miercuri, 22 mai 2024

Despre Sfinti

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Vasilisc si Marcel, si ale Sfintilor Parinti de la Sindoul al II-lea Ecumenic, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sfantul Arsenie din Paros

O doamna voia sa ajunga neaparat la bisericuta Sfantului Arsenie chiar in ziua praznuirii sale. Aceasta bisericuta se afla in Paros, insa nu stia drumul si nici macar unde se afla bisericuta. Intrebase multa lume, dar nimeni nu stia, pentru ca era o bisericuta mica ce se afla la marginea Atenei.

Astfel, doamna aceasta statea singura intr-o statie de autobuz si se ruga Sfantului Arsenie, zicand: “Sfinte Arsenie, stiu ca sunt pacatoasa si ca nu vrei sa ajung la bisericuta ta, dar voiam sa-ti aduc si eu trei floricele de ziua praznicului tau. Te rog, Sfinte Arsenie, daca vrei, adu aici pe doamna L., pentru ca ea cunoaste toate bisericile din Atena!”.

Pe cand zicea doamna toate acestea in mintea ei, cand si-a ridicat privirea, a vazut la 10 metri de ea pe doamna aceea, care venea direct inspre ea. Atunci a inceput sa zica: “Doamne miluieste! Doamne miluieste! Doamne miluieste!” si sa-si faca semnul Sfintei Cruci. Apoi se adresa doamnei, zicand: “Cum ai ajuns aici, doamna L.?”. “Cu trenul”, raspunse acea doamna. “Nu se poate, eu cred ca v-a adus Sfantul Arsenie pe sus, pentru ca eu, in acest moment, ma rugam lui sa va scoata in fata mea, ca sa va aduca aici si sa ma calauziti pe drumul spre biserica lui”.

Astfel, cele doua femei au plecat impreuna spre biserica Sfantului Arsenie, pe care doamna L., o cunostea foarte bine. Cand au ajuns acolo, iar doamna aceasta despre care va povestesc a pus cu multa evlavie cele trei flori la icoana sfantului l-a vazut pe acesta cum ii zambea smerit si cum o privea cu drag. Dupa ce i-a multumit Sfantului Arsenie, a plecat de acolo cu multa bucurie si plina de har sfant.

 

(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

marți, 21 mai 2024

Pâine fără gluten

Paine fara gluten - o noua reteta

 


Incet-incet, incerc tot felul de retete, pentru ca sotul meu sa manance paine fara gluten cu multa placere. Mixurile pentru paine de la Dr Schär nu il incanta foarte tare, astfel ca am cautat si am gasit mixuri de la Bauckhof, dar si o multitudine de fainuri: cocos, migdale, naut, orez, etc.

Astfel, am facut un nou tip de paine, combinand mixul pentru paine alba cu faina de cocos. Pe sotul meu l-a incantat foarte mult gustul acestei paini si deja este favorita lui.

 Ingrediente:

-150 gr faina universala fara gluten

-100 gr faina de cocos

-10 gr ulei

-½ plic drojdie fara gluten

-350 ml apa calda.

-un praf de sare

 Mod de preparare:

Se amesteca cele doua tipuri de faina, se adauga uleiul, sarea, drojdia si apa calda si se amesteca, pana cand se obtine o pasta. Amestecul se pune intr-o tava de chec si se introduce in cuptor, pentru 45 minute, la o temperatura de 40 grade Celsius pentru a creste.

Dupa ce a crescut, se umezeste cu apa, se cresteaza si se introduce in cuptorul preincalzit la temperatura de 210 drage Celsius, timp de 30-35 minute.

Painea este coapta daca suna a gol cand se loveste usor coaja cu degetul.

Se lasa la racit pe un gratar.



DESPRE SFINTI

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mari Imparati si intocmai cu Apostolii Constantin si mama sa, Elena, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sfantul Nicolae

La o biserica cu hramul Sfantului Nicolae erau doua femei care ajutau mereu acolo, chiar in ziua praznuirii Sfantului. Tot in acea biserica se afla si o particica din moastele Sfantului Nicolae. La un moment dat, amandoua aceste femei, au inceput sa simta acolo in biserica o mireasma foarte puternica de mir ce iesea dinspre biserica. In momentul in care aceste femei au simtit mirosul, erau afara, pe scari. Mireasma a tinut mult timp. Acest lucru se intampla dupa slujba, cand nu mai era nici multa lume la biserica.

La scurt timp, o fetita de 14 ani s-a apropiat si ea de biserica. Era o fata foarte evlavioasa. Dupa ce s-a inchinat in biserica, iesind afara, aceasta le-a intrebat pe cele doua femei cine canta asa de frumos in biserica, pentru ca auzise inauntru cantari minunate. In mintea ei isi spusese ca este inca slujba, dar cand a intrat si a vazut ca nu este nimeni in strana, si-a dat seama ca erau cantari ingeresti.

Si cele doua femei, la auzul celor spuse de fata, au inteles ca mirosul si cantarile erau o minune la care tocmai asistasera. Erau foarte fericite si emotionate, dar si cuprinse de frica, si nu incetau a da Slava lui Dumnezeu si Sfantului Nicolae pentru cele ce auzisera si simtisera.

 

(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

luni, 20 mai 2024

JURNAL

 JURNAL…..OCAZIONAL

Desi mi-am propus sa scriu mai des in acest jurnal….ocazional, se pare ca des la mine inseamna “anual”🤣🤣.

Doamne, ce repede trece vremea. De cand am scris ultima data, Alexandru nu numai ca a venit pe lume, dar deja sta in fundulet si se pregateste sa porneasca de-a busilea.


 Matei a renuntat la “mumu” (suzeta) si vorbeste din ce in ce mai mult, spre deliciul tuturor. Cand ne intalnim amandoi suntem nedespartiti: ne jucam in parc, citim foarte mult pentru ca una-doua striga: “Ica, ceteste, ceteste, hai” (traducere: bunica, hai sa citim), dar si gatim: “ica, haai yamm-yamm, pine Aduu” (bunica, hai gatim paine pentru bunicul). Nu se mai supara cand se murdareste pe manute de faina, ulei, etc. Ii place sa sparga oualele la prajituri, sa intinda aluatul.



In aceasta perioada, mama a trecut cu bine de interventia de bypass coronarian si se pregateste draga de ea de operatie de hernie de disc ultimul grad.

Nepotul meu drag (cel mai mare din cei sase copii ai surorii mele) se pregateste de examenul de bacalaureat si admitere la facultate. Iar surioara lui, de examenul de capacitate.

Cu copiii de la Centrul Educational am facut multe lucruri frumoase. Deja pentru cei mari am infiintat “Clubul creatorilor liceeni”, iar la “micii creatori” au venit si alti copii, astfel ca acum grupul lor numara 16 sufletele frumoase si vesele. Sunt copii minunati, care au inteles ce frumoasa este viata reala, nu cea pe care o arata ecranele telefoanelor si ale tabletelor, si sunt dornici sa invete multe lucruri noi. Pentru mine este o provocare sa vin mereu cu noutati. Deviza este: invatam jucandu-ne.

Pentru copiii nostri acasa nu mai este in cuibul parintesc, ci in cuibusoarele lor, astfel ca ne-am propus sa incepem o renovare a apartamentului in care dormitoarele sa nu mai fie dormitorul lui Mihai si dormitorul Andreei. Acestea vor fi transformate in dormitor matrimonial si atelier pentru proiectele mele. Bineinteles ca mare parte din activitate va fi facuta de noi.

In paralel vom proceda si la renovarea casutei de la tara.

Ca de fiecare data, mintea mea este plina de proiecte. Unele se realizeaza, altele nu. Sau nu se realizeaza acum, nu le-a venit ziua.

Plimbarile raman si ele in top (tot ascultare de duhovnic). Pe langa plimbarile cu masina, ne-am propus sa mergem si cu autocarul in excursii de cate o zi. Este un alt gen de plimbare.

Sper ca urmatorul jurnal sa fie ceva mai devreme si sa vin cu noutati alaturi de voi.

AJUTORUL SFINTILOR

 Pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Talaleu, ale Sfantului Cuvios Talasie si ale Sfinei Lidia din Filipi, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sfantul Teodosie

O femeie s-a dus de ziua Sfantului Teodosie la o manastire inchinata acestuia. Acolo sus, la aceasta mica manastire pierduta in munti, era o particica din moastele acestui sfant, dar nu era scoasa spre inchinarea pelerinilor. Doar in timpul slujbei, la Litie, parintii aveau obiceiul sa scoata icoana Sfantului si racla cu particica din sfintele moaste, spre inchinare. Ieseau preotii pe usa diaconeasca din stanga, mergeau pana in spatele bisericii, unde se opreau pentru slujba Litiei, iar apoi intrau in Sfantul Altar, fara a lasa icoana sau sfintele moaste spre inchinarea credinciosilor.

Femeia aceasta, cea despre care am inceput sa va povestesc, vazand ca nu are nici o sansa sa se inchine direct la moastele Sfantului Teodosie, a inceput sa se roage sfantului, zicand: “Sfinte Teodosie, te rog ajuta-ma sa ma inchin la moastele tale!”. Ea se afla in partea stanga a bisericii. Cand preotii au trecut pe langa ea cu icoana si cu sfintele moaste, preotul care avea in mana racla s-a oprit in dreptul ei si i-a intins racla ca sa sarute sfintele moaste, iar apoi a plecat mai departe. Biserica era plina de oameni, dar preotul s-a oprit doar in dreptul ei. Dandu-si seama de minunea la care a fost martora, dar si personaj principal, femeia i-a multumit Sfantului cu lacrimi.

Dupa priveghere, a iesit in statia de autobuz ca sa plece. Fiind tarziu, nu era nici un autobuz. Avand multa credinta la Sfantul Teodosie, femeia apela din nou la el. Dupa rugaciune, in cateva minute, autobuzul opri in statie.

(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

duminică, 19 mai 2024

Lucrarea lui Dumnezeu

 Pentru rugaciunile Sfantului Sfintit Mucenic Patrichie, episcopul Prusei si cei impreuna cu el si al Sfintelor Mironosite, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Patima bauturii

Aseara m-a sunat un om din Romania si, printre altele, mi-a povestit ca de foarte multi ani a fost stapanit de patima bauturii. Si chiar daca nu voia sa bea si ii parea rau, nu se putea stapani. Incercase sarmanul om pe toate caile sa renunte la bautura, dar degeaba. Se ruga lui Dumnezeu sa-l ajute, dar a doua zi incepea iar. Se ineca zi de zi in bautura.

Intr-o noapte a visat-o pe bunica lui care ii zicea: “Mai, omule, unde vrei sa ajungi asa, incotro te indrepti?”. Dupa acest vis, indata s-a trezit. Bunica sa fusese o femeie foarte credincioasa si buna si care il sfatuise mereu numai de bine. Din acea clipa s-a hotarat sa nu mai bea, chiar de ar fi fost sa moara. Si asa s-a lasat de bautura.

Au trecut ani de atunci, dar el nu s-a mai imbatat niciodata. Imi povestea ca uneori il mai lupta gandul sa bea, dar isi aminteste mereu de bunica lui si se stapaneste.

Asa a lucrat Bunul Dumnezeu ca sa-l intoareca prin bunica lui.

(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

sâmbătă, 18 mai 2024

Sfanta Chiriachi

 Pentru rugaciunile Sfintilor Mucenici Petru, Dionisie si Paulin, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Sfanta Chiriachi

Un grec din Caterini avea gradina langa bisericuta Sfintei Chiriachi. Si de cate ori mergea sa munceasca la gradina, intra si in bisericuta Sfintei Chiriachi si aprindea cate o lumanare.

Intr-o zi, mergand sa aprinda o lumanare, a vazut la cismeaua din fata bisericii o tanara foarte frumoasa, imbracata in alb, care dupa cateva momente a disparut. La cateva zile, iarasi a mers la bisericuta si iarasi o vazu pe tanara aceea frumoasa, care de data asta ii spuse: “Sa stii ca eu voi avea grija de tine, iar orice vei intampina in aceasta viata, vei trece cu bine peste toate.” Zicand acestea, s-a facut iarasi nevazuta.

Dupa vreo saptamana, omul nostru a inceput sa se simta rau. si ducandu-se la spital i-au descoperit un cancer la ficat in ultimul stadiu, metastaza, dupa cum spunea medicii. I s-a dat tratament, dar i-au spus ca nu mai are sanse de vindecare. S-a intors omul acasa si a inceput sa faca tratamentul randuit, dar in acelasi timp se ruga si la Sfanta Chriachi sa-l ajute.

Dupa doua saptamani de tratrament intens omul s-a dus din nou la control, iar doctorii au ramas descumpaniti si foarte mirati. Era perfect sanatos, nu mai exista nici urma de cancer pe ficat. Doctorii i-au spus ca dupa legile normale ale medicinii nu avea cum sa se vindece doar cu acele medicamente. Erau doar pentru ameliorarea durerii. Doctorii i-au spus: “Omule, du-te acasa si multumeste-I lui Dumnezeu, pentru ca ceea ce s-a intamplat cu tine a fost o minune”.

Plecand de acolo, omul s-a dus direct la bisericuta Sfintei Chiriachi si i-a multumit, aprinzandu-i o lumanare. Si de atunci, ori de cate ori are timp se duce la bisericuta Sfintei si ii multumeste mereu.


(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)


vineri, 17 mai 2024

Maica Domnului-ocrotitoarea copiilor

 Pentru rugaciunile Sfantului Apostol Andronic si sotia sa, iunia si ale Sfintilor Cuviosi Nectarie si Teofan, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Eu sunt de vina

Maria este doctorita pediatru, se ocupa de copii si ii iubeste foarte mult. Se poarta cu ei ca si o mama. Are si ea doi copii. Pe Hristo si pe Irina. Cand era insarcinata pentru prima data, Maria s-a dus cu mama ei intr-o biserica sa se inchine. Dupa ce s-au inchinat, s-au uitat la sfintii care erau pictati pe pereti. Dintre toti, le-a impresionat Sfantul Nectarie, care era foarte frumos pictat. S-au rugat Sfantului, apoi au plecat.

Dupa ce a nascut, Maria a venit iarasi la biserica, iar cand s-a uitat pe pereti ca sa vada sfinti, nu l-a mai vazut pe Sfantul Nectarie. Si intreband pe cineva de acolo de la biserica, a aflat ca Sfantul Nectarie nu fusese niciodata pictat acolo. Atunci Maria si-a dat seama ca sfantul li se aratase numai lor. Din momentul acela, l-a luat ca sfant ocrotitor al familiei sale si al casei. Copilul acestei doamne are deja 7 ani acum si il iubeste foarte mult pe Sfantul Necarie, stiind pe de rost troparul acestuia si condacul de la acatist.

Dupa nasterea fetitei, Irina, pe cand aceasta avea deja un an, se juca cu fratele sau, Hristo, iar din neatentie a cazut si s-a lovit sub barbie, muscandu-si limba foarte tare, incat, in scurt timp, gura i se umplu de sange. Spreiata, mama isi lua copiii in masina si pleca direct la spital. Copiii erau amandoi pe bancheta din spate, iar ea conducea. Fetita incepea deja sa se inece cu sange, tusind mereu. Fratele ei, speriat, incepu sa planga si sa strige la Maica Domnului, spunand: “Maica Domnului, eu sunt de vina pentru ce s-a intamplat cu surioara mea! Te rog sa o ajuti, sa o faci bine si sa o vindeci”.

Dupa aceste cuvinte, s-a facut liniste deplina in masina. Irina nu mai tusea. Maria, mama, s-a uitat in spate si a vazut ca fetita era acum linistita. Atunci a oprit masina, a luat-o pe fetita si s-a uitat cu atentie in gura ei. Nu-si putea opri lacrimile de bucurie. Irina nu mai avea nimic, nici o rana, nici urma de muscatura si nici un pic de sange in gura. Era ca si cum nu se intamplase nimic. Si-a imbratisat copiii si a plans mult, apoi a multumit Maicii Domnului pentru minunea petrecuta. A intors masina si s-a intors acasa pentru ca nu mai era nevoie de medici; Maica Domnului implinise deja misiunea acestora.

Aceasta minunata intamplare am auzit-o chiar din gura mamei.


(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

joi, 16 mai 2024

Maica Domnului, ocrotitoarea noastra

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Cuvios Teodor cel Sfintit si ale Sfintilor Cuviosi Sila, Paisie si Natan de la Sihastria Putnei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

A cazut de pe stanci

Un baiat din Romania, care avea in jur de 20 de ani, a fost adus de tatal lui in Athos, ca sa stea o perioada la o chilie romaneasca. Trecuse prin multe dezamagiri si era foartre abatut si trist. Parintii sai se despartisera de cand era mic si nu era botezat. Avea multe momente in care era razvratit. Acum isi dorea si el foarte multa sa se boteze, dar pentru aceasta avea nevoie de pregatire. Deci, stand el la chilia aceea, parintii de acolo turnau o placa de beton. El statea acolo, pe placa aceea de beton. Din neatentie, facu un pas in spate si cazu in gol, cu capul in jos de la o inaltime de 5 metri, iar jos erau tot numai stanci. L-au scos cu greu de acolo si l-au dus la spital, la Poligheru. I-au facut radiografie si i-au spus ca se vad fracturi pe coloana, iar capul era spart destul de tare, fiind posibil sa-i fi afectat creierul. Avea momente cand intra in coma, apoi momente cand isi revenea. A doua zi, a venit tatal sau din Romania cu o salvare de la SMURD si cu un echipaj complet si l-au dus in Romania. L-au luat pe baiat si l-au dus in Romania, la Bucuresti. Cand i-au facut din nou radiografie, i-au gasit coloana intreaga, iar capul nu era deloc afectat in interior. Dupa cateva zile, i-au dat drumul din spital. Era perfect sanatos. Pe radiografia din Grecia se vedeau fracturile si urmele loviturii in cap, iar pe cea din Romania se vedea ca era intreg, fara urma de fracturi sau lovituri. Aceea era minunea Maicii Domnului, care nu l-a parasit. Chiar daca diavolul incercase sa-l opreasca sa nu se boteze, sau chiar sa-l omoare, Maica Domnului nu l-a lasat.

Atunci si tanarul a inteles ca accidentul acesta fusese o mare ispita, a inteles, de asemenea, minunea pe care Maica Domnului, ocrotitoarea Sfantului Munte, a facut-o cu el, s-a intors in Sfantul Munte si s-a botezat.

(monah Pimen Vlad-Povestiri duhovnicesti III”)

miercuri, 15 mai 2024

MFC-NICOLAE GRIGORESCU

 NICOLAE GRIGORESCU SI PICTURA SA
(1838-1907)
















(sursa fotografii: internet)

Miercurea fara cuvinte este găzduită de Carmen.