îi vaccineze?

- Da, îi răspunse omul.

- De ce nu ai aşteptat să crească şi să-i întrebi mai întâi dacă vor sau nu să fie vaccinaţi? - îl mai întrebă preotul pe om.

- Fiindcă nu vroiam să se îmbolnăvească şi ştiam că e bine pentru ei.

- E, vezi, tot aşa şi noi ştim că Sfanţul Botez este bun pentru copii şi nu avem de ce aştepta. Aşa cum vaccinezi un copil micuţ, ca să nu se îmbolnăvească trupul lui fragil, tot aşa îl şi botezi, pentru a nu se "îmbolnăvi" sufletul lui tânăr. Prin puterea Duhului Sfânt, prin harul Său, coborât astfel peste prunc, acesta e un om nou, pregătit pentru o viaţă nouă şi luminoasă: viaţa creştinească.

Sectantul plecă ochii ruşinat şi se îndepărtă, gândindu-se la cele spuse de preot. Deşi sunt unii care nu cunosc dreapta credinţă, sau ştiu prea puţine, preotul îi poate învăţa, îi poate călăuzi prin desişul acestei vieţi încărcate de greutăţi şi păcate, scoţându-i la limanul mântuirii. Omul trebuie să îşi asculte preotul, duhovnicul şi să se gândească la cele spuse de acesta.

 

"Turma lui Hristos se păstoreşte cu fluierasul, nu cu băţul, adică cu blândeţe, nu cu asprime. Se păstoreşte mai mult cu exemplul vieţii preotului, nu numai cu predica de la amvon." (părintele Paisie Olaru)

 

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

sâmbătă, 20 iulie 2024

PILDA

Pentru rugaciunile Sfantului si Slavitului Proroc Ilie Tesviteanul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Suflet întunecat

Într-o iarnă grea, un călugăr a plecat din mănăstire spre satul de la poalele muntelui, să vadă de sănătatea unui copil pe care boala îl ţintuise la pat. La marginea pădurii, a găsit, căzut în zăpadă, un cerb mort de foame şi frig, dar şi-a continuat drumul. Ajuns în casa băiatului, l-a chemat pe tatăl acestuia şi i-a spus:

- Am găsit, nu departe de aici, un cerb pe care frigul şi foamea l-au răpus. Haide să îl iei şi veţi avea hrană pentru o vreme!

Bucuros, omul i-a mulţumit călugărului şi l-a urmat la locul cu pricina. Lângă cerbul mort însă, zăcea acum un lup, care, găsind între timp animalul, îl devorase. Neştiind să se oprească la timp, mânat doar de o lăcomie exagerată, lupul mâncase mult mai mult decât i-ar fi trebuit şi decât ar fi avut nevoie. Acum zăcea mort, ucis de propria lui lăcomie.

Văzând toate acestea, călugărul îi spuse ţăranului:

- Vezi tu, unii sunt asemenea cerbului, răpuşi de griji şi nevoi, de lipsuri şi greutăţi. Sufletul lor se întunecă şi "îngheaţă" în atâtea necazuri. Aceştia uită de Dumnezeu şi de cele sfinte, furaţi de viaţa grea pe care o trăiesc, când doar credinţa le-ar mai putea încălzi sufletul. Numai dragostea şi mila lui Dumnezeu îi pot întări; nu trebuie decât să le caute, însă alţii - vai de aceia! - sunt asemenea lupului. Au ce le trebuie, au chiar mai mult decât le-ar trebui şi, cu toate acestea, sunt şi ei morţi sufleteşte. Trăiesc doar pentru ei, când ar putea să dea şi altora. Sufletul lor este "îngheţat" de egoism, întunecat de lăcomie. Vai de ei, căci păcatul lor este cu atât mai mare! Să fii copleşit de greutăţi este o neputinţă, însă să fii doborât de plăceri este o ruşine! La Judecata ce va veni curând, va fi rău de sufletul îngenunchiat de greutăţi, dar va fi vai şi amar de sufletul îngenunchiat de plăceri.

 

"Ispitele sunt de două feluri: sau strâmtorile vieţii încearcă inimile, vădind răbdarea lor, sau belşugul vieţii devine iarăşi chip de ispită. E la fel de greu, atât să-ţi păstrezi sufletul neînjosit de greutăţi, cât şi să nu ţi-l jigneşti în situaţii înalte. "

(Sfântul Vasile cel Mare )

 

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

vineri, 19 iulie 2024

DE SUFLET

 Mi-a plăcut, m-am regăsit

Azi a fost o zi cu de toate: cu căldură, cu vijelie, cu ploaie binecuvântată și răcoare, dar și cu multă muncă și satisfacție.

Suntem în plină igienizare și curățenie a spațiului în care ne desfășurăm activitatea cu copiii de la Centru, pentru că trebuie să reorganizăm astfel incat să avem loc si pentru activitățile tinerilor. "Căsuța" a fost zugrăvită și azi, alaturi de o parte a părinților și a tinerilor, am inceput sa recondiționăm mobilierul și să finisam curatenia. Este mult de lucru, nu am terminat, dar mânuțele multe au avut spor, așa cum au avut spor și când am strâns mobilierul și când ne-au ajutat alți părinți.

La final, când foarte obosiți, savuram cate un pahar de apa și ne bucuram de răcoarea de afara, părintele duhovnic ne-a binecuvântat și ne-a dăruit cate o prescura proaspătă, iar seara, pe grupul de WhatsApp al părinților a trimis acest mesaj.

Mi-a plăcut, mi-a umplut sufletul de bucurie, am uitat de oboseala, pentru că m-am regăsit. Da, asta vreau: să pun multe zâmbete pe chipul oamenilor și să las in urma mea multe amintiri frumoase.

Va doresc o noapte binecuvântată, plina de răcoare.


PILDA

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Macrina, sora Sfantului Vasile cel Mare, ale Sfantului Cuvios Die si pentru aflarea moastelor Sfantului Cuvios Serafim de Sarov, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

O mână de ajutor

În timpul unei campanii militare, un pluton muncea la repararea unei căi ferate distruse de bombardament. Câţiva soldaţi, deşi se străduiau, nu puteau clinti un stâlp greu, căzut peste şine. Alături, caporalul striga la ei, ocărându-i pentru neputinţa lor. Trecând pe acolo, un om l-a întrebat:

- De ce nu-i ajuţi şi dumneata?

- Eu sunt caporal, eu supraveghez şi comand. Ei trebuie să muncească!

Străinul nu a mai spus nimic, dar şi-a scos haina şi a început să tragă şi el cot la cot cu soldaţii de un capăt al stâlpului. După scurt timp, au reuşit să elibereze şinele. Incântaţi de reuşită, soldaţii i-au mulţumit străinului care, luându-şi haina să plece, i-a mai spus caporalului:

- Dacă va mai fi nevoie, să mă chemaţi şi altădată!

- Da?! - zise în batjocură caporalul. Dar cine eşti dumneata?

- Sunt generalul acestei divizii ...

"Nu trebuie să ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. " ( Sfântul Ambrozie )

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

joi, 18 iulie 2024

DELICIU

 Înghețată de casa

Zilele acestea au fost zile fierbinți, iar una dintre placeri a fost să ne răcorim cu înghețată. Chiar și micul Matei și-a dorit să savureze acest deliciu. Andreea i-a dat putina înghețată, însă tot plângea și spunea:" mai vau țata".

Și atunci mi-a venit ideea. Tot văzusem pe diferite site-uri delicii cu banane înghețate, așa că am trecut amândoi la treabă (tot aveam in congelator o banana rătăcită). Rețeta este extrem de simpla, iar rezultatul este nemaipomenit.

200 gr banane feliate congelate

200 gr afine congelate (pot fi orice fructe doriți).

Cele 400 gr fructe se pun in robot și se mixează foarte bine până se obține delicioasa înghețată (aproximativ 2-3 minute).

Se servesc in cornete de înghețată sau direct din castron. Este cea mai buna metoda de a servi fructe atunci când ești un mic mofturos.😅



PILDA

 Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Emilian de la Durostorum si ale Sfantului Cuvios Pamvo, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Al patrulea mag

Există o poveste tare veche, care spune că, de fapt, au fost patru magi doreau să se închine Mântuitorului, la naşterea Sa. Cel de-al patrulea şi-a vândut tot ce avea şi, cu banii obţinuţi, a luat trei pietre scumpe: un safir, un rubin şi o perlă, pe care să le ducă în dar Mântuitorului. Grăbindu-se să ajungă în Babilon, unde îl aşteptau cei trei magi, acesta a întâlnit pe drum un om rănit, pe care nimeni nu îl ajuta. L-a dus pe bietul om la un doctor căruia i-a dat safirul pentru a-l îngriji pe bolnav până ce se va însănătoşi complet. Toate acestea l-au întârziat. Când a ajuns la locul întâlnirii, magii plecaseră deja fără el, însă nu s-a descurajat, ci şi-a continuat drumul singur, călăuzit de steaua ce-l ducea spre Bethleem. Ajuns aici, a aflat că magii L-au găsit deja pe prunc, că soldaţii lui Irod omoară toţi copiii nou-născuţi şi că Sfânta Familie a plecat spre Egipt, pentru a se feri de mânia regelui. Chiar în faţa sa, un soldat încerca să-i smulgă unei tinere femei copilul pentru a-l omorî. Femeia îşi apăra cu disperare pruncul. Magul i-a arătat soldatului necruţător rubinul şi i-a spus:

- Lasă copilul să trăiască şi îţi voi da această piatră scumpă. Nimeni nu va afla de târgul nostru.

Ademenit de nestemată, soldatul a luat piatra, îndepărtându-se grăbit. Tânăra femeie i-a mulţumit străinului cu lacrimi de bucurie şi recunoştinţă.

Acesta s-a hotărât să-L caute mai departe pe Mântuitor. Acum, mai avea un singur dar, perla. A plecat şi el spre Egipt, unde, ani de zile, L-a căutat pe Iisus, însă fără nici un rezultat. După 30 de ani, a aflat că undeva, în Palestina, Mântuitorul propovăduieşte Evanghelia. Bucuros că, în sfârşit, ştie unde îl poate găsi, s-a grăbit spre ludea. Ajuns la Ierusalim, spre seară, a aflat că Iisus Hristos este răstignit pe Dealul Căpăţânii. S-a grăbit magul spre locul acela cu dorinţa să-L vadă în viaţă pe Mântuitor, să-I ducă darul său pe care îl păstrase de atâta timp. Insă, prin faţa lui au trecut doi soldaţi romani ce duceau în sclavie o tânără evreică. Oprindu-i, magul le-a spus:

- Dacă îi daţi drumul fetei, vă dăruiesc această perlă. O puteţi vinde şi împărţi banii. Veţi câştiga mult mai mult lăsând fata liberă.

Lacomi, soldaţii au luat perla, eliberând-o pe tânără, care, plângând de fericire, nu ştia cum să-i mulţumească străinului. Dar magul, rugându-se cerului să-L vadă măcar o clipă pe Mântuitor, se grăbea spre Golgota. Acum, nu mai avea nimic. Îi era ruşine să se închine împăratului împăraţilor fără nici un dar. Însă, când a ajuns lângă Cruce, Mântuitorul S-a uitat drept spre el şi i-a spus:

- În sfârşit, ai venit. Tu mi-ai adus cele mai frumoase daruri ...

- Bine, dar nu mai am nimic, ce Ţi-am adus eu? - a întrebat mirat magul.

- Tot ce duceai cu tine ai dat celor neajutoraţi. Dându-le lor, Mie Mi-ai dat. Darul tău a ajuns la Mine şi, îţi spun, că el este cel mai însemnat, căci, acela care îl iubeşte pe Dumnezeu, îi iubeşte pe oameni.

Cine nu caută nevoile celorlalţi spre a fi de folos cu ce poate, nu va găsi mulţumire şi bucurie, nu va afla adevărata viaţă. Cu cât te apropii mai mult de oameni, cu atât eşti mai aproape de Dumnezeu.

"Să dorim binele fraţilor noştri şi mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastră." (Sfântul Teodor Studitul)

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

miercuri, 17 iulie 2024

MFC-MAREA NEAGRA

CULOAREA MARII NEGRE


Sursa foto: arhiva personala

Miercurea fara cuvinte este găzduită de  Carmen

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfintei Mari Mucenite Marina si ale Sfantului Ierarh Eufrasie, episcopul Ionopolei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cele patru piersici

O dată, un ţăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat dimineaţa la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică. A plecat apoi la câmp, lăsându-i să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru în tindă şi l-a întrebat pe cel mai mare:

- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?

- Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Am luat, apoi, sâmburele, l-am plantat în spatele casei, am udat locul şi nădăjduiesc să crească acolo un piersic frumos şi roditor.

- Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta?

- Am mâncat-o. A fost atât de bună, coaptă şi fragedă...

- Şi apoi?

- Păi, am aruncat sâmburele şi m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau.

- Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom că "lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă". Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? - l-a întrebat ţăranul şi pe cel de-al treilea fiu al său.

- Nu ştiu.

- Cum nu ştii, da’ ce-ai făcut cu ea?

- Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg şi am dat-o cu zece bani. Uite-i!

- Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sunt de vânzare în viaţă; mai ales, nu ceea ce ai primit de la părinţi.

În sfârşit, ţăranul l-a întrebat şi pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toţi.

- Dar ţie ţi-a plăcut piersica?

- Nici eu nu ştiu, tătucă.

- Cum, şi tu ai vândut-o?

- Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, şi i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea şi mi-a mulţumit din suflet.

Cu lacrimi în ochi, tatăl şi-a luat copilaşul pe genunchi şi I-a spus:

- Nu ştiu ce te vei face tu în viaţă, dar ştiu că, indiferent ce drum vei urma vei fi un bun creştin şi asta e tot ce contează.

„Lăsaţi copiii să vină la Mine!” (Sfânta Scriptură)

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

marți, 16 iulie 2024

PUZZLE

 Patrula cățelușilor 

Săptămâna trecută am petrecut-o alaturi de nepoțeii mei dragi. "Prietenul" lui Matei este Chase, liderul Patrulei cățelușilor. Are prosoape cu Chase, fata de perna, dar și chilotei și tricou.

Noi i-am cumpărat, cu ceva timp in urma, un joc de puzzle cu Chase, joc pe care l-a avut la mare. Nu a avut răbdare să îmbine piesele, însă le-a transportat peste tot cu camionul. La plecare am căutat să fie toate piesele, însă în seara asta, fiind foarte cald, m-am gândit să verific jocul și să îl pun la locul lui.


Jocul este complet, lucru confirmat și de Chase.

Am adaugat "creatia" la Clubul de puzzle

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Antinoghen cu cei 10 ucenici ai sai si ale Sfintei Mucenite Iulia, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sfânta Treime

Un om simplu călătorea pe un drum de ţară, în tovărăşia unui preot. Vorbind ei de una de alta, omul şi-a arătat o nedumerire:

- Cuvioase părinte, nu pot înţelege cum de în Sfânta Treime sunt trei Persoane care formează Una singură. Cum de Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt trei persoane unite, nedespărţite, dar fără a se amesteca una cu cealaltă?

- Fiul meu, îi răspunse cu răbdare preotul, sunt şi lucruri mai presus de gândirea noastră păcătoasă, însă ceea ce spui nu este atât de greu de priceput. Să privim, de exemplu, soarele! Să zicem că sfera de foc, ce dăinuieşte acolo de veacuri, este Tatăl. Apoi, să spunem că lumina care ne vine de la soare este Fiul, lisus Hristos, Ce a venit să ne lumineze viaţa şi să ne scape de păcate. Apoi, căldura, care vine tot de la soare pentru a ne încălzi, să zicem că ar fi Sfântul Duh, Care, cu dragostea Sa, ne încălzeşte mereu sufletele îngheţate de răutate. Vezi tu, fiul meu, soarele cu lumina şi cu căldura lui nu sunt unul şi acelaşi lucru şi, cu toate acestea, cele trei rămân diferite când vorbim despre fiecare? La fel şi în Sfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt Unul şi Acelaşi Dumnezeu, Căruia noi, credincioşii, ne închinăm.

Omul, ca şi toate celelalte vietăţi şi lucruri, este creat de Dumnezeu din iubirea sa infinită. Dar omul este doar o creatură şi înţelepciunea sau puterile sale nici nu pot fi comparate cu cele ale Domnului, însă oamenii mândri păcătuiesc îndrăznind să creadă că nimic nu este mai presus de ei şi că toate, mai devreme sau mai târziu, le sunt accesibile. Omul credincios ştie însă, că nu mintea şi nici puterea, ci doar iubirea le poate cuprinde pe toate.

"Nădejdea mea este Tatăl, Scăparea mea este Fiul, Acoperământul meu este Duhul Sfânt. Treime Sfântă, mărire Ţie! " (Sfântul Ioanichie)

(Cele mai frumoase Pilde si povestiri crestin-ortodoxe- Leon Magdan)

luni, 15 iulie 2024

Jurnal

 Jurnal…..ocazional

 Afara:

Este ora 9 seara, iar termometrul arata ca afara 34 de grade. Este a doua zi de cod rosu de canicula, o caldura care efectiv topeste totul. De data aceasta, dupa o foarte lunga perioada de timp a trebuit sa dam drumul la aerul conditionat.

 Sunt recunoscatoare:

Pentru cele cateva zile de concediu pe care le-am avut, dar si pentru faptul ca o paerte dintre ele le-am petrecut alaturi de Andreea si familia ei. Ziua mea am serbat-o la mare, la un restaurant cu specific pescaresc din Olimp. Mi-as fi dorit ca alaturi de noi sa fie si Mihai cu Deni.



 In bucatarie:

Liniste si pace. Pe caldurile acestea, cele mai bune sunt raciturile. Doar in seara aceasta am dat drumul putin la foc, cat sa coc doi stiuleti de porumb si sa fierb alti trei stiuleti.

Sunt imbracata:

Foarte lejer, intr-un maieut si o pereche de pantaloni de bumbac cusuti de mama. Sa ii dea Dumnezeu sanatate, ca tare buni si racorosi sunt.

 Mesteresc:

In aceste zile de concediu am reusit de am completat “colectia” de conserve de fructe. Cred ca am cam ajuns la final cu ele. Ar mai fi in toamna magiunul de prune, iar din gutui: compot si dulceata. Mi-e dor de gustul si aroma dulcetii de gutui.

Citesc:

Am terminat de citit “Icoana Maicii Domnului de la Hadambu-minuni recente”, iar acum citesc “Gradina uitata” de Kate Morton.

Urmaresc:

Fiind atat de cald afara, nu avem chef de nimic, nici eu, nici sotul, vizionam in continuare serialul “Good Wich”.

 Sper si ma rog:

Ca mama sa reuseasca sa se opereze de hernie de disc. Deja se vede ca boala s-a agravat foarte mult. Saptamana trecuta a fost internata, insa fiind racita, operatia i-a fost amanata pentru sfarsitul lunii.

Sa treaca aceasta perioada de canicula, cand totul pare ca clocoteste, ca totul este ars. Imi este dor de ploaie, de ploaie bogata, multa si linistita.

Sa reusesc, impreuna cu parintii, sa amenajam locul de la biserica in care ne vom desfasura activitatile.

 In casa:

Este liniste si usor cald, desi aerul conditionat functioneaza.

PILDA

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita si ale Sfantului Vladimir, luminatorul Rusiei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Dumnezeu sã-ti ajute!...

Un elev isprãvise liceul si se pregãtea a-si continua studiile într-un oras mai mare.

La despãrþire, bunicã-sa îi spuse:

- Dumnezeu sã-ti ajute - dragul meu nepot - sã poti închide usile!

- Ce usi, bunicã dragã, doar n-o sã mã fac portar, dupã ce am isprãvit cu liceul?

- Pe unde vei merge, bagã de seamã sã-ti închizi mai întîi usile urechilor tale. Sã le închizi fata de toate soaptele si ispitele satanei.

   Sã-ti închizi apoi usile ochilor tãi. Sã nu citesti cãrti rele, pline de otravã si sã nu te duci nicãieri unde inima ta se poate otrãvi cu privelistea ochilor.

   Sã-ti închizi apoi si usa gurii tale, ascultînd de sfatul psalmistului: Pune Doamne pazã gurii mele si usã de îngrãdire buzelor mele, gîndindu-te neîncetat si la cuvintele Mîntuitorului, cã pentru orice cuvînt nefolositor omul va da seamã în Ziua Judecatii (Matei 12, 36).

   Si mai presus de toate, dragul meu, sã-ti închizi usa inimii tale fatã de toate ispitele cele rele. Sã o lasi deschisã numai pentru Domnul.

   Asa fãcînd, bine si fericire vei avea în viatã!

(600 de istorioare religioase)

duminică, 14 iulie 2024

Despre pocainta

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Achila, ale Sfintilor Mucenici Iust si Iraclie si ale Sfantului Cuvios Nicodim Aghioritul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cuvânt despre pocăintă.

Spunea un oarecare părinte, zicând că în Tesalonic este o mănăstire de fecioare. Iar una dintre acestea, din lucrarea vrăjmasului, a vrut să plece din mănăstire. Si, plecând, a căzut în desfrânare, că asa a amăgit-o vrăjmasul. Si, după ce a căzut în păcat, a petrecut câtăva vreme în desfrânare, apoi, iarăsi, aducându-si aminte de Dumnezeu, se gândea la pocăintă. Si, pornindu-se să vină spre mănăstirea din care era, dorea, din tot sufletul, să se pocăiască. Dar, ajungând acolo a căzut înaintea portii si a murit. Deci, a arătat Dumnezeu, unui episcop, moartea ei. Si a văzut episcopul pe Sfintii îngeri venind si luându-i sufletul ei, iar pe draci, mergând în urma lor si certându-se cu ei. Si Sfintii îngeri le-au zis: „Nouă ne-a slujit atâtia ani; al nostru este sufletul.” Iar, certându-se ei multă vreme, ziceau dracii: „Si la mănăstire a mers cu lenevire, deci cum ziceti că s-a pocăit?” Si au răspuns îngerii si au zis: „Dumnezeu, văzându-I gândul ei plecat acum spre pocăintă, măcar că n-a mai avut vreme de pocăintă si de mărturisire, din pricina mortii, i-a primit pocăinta ei. Că, a se pocăi, stătea în puterea ei, pe când viata fiecăruia, Atottiitorul Dumnezeu o stăpâneste.” Si, asa rusinându-se, dracii au fugit. Pentru aceea, cu pază să umblăm si să vietuim, că nu stim în care ceas ne va lua pe noi moartea, care, facă Domnul, să ne găsească în pocăintă si cu păcatele mărturisite.

(Proloagele)

sâmbătă, 13 iulie 2024

Despre manie

 Pentru aducerea moastelor Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucuresti si Soborul Sfantului Arhanghel Gavriil, pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Stefan Savaitul si ale Sfintei Cuvioase Sara, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cuvânt al Sfântului Teodor Studitul, despre mânie.

Fratilor si părintilor, putin ne-am depărtat de la voi si, iată, îndată venind, am aflat între voi neorânduieli. Si, oare, se cade înaintea soborului a arăta aceasta? Si atâta neorânduială, încât, unii, tinzându-si mâinile, au apucat unul de altul, cu mânie, cu iutime si cu strigare. Si despre unul, adică, nu este atâta mirare, fiindcă este mirean si încă nu este numărat cu fratii, dar, pentru celălalt, este lucru cu totul necuviincios si străin, pentru că cel călugărit si răstignit, pentru lume a facut lucrul acesta, cu mădularele lui cele pironite. Deci, te întreb eu pe tine frate: „Când te-ai pogorât de pe cruce si când te-ai slobozit cu această slobozenie si ti-ai pus mâinile, ca iudeii, pe Iisus?” Căci zice: „Cele ce ai făcut unuia dintru acesti frati, mai mici, ai Mei, Mie Mi-ai făcut. Oare, nu te-ai temut de fata Aceluia ce a grăit acestea? Sau nu te-ai rusinat de îngerul păzitor al vietii tale? Au nu te-ai sfiit de fratii cei ce te vedeau si se mirau?” Asa să lumineze, zice Scriptura, lumina noastră înaintea oamenilor, ca să vadă faptele voastre cele bune si să proslăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” Iar pe tine, dimpotrivă, atâta te-a întunecat duhul cel rău, încât s-a si hulit numele lui Dumnezeu prin tine. Vai mie păcătosul, la câtă înăltime de viată suntem chemati, si unde ne-am pogorât, făcând neorânduieli, asemenea cu oamenii cei răi, mireni la năravuri. Dar zice el: Acela a început mai întâi sfada. Dar, n-ai auzit pe Domnul cum zice, către sluga care L-a lovit pe El peste obraz: „De am grăit rău, mărturiseste de rău, iar de am grăit bine, de ce Mă bati?” Si, iarăsi pe cruce zice: „Părinte, lasă-le lor păcatul acesta, că nu stiu ce fac.” Drept aceea, ai datoria, când esti clevetit, să grăiesti de bine. Si când esti bătut, să te rogi pentru cei ce te bat si, fiind hulit, să nu te mânii, iar tu, dacă nu te asemeni bunului Stăpân, vezi, cu cine te asemeni. Pentru aceea, dar, nu esti călugăr, ci bătăus, nici pustnic, ci tâlhar, nici fiu al păcii, ci esti fiu al mâniei. Oare, nu din defăimare au iesit bătăile si, bătăilor, le-a urmat moartea? Deci, cei ce fac unele ca acestea, să fie pusi la canonul ce li se cade, ca să nu meargă spre mai rău. Pentru că, unde vom pune pravila apostolească, care zice: „Episcopul sau preotul sau diaconul, de va bate pe credinciosii ce gresesc, sau pe necredinciosii ce fac strâmbătate, acela să fie lepădat din rangul lui.” Că nicidecum nu ne-a învăŃat pe noi Domnul unele ca acestea ci cele potrivnice: fiind bătut, tu să nu bati, fiind clevetit, nu răspunde, pătimind, nu te înspăimânta. Lui Dumnezeu este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

(Proloagele)

vineri, 12 iulie 2024

Despre fapta buna

Pentru Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului “Prodomita” de la Muntele Athos, pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Proclu si Ilarie, ale Sfantului Cuvios Mihail Maleinul, ale Sfintei Veronica si ale Sfantului Cuvios Paisie Aghioritul, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre fapta buna

Fratilor, să fim binefăcători si milostivi, să urmăm Stăpânului nostru, ca să nu ardem în văpaia cea vesnică. Să nu primim de la Dumnezeu bogătia cu suflet rău, căci, asa multi săraci s-au făcut în Împărătia Cerurilor. Să nu prilejuim lacrimi săracilor prin averea noastră, ca să putem mosteni vesnicele bunătăti. Si asa, să câstigăm pe Domnul. Cel care a zis: „Miluieste, si vei fi miluit. Cu ce măsură veti măsura, se va măsura vouă”. Să privim la sfinŃii bărbaŃi si la sfintele femei, care, pentru dragostea lui Dumnezeu, un trup aveau, dar si pe acela uscat si omorât cu postul, cu privegherea si cu setea, prin privegherea de noapte si în rugăciuni, prin închinăciuni cu lacrimi către Atotputernicul Dumnezeu, adică gura fiind pentru rugăciune, ochii pentru priveghere si lacrimi, mâinile pentru a le ridica spre Dumnezeu, stând în picioare, ziua si noaptea. Asa să strunim trupul, pentru ca sufletul, la cer, să-l ridicăm. Cei ce gresiti, să alergati la pocăintă. Cei ce alergati, sârguiti-vă. Cei bogati, dati la săraci. Cei cu dregătorii, împodobiti-vă cu smerenie. Cei săraci, primiti cu multumire si cu supunere. Preotilor, îmbrăcati-vă în blândete si dreptate. Judecătorilor, judecată dreaptă să faceti, să izbăviti pe sărac si pe văduvă, si să răscumpărati pe săracul cel asuprit. Pe cei robiti să-I izbăviti de la moarte si să nu treceti cu vederea pe cel ce zace înaintea portii voastre. Pe urmele Celui de obste si bun Stăpân, să mergem. Să fugim de vrăjmasul înselător, cel ce pierde sufletele noastre. Să ne sârguim spre dumnezeiasca viată, de care trebuie să ne apropiem, după ce zăbovim putin în veacul acesta. Iar, de ne lenevim, atunci să ne aducem aminte de Cel ce a pătimit pentru noi, Care ne va dezlega de legăturile păcatelor. Să schimbăm grija cea trupească, si de putină vreme, pe grija cea duhovnicească si pururea fiitoare. Dumnezeului nostru, slavă!.”

(Proloagele)

joi, 11 iulie 2024

Cuvant din Pateric

 Pentru rugaciunile Sfintei Mari Mucenite Eufimia si ale Sfintei Olga, cea intocmai cu Apostolii si luminatoarea Rusiei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cuvânt din Pateric.

Zis-a ava Ioan Colov: „Eu vreau ca omul să ia parte, pe cât se poate, la toată fapta cea bună. Adică, sculându-se dimineata, să pună început bun, si porunca lui Dumnezeu, cu frică si cu îndelungă răbdare, să o împlinească, în dragostea lui Dumnezeu si a oamenilor, cu toată râvna sufletului si a trupului, cu smerenie multă, în răbdare si grijă mare, în rugăciune multă si post si întru curătie trupească, păzindu-si limba, iar când va fi ocărât, să nu se mânie, ci să se smerească si să nu răsplătească răul cu rău, să nu caute la greseli străine, nici să se măsoare pe sine cu altii, ci să fie sub toată făptura, cu lepădarea celor trupesti, si să ne răstignească pe cruce, în nevointă, în plâns si în lupta războiului nevăzut, în dreaptă socotire si în curătie sufletească, întru făptuirea binelui, împlinindu-si, în liniste, lucrul mâinilor sale, în privegherile de noapte, în foame si în sete, în frig si în osteneli, socotind, în toate zilele, că moartea este aproape si că trecem din moarte la viată.”

(Proloagele)

miercuri, 10 iulie 2024

Despre trufie

 Pentru rugaciunile celor Sfinti 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Cei îngâmfati de trufie.

Nu te înălta, omule, ca să nu cazi si să dai pierzării sufletul tău. Urât este, înaintea lui Dumnezeu si a oamenilor, tot omul cel mândru. Pentru că, începutul păcatului omenesc este mândria si cel ce se tine de ea este urât tuturor. Iar sfârsitul mândriei este căderea de la Dumnezeu, pentru că inima celui mândru nu are umilintă. O, sărmane om, de ce te înalti, fiind pământ si cenusă? Că cine este mai nebun, decât cel mândru? Trufasul, cu mândria umflându-se este ca o băsică de apă ce scoate glas fătarnic. O, măretule, cunoaste-ti firea ta, că din fire esti muritor, iar tu, cu mândria, te socotesti a fi vesnic. „Chiar de ai zbura înalt, cu gândul, ca un vultur, si de acolo te voi surpa”, zice Domnul; pentru că El, mândrilor, le stă împotrivă. Atunci, cei mândri, căindu-se vor zice: „Ce ne-a folosit nouă mândria noastră si la ce ne-a ajutat nouă bogătia cea cu mândrie? Toate acelea au trecut ca o umbră si la chinurile vesnice ne vor duce.” Din care, să ne izbăvească pe noi Domnul; Dumnezeul nostru, a Căruia este slava, acum si pururea si în vecii vecilor! Amin.

(Proloagele)

marți, 9 iulie 2024

Pilda-despre hotie

 Pentru Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului “Indrumatoarea” de la Manastirea Neamt si pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Pangratie, episcopul Tavromeniei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Despre hotie

166. Un om foarte bogat se hotărâse să dea în fiecare lună o parte din câştigul său săracilor. O rugase pe soţia sa să împartă banii pe la familiile sărace din parohia în care trăiau. Dar, la un moment dat, soţia sa s-a gândit că ar fi mai bine să îl ajute cu bani pe fratele ei mai mare, care avea de plătit rate la bancă pentru noua sa maşină. Şi, pe ascuns, a început să îi dea bani în fiecare lună. Dar, din acel moment, fratele ei a început să sărăcească. La serviciu l-au mutat într-un post secundar şi i-au micşorat salariul.

Când s-a dus să se spovedească, femeia i-a spus părintelui că luase din banii pe care trebuia să îi dea la săraci pentru a-şi ajuta fratele:

- Dar, cu cât iau mai mult, cu atât fratelui meu este mai greu.

Părintele i-a spus:

- Nu faci bine ce faci. Nu îţi dai seama că, luând de la săraci, furi de la Hristos? Să faci altfel. Să îl rogi de acum să te ajute el cu bani, în fiecare lună. Până acoperi paguba pe care le-ai făcut-o săracilor.

Femeia a făcut aşa. La început, fratele ei nu s-a învoit să îi dea bani. Dar, la insistenţele ei, a acceptat. Imediat după aceea a fost numit din nou în postul pe care îl avusese iniţial. După ce i-a dat surorii sale suma cuvenită, ea l-a întrebat:

- Mai ai nevoie să te ajut cu bani?

- Nu, şi chiar dacă aş avea, nu mai iau din banii pentru săraci. Cum am luat, toate necazurile s-au abătut asupra mea. De acum voi contribui şi eu la banii pe care îi daţi voi celor necăjiţi. Căci de când am început să dau la săraci, mult mai bine mi-a fost…

(Patericul mirenilor-Danion Vasile)