DUMNEZEIASCA IMPARTASIRE

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Pregatirea pentru Dumnezeiasca Impartasanie

- Gheronda, cum ma pregatesc pentru Dumnezeiasca Impartasire?

-Intotdeauna trebuie sa fii pregatita, insa atunci cand mergi sa te impartasesti, este bine sa faci ceva mai mult decat indatoririle duhovnicesti pe care le indeplinesti de obicei, ca sa te pregatesti mai bine. Mult te va ajuta sa citesti Rugaciunile pentru Dumnezeiasca Impartasire si la chilie. Astfel le vei intelege mai bine si-ti vei simti mai profund pacatosenia. Poti canta si Cantarea I din Canonul cel Mare, si din Canoanele Maicii Domnului si Cantarea I a Canonului de luni seara si de miercuri seara a glasului 6 si sa faci metanii.

- Gheronda, atunci cand nu ma pot pregati pentru a ma impartasi, ce sa fac in vremea Dumnezeiestii Liturghii?

-Bine, dar atunci sa te pregatesti? Cu toate acestea Hristos nu este nedrept. Daca, intr-adevar, te-a impiedicat ceva si nu te-ai putut pregati, Acela o stie. Nu spun sa nu faci nimic, ci sa ai grija ca nu cumva sa nu fii tu piedica atunci cand nu te pregatesti. Uneori nici Rugaciunile pentru Impartasire nu apuca sa le citeasca cineva si merge sa se impartaseasca ca un mirean. Atunci sa-si puna in minte ganduri smerite si sa zica: “Dumnezeul meu, ma aflu intr-o stare lumeasca, iarta-ma!”. Iar Dumnezeu vede inima. De multe ori cineva crede ca este pregatit si nu este, iar uneori crede ca nu este pregatit, insa tocmai atunci este. Cea mai buna pregatire este infruntarea smerita, zborbirea inimii, marinimia.

Pentru Dumnezeiasca Impartasire nu se pregateste cineva schimbandu-si hainele si spalandu-se pe dinti, ci cel mai important lucru este sa se cerceteze pe sine insusi. Sa vada: simte Dumnezeiasca Impartasire ca pe o necesitate? Este pregatit? Nu cumva exista ceva care sa-l impiedice se primeasca Dumnezeiasca Impartasire si nu a spovedit? Pentru a simti Dumnezeiasca Impartasire trebuiesc implinite niste conditii. Prima conditie este stradania smerita de a ne taia patimile si de a ramane Hristos in inima noastra. Altfel, Hristos vine inlauntrul nostru odata cu Dumnezieasca Impartasire, dar pleaca indata si omul nu simte nimic. Cand Hristos ramane, atunci se savarseste o chimbare in om. Exista oameni care-L simt inlauntrul lor pe Hristos de la Dumnezieasca Impartasire pana la cealalta fara intrerupere.

- Gheronda, de multe ori, cand preotul spune: “Cu frica lui Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste sa va apropiati”, simt ca nu sunt pregatita sa ma impartasesc.

-La spitale, la o anumita ora, trec medicii, iar infirmierii striga: “Vizita!”. Atunci toti vizitatorii ies din saloane, iar bolnavii merg la paturile lor si-l asteapta pe medic, ca sa-l instiinteze despre starea bolii si sa le dea tratamentul corespunzator. Tot asa si tu, cand preotul spune: “Cu frica lui Dumnezeu”, sa te gandesti ca face medicul vizita si sa vii la Dumnezeiasca Impartasire cu simtirea pacatoseniei tale, cerand cu smerenie mila lui Dumnezeu.

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

Calitatea aerului

Calitatea aerului

Pentru a micșora efectele alergiei, am achiziționat de la Biovita, un purificator de camera, seara îl pornesc pentru 4 ore, iar efectul se simte. De cate ori ii dau drumul, arată că aerul este curat in camera. In seara asta însă, când l-am pornit, arata un nivel foarte ridicat de alergeni.

Atunci am realizat că sunt deschise geamurile. Le-am închis și, după două ore de funcționare, calitatea aerului s-a îmbunătățit.

DUMNEZEIASCA IMPARTASIRE

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Vasilevs, episcopul Amasiei si ale Sfantului Glafira, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

“Tainele se traiesc”

- Gheronda, la Dumnezeiasca Liturghie am simtit ca Hristos S-a rastignit pentru mine si m-am intrebat: “Eu ce am facut pentru Hristos?”. Cum imi pot arata recunostinta pentru aceasta?

- Este destul ca o simti. Hristos S-a rastignit, S-a jertfit pentru noi, iar acum ne da Trupul si Sangele Sau. Cand cugeta cineva la acestea trebuie sa se inflacareze.

- Gheronda, cum sa simt marea Taina a Dumnezeiestii Euharistii?

-Tainele se traiesc. Ca sa simti Taina Dumnezeiestii Euharistii, trebuie sa crezi ca Hristos este prezent in clipa aceea. Si nu numai sa crezi, ci sa si traiesti.

- Gheronda, ce poate sa ma ajute ca sa ma adun in vremea Dumnezeiestii Liturghii?

-Si Ingerii participa la Dumnezeiasca Liturghie. “Pe Cel inconjurat in chip nevazut de cetele ingeresti…” cantam. Sa cugeti ce se petrece in acea vreme, sa fii atenta la cererile pe care le face preotul si sa rostesti “Doamne miluieste” din inima. La o Dumnezeiasca Liturghie cate maici spun “Doamne miluieste” la Ectenia mare? O spun numai cantaretele dupa cartea de muzica, iar cele mai multe va multumiti cu frumosul “Doamne miluieste” fara sa participe si inima. Ce foloseste din aceasta? Si chiar de veti rosti si Rugaciunea lui Iisus, nici ea nu ajuta de nu o veti spune cu durere.

- Gheronda, la privegheri, in vrema Dumnezeiestii Liturghii, de obicei incep sa ma descurajez din pricina oboselii.

-Este ceva firesc, insa trebuie sa te nevoiesti putin. Daca faci putina rabdare si te silesti putin pe sineti, vine dumnezeiescul ajutor si simti putere dumnezeiasca. Astfel, vei depasi oboseala si dupa aceea nu vei mai voi nici sa dormi, ci vei avea o astfel de dispozitie pentru cele duhovnicesti, incat te va tine toata ziua.

-Las Dumnezeiasca Liturghie este ingaduit sa stam jos, Gheronda?

-De obicei nu stam jos la Dumnezeiasca Liturghie. Daca cineva oboseste, se poate aseza putin cand se citeste Apostolul. Iar daca cineva are o problema serioasa de sanatate si nu poate sta in picioare, atunci poate sta in strana. Eu niciodata nu am stat jos la Dumnezeiasca Liturghie.

- Gheronda, in momentul cand preotul spune: “Ale Tale dintru ale Tale”, cum va rugati?

-Deoarece in acea clipa coboara Duhul Sfant, spun repede, cu mintea, “Imparate Ceresc”, “Bine esti cuvantat, Hristoase…” si “Cand Cel Preainalt S-a pogorat” si ma rog pentru dumnezeiasca luminare.

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

BUNATATI

 Prajitura cu cacao si vanilie

Cu ceva timp in urma va povesteam despre dulciurile preparate de ziua colegei mele. Pentru ca saptamana viitoare este ultima saptamana de post, astazi voi posta reteta prajiturii de post. Reteta este pentru tava mare de la aragaz.

Ingrediente:

Blat: 200 de grame de faina; 1 lingurita de praf de copt; 3 linguri de cacao; 60 de ml. de ulei; 250 de ml lapte de migdale; 1 praf de sare; 1 lingura de otet, esenta de rom, 200 gr zahar. Cantitatile sunt pentru o foaie si se repeta de 3 ori, pentru a obtine trei foi.

Crema: 750 de ml. de lapte de soia cu aroma de vanilie, 2,5 linguri cu varf de faina si 2,5 linguri cu varf de amidon, 250 de grame de zahar, 1 pachet margarina Rama, esenta de vanilie, un praf de sare.

Mod de preparare:

Crema: Intr-o craticioara se amesteca laptele de migdale, zaharul, faina, amidonul si praful de sare. Se pune pe foc si se fierbe pana se ingroasa ca o budinca. Se stinge focul, se adauga esenta de vanilie si se raceste. In crema racita foarte bine se mixeaza margarina care este la temperatura camerei.

Blatul: Intr-un castron, se pun ingredientele lichide: laptele de migdale, uleiul si otetul. Intr-un alt castron se amesteca foarte bine ingredientele uscate: zaharul, faina, sarea, praful de copt si cacaua. Ingredientele uscate se adauga peste cele lichide si se amesteca doar atat cat sa se omogenizeze. Aluatul se pune in tava acoperita cu hartie de copt si se coace in cuptorul preincalzit la 180 grade, timp de 12-15 minute ( se poate face si testul cu scobitorea). Foaia astfel coapta se pune pe gratar pentru a se raci. Se procedeaza la fel si cu celelalte doua.

Spune crema pe foi si se dau la rece pana a doua zi, cand se poate taia si servi. Este o prajitura gustoasa, spornica si se face foarte repede.

In fotografie este doar jumatate din prajitura, pentru ca a dorit sa o pun pe doua tavi: una pentru a servi colegii si cea de-a doua pentru a servi pe cei dragi din familie.

(sursa de inspiratie)

RUGACIUNEA OBSTEASCA (II)

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol si Evanghelist Marcu si ale Sfantului Cuvios Vasile de la Poiana Marului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

“Puterea rugaciunii obstesti”

- Gheronda, uneori simt nevoia sa nu ma duc la slujbele din biserica, ci sa raman in chilie si sa-mi fac indatoririle duhovnicesti.

-Ceea ce se savarseste la slujba, se poate fsce in alta vreme? Nu se poate face. Insa ceea ce faci in chilie, se poate face si in alta vreme.

- in biserica, Gheronda, nu simt totdeauna prefacerea pe care o simt in chilie.

-Asculta! Rugaciunea de unul singur este pregatirea pentru cea obsteasca. Rugaciunea obsteasca poate fi inferioara din punct de vedere calitativ fata de cea pe care o faci singur, pentru ca in biserica nu te poti misca liber, ca atunci cand esti in chilie. Insa din punct de vedere al puterii este superioara, pentru ca se roags toti impreuna, iar intr-un loc rugaciunea are mai multa putere, iar in alt loc mai multa caldura, etc. Asadar, in aceste doua-trei ceasuri in care se face slujba, trebuie sa fii si tu acolo in biserica, ca sa te rogi impreuna cu ceilalti. Ce a spus Hristos? “Unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor”.

- Gheronda, ma odihneste mai mult sa raman in chilie, pentru ca la slujba mi se raspnadeste mintea.

- Odihna pe care o simti in acea vreme in chilie nu este odihna adevarata. Daca-ti faci nevointa in biserica si te straduiesti sa-ti aduni mintea si sa rostesti Rugaciunea lui Iisus, atunci faci lucrare corecta si vei afla adevarata odihna. Sa incerci sa depasesti greutatile in mijlocul greutatilor. Aceasta te va ajuta mult. Este ca si cum te-ai instrui in armata cu gloate adevarate, lucru care te tine in stare de veghe.

- Gheronda, la slujbe ma zoresc, pentru ca nu pot rosti si Rugaciunea lui Iisus si sa urmaresc in acelasi timp si citirile si psalmodiile.

- De ce te zoresti? Vad ca esti nelinistita. Iti spui: “Vreau sa sporesc in Rugaciunea mintii; vreau sa ma imbogatesc…”. Gandul acesta insa ascunde in el egoism si mandrie. Iti spun toate acestea nu pentru ca nu te nevoiesti, ci pentru ca te negvoiesti putin exagerat. Ai intentie buna si Hristos te va ajuta. Stai ca un copilas inaintea lui Dumnezeu si nu te gandi la nimic. Misca-te simplu si vei vedea cat Har iti vor da Hristos si Maica Domnului. Intrand in biserica, sa te gandesti ca ai intrat in corabie si lasa-te in mainile lui Dumnezeu sa te duca unde va voi.

- Gheronda, ma fura  somnul la slujbe si uneori nu pot urmari nimic. Apoi gandul imi spune: “Ce ai facut? Unde ai fost la slujba, de vreme ce nu te-ai rugat?”.

- Si atunci cand motai, si atunci cnad te fura somnul, corabia isi vede de drumul ei. In corabie unul casca gura, altul motaie, altul doarme, insa corabia se indreapta spre destinatia ei. Tu insa sa te straduiesti sa nu dormi.

- Gheronda, slujba devine obositoare atunci cand mintea nu se indeletniceste cu rugaciunea.

- Da, pentru ca atunci omul nu se hraneste. Cand mintea nu este la noimele dumnezeiesti, slujba este numai o asceza trupeasca, o mica osteneal pentru dragostea lui Dumnezeu. in tot cazul, si cel care motaie in biserica si se nevoieste sa nu-l prinda somnul, are mare plata. Oare nu are pat in chilia sa sa se duca sa se culce? Si totusi nu se duce. Doi mireni au mers in Sfantul Munte la o priveghere. Au dormit mai intai, apoi au coborat in bierica la Laude. In strana alaturata un calugar motaia si se nevoia sa nu doarma. Unul dintre cei doi mireni, cand l-a vazut, i-a spus celuilalt: “Ia te uita, si calugarii dorm in biserica”. Atunci celalalt i-a raspuns ca talharul cel bun: “Nu ti-e rusine? Npoi am dormit atatea ceasuri si am venit abia acum la slujba. nu ar fi putut sa mearga si el la chilia lui si sa doarma? Poate ca nu are saltea, insa un pat de lemn sigur o fi avand.

- Gheronda, nu simt bucurie din slujbele bisericii.

- Adica sa cerem numai bucurii? Te afli in biserica pentru Hristos. Stai in strana, iti spirjini mainile si te odihnesti putin. Dar sa cugeti: “Hristos are mainile intinse pe Cruce, insa eu ma odihnesc”. Si astfel vei afla odihna.

- Gheronda, la slujbe putem sa ne asezam in strana?

- Cine are vreo neputinta, poate sa se aseze [putin. Insa cel care are ravna, bine este sa stea in picioare. Nu sa spuneti: “Acum vom merge la biserica, vom sta asa, vom pleca capul si nu ne vom misca deloc”. Acesta este un lucru tipiconal, exterior.

- Gheronda, de multe ori nu ma pot aduna in biserica, pentru ca simt durere din pricina statului in picioare. Ce sa fac?

- Sa-ti aduci aminte de lemnul pe care au pus picioarele lui Hristos si sa spui: “Slava lui Dumnezeu ca sufar!”. Atunci vei uita de durerea ta, inima ti se va indulci si vei incepe sa te rogi din adancul ei.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

LA MULTI ANI!

LA MULTI ANI!

Daca ieri i-am sărbătorit pe tatăl și socrul meu, azi este o alta zi specială si am sa spun

"La multi ani puiul meu drag. Să fii sănătoasă și voioasă, să te bucuri de familia ta frumoasa, să ai multe realizări și impliniri". Fiica noastră Andreea, a mai prins azi un trandafir in buchetul vieții, adunând 32 de flori.

"La multi și binecuvântați ani mama draga. Să-ți dăruiască Dumnezeu sănătate cu zile îndelungate și bucurii in fiecare zi". Mama mea aduna in buchetul vieții, trandafirul cu numărul 75.

(sursa foto: internet)

MFC-IASI

 SEARA LA IASI

(sursa fotografii:arhiva personala)

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen.

RUGACIUNEA OBSTEASCA

 Pentru rugaciunile Sfintilor Ierarhi Ilie Iorest, Simion Stefan si Sava Brancovici, mitropolitii Transilvaniei, ale Sfantului Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures, ale Sfintilor Mucenici Pasicrat si Valentin si ale Sfintei Cuvioase Elisabeta, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

“Sfanta biserica este casa lui Dumnezeu”

- Gheronda, multi oameni nu considera absolut necesar mersul la biserica.

- Oamenii nu patrund pana in profunzimea noimei; taie cablul, legatura cu Dumnezeu, si apoi nu mai pot sa se ajute. Din nefericire, cei mai multi crestini nu traiesc liturgic, de aceea actioneaza asupra lor o inraurire demonica.

     Eu le spun mereu mirenilor sa mearga la biserica, sa se sfinteasca. Chiar si numai sa cugete cineva ca, intrand in Biserica lui Dumnezeu, intra in Casa lui Dumnezeu, iar acolo primeste dumnezeiescul Har si se sfinteste, si este de-ajuns sa se cutremure. In biserica suntem supravegheati de Hristos, de Maica Domnului, de Sfinti, le cerem ajutorul, putem chiar vorbi cu ei. Acolo ni se da posibilitatea sa traim Tainele. Acolo se jertfeste Hristos pentru noi si ne da Trupul si Sangele Sau. Toate acestea nu trebuie sa ne cutremure?

-Gheronda, acum, datorita problemei mele de sanatate, nu mai pot sa merg la biserica si imi lipseste slujba.

-Acum trebuie sa faci putina rabdare. Cand eram in armata si faceam aplicatii in munti, sapte luni nu am vazut biserica. Intr-o zi m-au trimis jos, in Navpact, ca sa repar niste statii de transmisie si trebuia sa ma intorc imediat. Am reparat statiile si, la intoarcere, am trecut pe langa o biserica ce era langa drum. Era Postul Mare si se auzea cantandu-se Acatistul. Cum sa intru inauntru? Aveam statiile cu mine si nu le puteam lasa afara. Pe langa asta nu aveam nici timp. Am stat numai cinci minute langa biserica. M-a cuprins tristetea si am plans ca un copil mic. “Dumnezeul meu, spuneam, cum am ajuns! De mic mergeam la biserica, inainte de a ajunge paracliserul, iar acum de sapte luni nu am vazut biserica!”.

- Gheronda, cand merg la biserica direct de la ascultarea mea de la arhondaric, nu ma pot aduna.

- De la arhondaric mergi in biserica. Din biserica mergi in Cer, iar apoi putin mai departe, la Dumnezeu.

-Cum se poate aceasta, Gheronda? Cugeta cineva slava lui Dumnezeu?

-Biserica este casa lui Dumnezeu aici pe pamant. Insa adevarata Casa a lui Dumnezeu este in Rai, asa cum si adevarata noastra casa este in Rai.

  

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

LA MULTI ANI!

LA MULTI ANI!

Azi, in biserica ortodoxa se sarbatoareste Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, iar pentru noi este o zi speciala, pentru ca, atat tatal, cat si socrul meu, poarta numele Sfantului Mucenic.

Le urez "La multi si binecuvantati ani!", cu sanatate si multe bucurii. Sfantul Mare Mucenic Gheorghe sa ii ocrotreasca pe amandoi.

La multi ani, cu multe bucurii si impliniri urez si tuturor celor ce poarta numele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si viziteaza micul meu blog.

PERIOADELE BISERICESTI

 Pentru rugaciunile Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si ale Sfantului Mucenic Valerie, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

“Hristos se naste”

- Gheronda, dupa privegherea Nasterii Domnului nu dormim?

- Este Nasterea Domnului si sa dormim? Mama imi spunea: “In noaptea aceasta numai evreii dorm”. Vezi, in noaptea in care S-a nascut Hristos, cei ce stapaneau dormeau adanc, iar pastorii “stateau pe camp”. Pazeau oile noaptea cantand din fluier. Ai inteles? Pastorii care au privegheat L-au vazut pe Hristos.

- Cum era pestera, Gheronda?

- Era o pestera intr-o stanca si avea o iesle. Nimic altceva nu mai era. Acolo mergea cate un sarac si-si lasa dobitoacele. Si Maica Domnului impreuna cu Iosif au ajuns la aceasta pestera, deoarece toate hanurile erau pline si nu aveau unde sa ramana. Acolo era magarusul si boutul, care cu rasuflarea lor L-au incalzit pe Hristos. Nu spune Prorocul Isaia: “Cunsocut-a boul pe Cel ce l-a zidit si asinul ieslea domnului sau”?

- Gheronda, intr-un tropar se spune ca Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, vazand pe Hristos cel nou-nascut “bucurandu-se, dar si plangand”, se intreba: “Sa Te alaptez la san, pe Tine, Cel ce pe toate le hranesti, sau sa Te laud pe Tine, ca pe Foiul si Dumnezeul meu? Ce numire sa-Ti dau Tie?”

- Acestea sunta tainele lui Dumnezeu,nespusa Lui pogorare, pe care noi nu o putem cuprinde.

- Gheronda, cum vom putea trai evenimentul Nasterii, adica sa constientizam ca Hristos “astazi se naste din Fecioara”?

- Pentru a trai aceste evenimente dumnezeiesti, trebuie ca mintea sa ne fie la noimele dumnezeiesti. Atunci omul se schimba. “Mare si preaslavita minune se savarseste astazi” cantam. Daca mintea noastra este acolo, la “preaslavita”, atunci vom trai si marea taina a Nasterii lui Hristos.

Eu ma voi ruga ca inima voastra sa se faca iesle sfanta, iar Pruncul cel Preasfant al Betleemului sa va daruiasca toate binecuvantarile lui.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

PUTEREA RUGACIUNII

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Teodol Sicheotul, episcopul Anastasiopolei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Dragostea pentru Dumnezeu aduna mintea in inima

- Gheronda, uneori, atunci cand rostesc rugaciunea, ca sa nu-mi fuga mintea, spun: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Te iubesc”.

- Cum se poate sa-L iubesti pe Hristos si sa-ti fuga mintea atunci cand rostesti Rugaciunea? Daca spui rugaciunea asa o data, nu-i nimic, dar daca o spui continuu, este minciuna. Adica sa nu avem ceva in inima, altceva in minte si altceva sa spunem cu buzele. Caci atunci ni se potriveste cuvantul: “Poporul acesta ma cinsteste cu buzele, iar inima lor este departe de Mine”.

- Gheronda, de ce rostesc Rugaciunea lui Iisus fara caldura?

- Deoarece te imprastii in cele dinafara, inima ta este in alta parte. Lipseste tresaltarea, dragostea pentru Dumnezeu si din aceasta pricina si rugaciunea este fara putere. Dragostea pentru Dumnezeu aduna mintea in inima si apoi omul “innebuneste”.

- Gheronda, cum izbuteste cineva sa aiba neincetata dorire catre Dumnezeu si sa rosteasca rugaciunea din inima?

- Daca are mereu in mintea sa binefacerile lui Dumnezeu si propria sa nerecunostinta, inima ii este strapunsa si incepe sa lucreze. Inima singura este impunsa de marinimie, dupa care urmeaza rugaciunea. De aceea sa ai intotdeauna ganduri pline de marinimie si de smarenie. Astfel va veni inlauntrul tau Harul lui Dumnezeu, pentru c Domnul in inima celor smeriti locuieste, si atunci inima ti se va indulci, iar rugaciunea se va face din inima.

- Dar atunci nu poate veni vreun gand rau, Gheronda?

- Nu, nu poate. Ca sa vina un gand rau, trebuie sa incetezi rugaciunea. Dar chiar daca vei inceta sa rostesti rugaciunea cu mintea si o vei rosti cu inima, tot nu poate veni, pentru ca se roaga inima.

- Gheronda, dati-mi binecuvantare ca sa-mi adun mintea.

- Ma rog sa ti se adune mintea in inima. Dar ce intelegem cand spunem “inima”? Inima nu este un urcior, inlauntrul caruia vom baga mintea, ci inima este ceea ce simtim. Prin urmare, atunci cand spunem “sa se adune mintea in inima”, intelegem sa se adune in dragoste, in bunatate, in dorinta arzatoare, in acea tresaltare, in acel ceva dulce…. De vreme ce Dumnezeu este Dragoste si inim are dragoste, daca este curatita,omul are inlauntrul sau pe Dumnezeu. “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot sufletul tau, din tot cugetul tau…”. Sa-L iubesti cu toata fiinta ta. Daca mintea se va indulci de dragostea si bunatatea inimii, cand va rosti “Doamne, Iisuse Hrisotase, milueste-ma”, se va cutremura in intregime.

In viata duhovniceasca lucrul cel mai important este ca omul sa-si curete inima, astfel incat sa-L primeasca pe Hristos, si sa-si tina mintea in frau ca s-o indulceasca inlauntrul inimii. Daca mintea se va indulci inlauntrul inimii, nu va mai voi sa plece; asa cum pe un copilas, de-l vei lasa liber intr-o cofetarie, nu va mai voi sa iasa de acolo.

.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

DIN NOU LA IAȘI - CAZAREA

 PERFECT HOUSE PALAS 

In sfârșit am ajuns acasă. Drumul a fost lung și foarte greu, însă această plimbare ne-a mers la suflet.

Ca de fiecare data, ultima postare din călătoriile noastre este despre locația de cazare. Așa cum știți, de cate ori am mers la Iași, ne-am cazat la Hotel Prestige.

De data aceasta soțul a căutat o locație care sa ne permită să servim și masa. Pe de o parte este perioadă de post, pe de altă parte anul acesta avem multe planuri, astfel că mergem pe principiul economiei. 

Ei bine, locatia găsită a fost "Perfect House Palas", un bloc de apartamente foarte aproape de centrul orașului, ceea ce ne-a permis sa mergem la plimbare pe jos.

Apartamentul foarte curat, luminos, cu o bucătărie foarte bine dotată. Totul calitativ. Soțul a fost foarte fericit că la baie lumina a fost suficient de puternică și s-a putut bărbieri (de obicei baia este cea mai slab luminată).

 Soțul a solicitat că apartamentul să fie cel mult la etajul trei, pentru că eu nu folosesc liftul, fiind claustrofoba. Gazdele, foarte amabile, au ținut cont de acest aspect și ne-au rezervat un apartament la etajul unu.

Raportul calitate-pret, apropierea de centrul orașului, facilitățile oferite, au contribuit toate la un sejur frumos, astfel că, aceasta rămâne cazarea pentru Iași.

Un singur lucru reprezintă pentru mine un mic dezavantaj. Zi de zi, mă trezesc la ora 5.30, astfel că, atunci când sunt plecata, cea mai mare plăcere a mea este sa mă ridic din pat in jur de ora 9. Din păcate, aici acest lucru nu este posibil in ultima zi, întrucât check-out este până la ora 9.

Însă, recomand aceasta locație.

PS: asa cum spun de fiecare data, precizez si de data aceasta ca, postarile despre pensiunile sau hotelurile la care am fost cazati, reprezinta strict parerea mea, punctul meu de vedere si nu fac reclama la nici una dintre ele.

Pe de alta parte, atunci cand dorim cazare, cautam de fiecare data pareri ale turistilor. Acestea ne ajuta foarte mult si m-am gândit ca si eu pot ajuta la randul meu.

PUTEREA RUGACIUNII

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Ianurie, episocp de Benevent, ale Sfantului Mucenic Teodor din Perga si ale Sfintei Mucenite Alexandra Imparateasa, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Atunci cand rugaciunea ajunge in inima, rugaciunea noastra devine a inimii

- Gheronda, cum coboara mintea in inima?

- Cand pe inima o doare, mintea coboara in inima. Cand o doare pe inima? Atunci cand ma gandesc la binefacerile lui Dumnezeu si la nerecunostinta mea, inima este strapunsa, o doare, iar mintea se indreapta acolo.

- Gheronda, cand ma doare capul, nu ma pot ruga.

- Daca te dora piciorul si in acelasi timp te tai cu cutitul la mana, uiti de durerea de la picior si te gandesti la mana. Tot asa si atunci cand te doare capul si nu te poti ruga, sa te gandesti mai intai la pacatele tale si apoi la durerea lumii, si astfel te va durea inima. Durerea inimii va neutraliza durerea de cap si te vei ruga din inima pentru tine si pentru toata lumea.

- Gheronda, ce anume ajuta sa nu se raspundeasca mintea?

- Este greu pentru om sa puna frau mintii sale, care alearga cu o viteza mai mare decat viteza luminii. Trebuie s-o prinda “de manuta” si s-o duca langa cei indurerati, bolnavi, parasiti, adormiti. Atunci mintea, care le vede pe toate acestea, “loveste” inima, care, oricat de impietrita ar fi, se sparge si rugaciunea devine a inimii. Dupa aceea omul Il roaga cu lacrimi pe Dumnnezeu sa intervina. Iar daca cineva se gandeste la toate acestea, dar nu compatimeste si nu-l cutremura nici nefericirea lumii, nici iadul celor adormiti, care sunt acuzati, nici osanda sufletelor lor, se vede ca le are pe toate din belsug si este satul. Predomina cugetarea trupeasca, iar omul cel vechi este foarte puternic.

- Gheronda, adesea, la slujbe, mintea mea nu se indreapta spre cele ceresti, ci spre durerea oamenilor.

- Acestea doua sunt unite una cu alta. Problema nu este sa spuna cineva simplu Rugaciunea lui Iisus, numai ca sa aiba mintea curata de ganduri, ci sa lucreze “motorasul”, iar pe inima s-o doara pentru ceea ce se roaga.

- Gheronda, dupa ce sfarsesc ascultarea si intru in chilie, ma straduiesc sa-mi adun cugetarea de la diferitele treburi si imagini de peste zi, dar ma cuprinde durerea de cap.

- Sa spui: “Sa-mi adun mintea”. Insa bine ai spus tu :sa-mi adun cugetarea”, pentru ca tu faci rugaciune cu cugetarea. Daca rugaciunea se face cu cugetarea, este firesc sa se zoreasca creierul si sa te doara capul. Aceasta o vad si la altii. Incep sa faca lucrare duhovniceasca, citesc ceva duhovnicesc si nu folosesc mintea, ci cugetarea si apoi ii doare capul. Intocmai ca si aceia care folosesc inima intr-un mod mecanic, ca sa rosteasca Rugaciunea, dupa care ii doare inima. Insa atunci cand vrei sa te rogi si sa te aduni, trebuie ca mintea ta sa mearga la Hristos. In cazul acesta nu pleaca; da apoi telegrama si inimii, care se uneste cu mintea. Cealalta lucrare este o lucrare cu ratiunea, de aceea si pricinuieste oboseala. De ce spun ca trebuie sa facem din durerea celuilalt durerea noastra? Pentru ca mintea trebuie sa mearga la durerea celuilalt si numai atunci sa te rogi. Altfel rugaciunea este ceva sec. iti spui cu mintea ca exista bolnavi si ca trebuie sa te rogi pentru ei, dar nu participa nici mintea, nici inima. In timp ce, daca te doare undevamintea ta va merge mereu acolo. Tot asa si in acest caz, cand durerea celuilalt devine a ta, mintea nu-ti mai pleaca de acolo.

- Si totusi nu poate pleca de acolo, Gheronda?

- Sigur ca poate pleca. Aceasta depinde de durerea pe care o simti. Asa cum se intampla intr-o casa: daca au un bolnav care a facut o operatie de apendicita, ai lui vor sta putin langa el, dupa care vor incepe, poate, chiar sa cante si sa joace, iar apoi se vor duce fiecare la treaba lui. Dar daca au un bolnav operat de cancer, durerea va fi mare; nu pot sa uite asa usor durerea asta. Numai unul care nu intelege gravitatea situatiei poate uita. Iata, cand eram mic si o adusesera acasa pe sora mea grav bolnava, aproape de moarte, eu mi-am luat muzicuta, am mers in camera de alaturi si am inceput sa cant; nu-mi puteam da seama cat de grava era starea ei.

- Gheronda, creierul este organul trupesc, iar mintea cel duhovnicesc?

- Da, dar asa cum la alcool, spirtul, care este in alcool, este cel care face toata treaba, care actioneaza, iar nu apa, tot astfel si mintea este taria creierului, ceea ce are omul mai bun.

- Adica atunci cand nu lucreaza inima, inseamna ca nu lucreaza mintea, Gheronda?

- Desigur, binecuvantato. In minte sta toata puterea.

- Gheronda, dar cugetarea nu ajuta deloc?

- Ajuta pana la un punct. Adica pana in punctul in care sa spui cu ratiunea ca mintea trebuie sa mearga la durerea celuilalt. Numai pana acolo, dupa care va incepe sa lucreze mintea. Sa cugeti la diferite cazuri de oameni indurerati, sa te doara pentru ei si sa incepi sa te rogi.

.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

DIN NOU LA IASI

  ZI DE RELAXARE

Dupa ziua de ieri, destul de grea, azi a fost o zi de relaxare totala. Dimineata, am mers la manastirile de suflet din zona - Vladiceni si Hadambu – pentru a multumi pentru toate cate le primim. La Vladiceni, ca de fiecare data, parintele Calistrat ne-a binecuvantat si a spus un cuvant de folos (fiind mai multi pe langa dansul).

La Hadambu, ne-am inchinat si am multumit Maicii Domnului pentru toate.

Inainte de a pleca, ne-am delectat cu un langosi cu cartofi la cuptor (eu) si cu unul cu ceapa si masline (sotul meu). Un lucru care mi-a placut tare mult a fost acela ca la tonetele din parcarea manastirii se comercializau doar produse de post.

De la manastirea Hadambu urmatoarea destinatie a fost la cazare. 

Ne-am odihnit, iar dupa o cina copioasa, am pornit pe jos spre centrul Iasului. Bineinteles ca prima oprire a fost la Catedrala sa ne inchinam la Sfanta Cuvioasa Parascheva.

Ne-am plimbat si am admirat, iar seara am incheiat-o cu o cafeluta fara cofeina.

PUTEREA RUGACIUNII

 Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului si ale Sfantului Cuvios Teodor Trihina, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Simtirea prezentei lui Dumnezeu

- Gheronda, cand fac o lucrare intelctuala nu pot spune Rugaciunea lui Iisus.

- Daca in vremea ascultarii ai mintea la Dumnezeu, este ca si cum ai rosti Rugaciunea lui Iisus. Iar daca rostesti Rugaciunea si mintea ta nu este la Dumnezeu, care este folosul? Chiar si atunci cand oboseste cineva spunand Rugaciunea, dar isi aduce in minte pe Hristos sau pe Maica Domnului, tot rugaciune se socoteste.

- Gheronda, poate sa pastreze cineva in sine pomenirea lui Dumnezeu sara sa spuna Rugaciunea lui Iisus?

- Daca spune cu mintea sa: “cat de departe sunt de Dumnezeu! Ce trebuie sa fac ca sa ma apropii mai mult de El?”, din aceasta se va naste si pomenirea lui Dumnezeu, si rugaciunea. Sa te straduiesti sa simti intotdeauna prezenta lui Hristos, a Maicii Domnului, a Sfintilor si sa te misti ca si cum ar fi de fata. caci, cu adevarat, chiar sunt de fata, desi noi nu-i vedem cu ochii nostri cei trupesti. Sa le incredintezi pe toate lui Dumnezeu si sa spui: “Dumnezeu ma urmareste. Oare ceea ce fac acum este placut lui Dumnezeu? Ce sa fac ca sa-I plac Lui? Ce trebuie sa evit ca sa nu-L muhnesc?”, Incet-incet aceasta iti va deveni starea ta launtrica. Te vei gandi la Dumnezeu si vei face totul ca sa-I placi Lui. Astfel se naste si creste dragostea fata de Dumnezeu, se indulceste mintea si inima, care, fara osteneala raman continuu in rugaciune.

- Gheronda, ce inseamna: “Pomenirea lui Dumnezeu, vederea lui Dumnezeu”?

-Pomenirea lui Dumnezeu inseamna ca mintea este la Dumnezeu, omul Il traieste pe Dumnezeu, asadar, Il vede peste tot pe Dumnezeu. cel care izbuteste sa aiba continuu mintea la Dumnezeu, simte in permanenta prezenta lui Dumnezeu si se cutremura de recunostinta, pentru ca pe toate le vede ca binecuvantare a lui Dumnezeu. o privire sa arunce imprejurul sau, si isi da seama ca Dumnezeu vegheaza nu numai asupra omului, ci si asupra intregului univers, pana in cele mai mici si mai neinsemante amanunte. Oriunde isi va indrepta privirea, se va vedea maretia lui Dumnezeu. arunca o privire spre cer si se infioara vazand prezenta lui Dumnezeu. Arunca o privire spre pamant, vede pasarile, copacii, si Il vede pe Dumnezeu, pe Creatorul lor. Aceasta este si rugaciune, si pomenire a lui Dumnezeu.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul-Cuvinte duhovnicesti-Despre rugaciune)

DIN NOU LA IASI

 Drumul spre Iași 

Este ceva timp de când nu am mai venit în frumosul oraș moldovenesc. Azi dimineață am pornit spre Iași, de data aceasta insa, pentru probleme medicale. Drumul a fost foarte aglomerat, au fost și trei accidente, drept pentru care Waze a făcut reconfigurare traseu și, in loc de Adjud, ne-a călăuzit spre Bârlad, pe varianta Tecuci. Este prima data când am mers pe aceasta rută și pot să spun ca ne-a incantat cu peisajele frumoase și cu localitățile cochete, locuite de oameni gospodari, iar drumul nu a fost exagerat de aglomerat, astfel că la ora prânzului am ajuns la Iași. Starea de spirit nu a fost tocmai buna, așa că singura fotografie făcută a fost aceasta.

Am lăsat mașina la Mitropolie și am pornit pe jos spre Casa de oaspeți "Sfântul Nicolae" pentru a servi masa. Abia atunci am realizat amândoi că nu am făcut pauza pentru a servi micul dejun și că foamea era la cote maxime.

Cu burticile pline ne-am oprit sa o "salutam" pe Cuvioasa Parascheva și să o rugăm să ne ajute in continuare, după care am mers la clinica Arcadia. După consult, ne-am cazat. De data aceasta locația este alta, însă o recomand cu tot sufletul.

Despre cazare, într-o altă postare.

SFINTELE TAINE

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Ioan de la Lavra Veche si ale Sfantului Sfintit Mucenic Pafnutie, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

DESPRE SFANTA IMPARTASANIE

– Cum să ne pregătim în vederea primirii Sfintei Împărtăşanii?

– Împărtăşania te desăvârşeşte, nu-ţi iartă păca-tele. Dacă te spovedeşti, Dumnezeu te dezleagă prin duhovnic şi la împărtăşit. Dar să te dezlege de păcate mai întâi. De faptul că ai o ură pe cineva – te-a jignit cineva şi ai zis: „Treaba lui, ce dacă m-a jignit!” Nu! Trebuie să-l înconjori, să faci o legătură sufle-tească, ori să-ţi recunoşti greşeala, ori, în sfârşit, să nu-l laşi să aibă o apăsare sufletească asupra ta. Să nu zici: „Nu mai am nimic cu el!”, că e tot un fel de a-l dispreţui şi a te vedea pe tine mai presus de el. Păstrează o legătură măsurată, care se potriveşte cu armonia. Vorbeşte cu el, ca să vadă că eşti cald, nu respingător. Ura îşi face loc imediat. N-ai nimic cu el, dar nu-i dai bună-ziua. N-ai tu chiar nimic cu el? Sau te saluţi cu toată lumea, dar cu amărăciune şi cu noduri. Asta nu e bine. Frăţiile voastre trebuie să ştiţi că a iubi pe vrăjmaşi este o poruncă. Dar pe nevrăjmaşi? Dar pe unul care ţi-a năzărit: „Uite şi ăla cum e, fistichiu!” Trebuie să fiţi serioşi în ce priveşte relaţia mută cu lumea, nu relaţia ma-nifestată. Trebuie, ori să-l compătimeşti, ori să-l fericeşti în inima ta.

Eram la închisoare şi era acolo un om rău, foarte rău. Nu puteai să ai o relaţie cu el. Şi am zis în inima mea aşa: „Măi, ăsta are şi el o mamă şi mamă-sa îl iubeşte. Noi nu-l iubim. O, ce bine că îl iubeşte şi pe ăsta cineva!” Nu trebuie să ne compli-căm judecând.

Şi te mărturiseşti incomplet cu câte din astea faci: judeci, vorbeşti de rău, şi ele se înregistrează toate. E uşor să spui: „Uite ce a făcut!”, dar tu nu ştii de ce a făcut şi nici nu-i cunoşti întoarcerea lui cu lacrimi. Şi nu auziţi că-i mai iubit de Dumnezeu, dacă se întoarce, decât cel care nu a căzut? Şi ce te faci tu? Pentru că s-a creat un obicei, şi asta-i prost, să se vorbească cu uşurinţă de rău de altul: „Da’ ce, numai eu vorbesc? Da’ ce, nu merită? Da’ ce, nu văd eu ce face?”

Fraţilor, nu există în creaţia lui Dumnezeu nimic, fir de iarbă, să nu ştie Dumnezeu de el. Au doar de iarbă se interesează mai mult Dumnezeu de-cât de oameni? Şi atunci, sigur că suntem urmăriţi. Şi nouă ni se cere dăruirea. Vreţi să biruiţi: smeriţi-vă şi nu judecaţi pe nimeni. Pentru că în felul acesta veţi fi liberi. Altfel nu. Îţi duci viaţa în funcţie de păcatele celelalte, că nu te astâmperi să-l judeci pe el. Iei lucruri prin comparaţie. „Eu nu sunt aşa!” Şi te iei în comparaţie cu un om pe care tu îl numeşti ticălos. De ce nu te iei în comparaţie cu Sfântul Apostol Petru, sau Pavel, sau Sfântul Siluan Ato-nitul? De ce nu te iei în comparaţie cu diferiţi Părinţi cunoscuţi, care duc o viaţă aleasă? Mântuitorul spune: Iubiţi pe vrăjmaşi, pe cel care-ţi face rău. Cum e vorba: „Mi-a zis, şi i-am zis, şi am să-i zic!” Nu numai că nu-l ierţi, dar te gândeşti la o răzbunare faţă de el. Vreţi răzbunare? Vă învăţ eu: să-l iubiţi şi să-l pomeniţi la rugăciune. Pentru că dacă te răz-buni, rămâi dator la Dumnezeu. Dacă nu te răzbuni, rămâne Dumnezeu dator la tine, şi e mai bine aşa, că spune şi Scriptura: Răzbunarea e a Mea.

Pentru că tu nu eşti acela despre care zici că eşti mai mult sau mai puţin. Tu eşti acela care eşti în faţa lui Dumnezeu. Dumnezeu ştie toate aceste lucruri. Numai la lucrul acesta dacă sunteţi atenţi, sunteţi oameni cu nume duhovnicesc: să nu mai judeci pe nimeni. Pentru că, vrând-nevrând, îţi fuge mintea: că sunt fistichii, că lumea nu e pregătită de o viaţă creştinească – „Ce, domnule, mă opreşti de la viaţă?” Nu te opresc de la viaţă: tocmai, că vreau să te duc la Viaţă. În cazul în care nu primeşte sfatul, trebuie să ne rugăm pentru el, nu să stăm nepăsători. „Pentru că tot atâtea suflete ucidem câte din vina noastră lăsăm să se osândească” (Sfântul Grigorie de Nazianz).

 

(Parintele Arsenie Papacioc-Despre Sfintele Taine)