“Caminul meu – un colt de rai’
“A venit toamna,
acopera-mi inima cu ceva…” spune frumos Nichita Stanescu.
Si odata cu toamna, a
venit si provocarea “Caminul meu – un colt de rai”, o provocare lansata cu
foarte mult timp in urma de Irina. Anul acesta, varianta propusa de Corina, se
potriveste mai bine cu programul meu, destul de incarcat. Pe de alta parte, abia
asteptam aceasta provocare pentru ca ma ajuta sa pun putin frana la ritmul
ametitor de fiecare zi.
Pentru prima saptamana,
Corina ne propune sa aprindem o lumanare si sa spunem o scurta rugaciune de
multumire. Ne recomanda chiar si un jurnal in care sa lasam gandurile noastre.
(sursa imagini: pinterest)
8 comentarii:
Și mie mi-a plăcuy mult varianta Corinei. Mult mai accesibilă mie.
Octombrie este luna care începem sa cautam linistea, cuibaritul în patura, seara, cu ocarte în mana sau vom reincepe tricotatul... Minunata initiativa, "caminul meu - un colt de rai" este telul fiecareia dintre noi.
Icepem cu curatenia de toamna, a casei, a spiritului... pentru ca în prag de Craciun sa ne smtim bine, sa avem pace sufleteasca...
Gânduri bune si imbratisari, Ioana draga!
asa, ca o paranteza... Ioana draga, poate ca reusesti sa dezactivezi intrebarea "dovediti ca nu sunteti robot"... Inteligenta artificiala pretinde de la mine sa dovedesc ca sunt om?! Ce ironie! ☺☺☺
Așa este. Și pentru mine la fel este Mniko.
Și eu te îmbrățișez Carmen!
Și pe mine mă enervează această întrebare, însă nu știu cum să o dezactivez🤷🤷. Voi întreba copiii in week-end.
Mie mi se pare octombrie cumva... cald - dar altfel de caldura decat cea din septembrie. Probabil pentru ca acum e sarbatoarea recoltelor si frunzele se coloreaza. In plus mai vine cate o vestuta, o paturica... ne pregatim de sezonul rece :)). Doamne parca sunt la scoala - chiar voia sa reiau cursul de japoneza.
Am avut niste lumanarele tip pastila care nu miroseau a nimic. le aprindeam mereu dupa ce a plecat Dodo. Nu am mai gasit - acum totul miroase a diverse... :))). Ori a chimic, ori a parfum. Dar cred ca am una intr-o decoratiune de iarna. Uneori o mai aprind pentru ca se vede frumos, chiar palpaie :)).
Pupici!
Rux, mie toamna imi umple sufeltul de bucurie. Dupa zilele caniculare de vara, cand mai mult lincezesc, cand fac totul cu mare greutate, toamna am senzatia ca revin la viata, ca e un nou inceput. Pentru mine este momentul cand ma gandesc la noile proiecte de tricotat, crosetat, etc. Asa cum spui tu: o vestuta, o paturica, etc.
Te imbratisez!😘
Trimiteți un comentariu