La Festival (III)

 Festivalul Kurtosului-Delicii culinare si nu numai

Daca zilele trecute am povestit despre minunatiile ce ies din mainile artizanilor locali, azi am ales sa va povestesc despre “producatorii” de delicii.

La toate festivalurile intalnim preparate din carne. Bineinteles ca le-am intalnit si aici (unele fiind din carne de vanat), alaturi de muraturi haioase.

    

La un stand, putin ratacit printre cele de bijuterii, am gasit “bijuterii” culinare si anume: saratele. Da, saratele cu cele mai diferite arome: ceapa prajita, fulgi de usturoi, sare, ardei, mix de seminte, cascaval.

    

Multi producatori de paste fainoase: fidea, taitei, spirale, lasagne. Nu m-am putut abtine si am cumparat o punga de taitei si una de fidea pentru cataif.

Produsele din lapte au ocupat un loc important la acest festival. Telemeaua obsinuita a cedat locul branzeturilor maturate diverse perioade de timp, dar si branzeturilor cu diverse arome: cu leurda, boia de ardei, usturoi.

Un alt stand a fost cel al mix-urilor de legume, condimente si fructe uscate (in zona noastra bunicii le numeau poame), facute din legume si fructe, fara aditivit, sare sau zahar. Multe si variate: “vegeta” cu diverse arome: leustean, leurda, cu tarhon, picanta sau traditionala, prezentate atat sub forma de pudra, cat si sub forma de mix-uri. O alta categorie au reprezentat-o pudrele de leurda, tarhon, leustean, sfecla rosie, dovleac, etc., dar si amestecuri: pudra de ciuperci cu cimbrisor, pudra pentru cartofi prajiti, pentru BBQ si multe altele. Cand am vazut pudra de dovleac, gandul mi-a zburat la cafeluta cu dovleac a Corinei, asa ca am achizitionat un borcanel, iar sotul fiind un mare doritor ce cartofi prajiti si-a achizitionat condimentul special.

Legumele din gradina au fost transformate in zacusti si tocanite ce aduc curcubeu pe cerul gurii,

iar fructele in siropuri  si gemuri (fara zahar)

tocmai bune de savurat langa o cana de ceai, bineinteles cu amestecuri fara conservanti.

La prepararea tocanitelor si zacustilor, un loc important il ocupa uleiul, astfel ca la acest festival a fost si un stand cu ulei presat la rece.

Dintre toate acestea, mi-a atras atentia un stand ceva mai special: preparate din ciuperci pleurotus. Doamna ne-a povestit ca de 12 ani se ocupa cu cultura de ciuperci pleurotus, dar si cu prepararea acestora. Astfel, la stand oferea spre vanzare: pate de ciuperci cu diverse arome, sarmale de ciuperci gata preparate, ciuperci murate simple sau cu ardei, cu porumb sau picante, zacusca de ciuperci.

Pe langa bunatatile din ciuperci, aici am gasit mustar de casa, gem de muguri de brad, pudra de hrean, dulceata de ardei iuti si alte bunatati.

Nu au lipsit mierea, dulciurile de casa, painea si legumele si fructele proaspete.

Acest festival nu a fost insa numai despre delicii culinare, kurtos sau artizani. Un loc important l-a avut si distractia copiiilor. Astfel, acestia au putut calari,

 au mangaiat diverse animalute (chiar asa se numea activitatea-sa mangaiem animale), 

   

s-au dat pe tiroliana si au avut diverse ateliere de mestesugarit (la care, din pacate nu am ajuns, pentru ca ploaia ne-a trimis acasa).

Despre lacomie

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Toma si ale Sfintei Mucenite Erotiida, Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, învătătură a Sfântului Antioh, despre lăcomie.

Tuturor le este de trebuintă să se nevoiască a-si înfrâna pântecele, dar mai vârtos, cei ce voiesc să slujească lui Dumnezeu este bine să mănânce cu tocmită măsură, că, de nu se vor înfrâna de mâncare, asemenea sunt corăbiilor prea încărcate. Că trupul de hrană are nevoie, si nu de răsfăt, de săturare, iar nu de lăcomie.Pentru că înfrânarea este la fel spre întărire si sufletului si trupului, iar neînfrânarea si pe unul si pe altul le vatămă, stricând nu numai sănătatea, ci născând si boli de sminteală. Căci, celui ce se nevoieste, putină hrană îi trebuie, si cel ce-si înfrânează pântecele îsi depărtează gândul de la păcate. Iar celui ce se lăcomeste, îi cresc poftele cele rele. Si, precum lemnele cele multe fac focul mare, asa si multimea bucatelor naste gânduri rele. Mâncarea bună numai cât veseleste gâtul, iar mai pe urmă hrăneste viermii cei neadormiti. Si precum pământul cel pustiit naste spini, asa si mintea celui mâncăcios creste gândurile rele. Omul lacom face deseori pomenirea sfintilor, ca să placă pântecului, iar cel ce se înfrânează se aseamănă prin viata sa, cu Sfintii. Mâncăciosul cu nimic nu se laudă mai mult fără numai cu mâncarea. Iar Duhul din omul nesătios se scârbeste si se duce de la dânsul. Că, precum fumul goneste albinele asa si mult mâncăciosul goneste darul Duhului Sfânt. Deci, mai bine este a lepăda bucatele alese si cu mâncarea cea obisnuită a ne plini trupeasca trebuintă, ca să nu ne asemănăm cu norodul cel ce a slujit pântecelui în pustie: că a sezut, zice, norodul să mănânce si să bea si s-a sculat să joace; atunci a uitat poruncile lui Dumnezeu si la idoleasca îndrăcire s-a abătut. Deci, bine scrie Pavel despre mostenitorii lor: „Pântecele este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rusinea lor, ca unii care au în gând cele pământesti” (Fil. 3, 19). Si iarăsi: „Bucatele sunt pentru pântece si nu pântecele pentru bucate si Dumnezeu va nimici si pe unul si pe celălalt” (I Cor. 6, 13). Si iarăsi: „Dacă pentru bucate se sminteste fratele tău, iată că nu umbli după porunca dragostei”. Si mai zice: „Unii ca acestia nu slujesc lui Dumnezeu, ci pântecelui lor, si prin bune cuvântări amăgesc inimile celor fără de răutate.” Si iarăsi: „întelepciunea trupească, nebunie este la Dumnezeu. Iar întelepciunea duhovnicească este viată si pace. Bine este dar a întări inima iar nu cu mâncări”. „Si iarăsi: „Nu este împărătia lui Dumnezeu mâncarea si băutura, ci dreptatea si pacea si bucurie întru Duhul Sfânt, iar nu lăcomia si betia”. Precum si lacob, osândind pe robii pântecului, zice: „Veselitu-v-ati pe pământ si v-ati desfătat si v-ati hrănit inimile voastre, ca pe o oaie în ziua de junghiere”. Iar necredinciosilor evrei, Domnul le-a zis: „Adevăr grăiesc vouă, Mă căutati pe Mine, nu pentru că ati văzut semne, ci pentru că ati mâncat pâine si v-ati săturat”. Si le-a mai zis:

„Lucrati nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea care rămâne în viata vesnică, pe care Fiul Omului o va da vouă”. Căruia se cuvine slava, cinstea si închinăciunea în vecii vecilor. Amin.

(Proloage).

La Festival (II)

 

Festivalul Kurtosului – Concursul

Daca la inceput Kurtosul-cozonacul secuiesc - era doar cu nuca, astazi pot fi savurate o multime de variante, atat dulci, cat si sarate.

In cea de-a doua zi a festivalului, cel mai important moment a fost cel al concursului – “Kurtoskalacs-ul Anului in Tinutul Secuiesc”. Au fost inscrise in concurs 14 echipe din 4 judete. Membrii juriului au mers, pe rand, la cele 14 echipe si au urmarit intregul proces de realizare a kurtoskalacs-ului, in cautarea celui mai delicios.

 

Pe aleea destinata patiserilor care preparau Kurtosul era agitatie mare. Fiecare prepara si prezenta diferite variante de kurtos, in dorinta de a convinge juriul ca ei sunt cei mai buni.

 In jurul pranzului, a fost anuntat castigatorul concursului: Cel mai gustos Kurtos a fost realizat de Melinda Kurtos. Dupa anuntarea castigatorului, permanent la standul firmei a fost rand de 20-30 persoane. Randul s-a terminat seara, cand ploaia mult anuntata si-a facut prezenta.

In jur de ora 17, echipa castigatoare a realizat "Primul Kurtos cu comori din Tinutul Secuiesc". De fapt, a fost realizat un kurtos imens si, dupa coacere, acesta a fost portionat, iar in micutele bucatele au fost introduse diverse bilete castigatoare: pizza, o seara la restaurant, masaj, bilete la meci, un sejur la Balvanyos, si multe altele. Fiind plecati pe la Targu Secuiesc, am ajuns ceva mai tarziu la prepararea marelui Kurtos.

Am gustat si noi din deliciosul Kurtos, 

iar sotul meu a castigat o sedinta de masaj la Seishin Therapy Center din Sfantul Gheorghe. Pentru ca nu poate beneficia de acest premiu, s-a hotarat sa il daruiasca gazdelor.

Ne-am fi dorit sa ne mai plimbam, insa ploaia zdravana ce s-a pornit, ne-a trimis pe toti la plimbare. Am ajuns la masina ciuciulete.