Provocare

 Caminul meu un colt de rai – saptamana 1

A venit si luna octombrie si, odata cu ea provocarea “Caminul meu un colt de rai” lansata de Irina si Corina pe blogurile lor.

In prima saptamana a provocarii, ideea principala este aceea de a “ne trage putin sufletul”. Fie ca mergem in natura si admiram tot ceea ce este frumos in jurul nostru, fie petrecem mai mult timp intr-un loc preferat din casa, timp in care sa ne auzim gandurile, sa ne relaxam, sa punem putin stop alergaturii din fiecare zi.

Eu cred ca am reusit o combinatie. La televizor ma uit doar la unele filme de pe Diva, refuz de ceva ani buni sa ascult sau sa urmaresc stiri, informatii, etc. Nu am retele de socializare, Youtube este singurul pe unde mai “pierd” timpul, cautand tot felul de informatii strict pentru activitatile pe care le desfasor. In aceasta saptamana am ales sa fac o pauza, iar timpul alocat (in general seara) sa il petrec citind.

Dimineata o incep cu rugaciune, multumind pentru noaptea incheiata cu bine si rugandu-ma pentru ziua care incepe.

Desi la inceputul fiecarei saptamani imi fac listele cu ceea ce am de facut si le programez, in prima saptamana a lunii octombrie, am renuntat la consultarea lor (de facut tot le-am facut).

Am reusit sa lucrez si la paturica "plimbareata" (am denumit-o asa pentru ca lucrez la ea mai mult in masina).

Dar, in week-end ne-am bucurat de natura, de lucruri frumoase, de oameni frumosi si talentati, dar si de ploaie. Mersul prin ploaie ne-a dat o stare de bucurie si de veselie.

Ca o concluzie, in aceasta prima saptamana, am functionat la o viteza mai mica, am rezolvat ceea ce era strict de rezolvat, ne-am incarcat bateriile. Slava lui Dumnezeu pentru toate!