Despre mantuire

 Pentru rugaciunile Sfintei Cuvioase Eufrosina, ale Sfantului Cuvios Pafnutie Egipteanul si ale Sfantului Cuvios Serghie de la Radonej, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt de învătătură al lui Grigorie monahul: să nu ne lenevim la a noastră mântuire.

Nu este de cuviintă, fratilor, să ne lenevim la a noastră mântuire, nici să trecem cu vederea vremea cea dată nouă spre pocăintă, pe care, iarăsi, a o mai dobândi, nu vom putea. Că foarte de primejdie lucru este, celor ce nu se pocăiesc acum si aici. Să ne pocăim, drept aceea, de păcatele noastre, până ce nu ne ajunge pe noi moartea. Că de acolo nu ne vom putea întoarce, de vreme ce nu este întoarcere de acolo, că vom merge în pământul cel întunecat al întunericului celui vesnic, unde nu este lumină, nici viată pentru păcătosi. Drept aceea, acum să ne pocăim, o, fratilor, ca pe Dumnezeu milostiv să-L facem către noi însine si, să-I plăcem Lui prin fapte bune, prin post si rugăciune, prin milostenie si prin smerenie, prin curătie si prin iubirea de frati si prin pocăintă, neîndeletnicindu-ne cu desertăciunile veacului acestuia. Să ne lepădăm de răutătile lumesti, să nu ne îmbrăcăm, iarăsi, cu patimile trupesti, cu nesatiul si cu betia si cu pofta desfrânării, stricându-ne sufletul si trupul. Că putină este vremea noastră aici. Pentru aceasta, să ne grijim de sufletele noastre si să căutăm mântuirea noastră, să ne ostenim spre Dumnezeu, pentru păcatele noastre. Si nu, adică, astăzi să ne pocăim si să ne smerim, iar mâine să facem mai rele fapte. Că cel ce se pocăieste de păcatele sale si, apoi, iarăsi le face, ce sporeste în pocăinta sa, întorcându-se de la dreptate la păcat? Sau cum va fi auzită rugăciunea lui înaintea lui Dumnezeu? Că Domnul găteste asupra lui mânia Sa. Pentru că, precum multă este mila Lui, asa sunt multe si certările Lui si pe

fiecare, după faptele lui, îl judecă si fiecare, după faptele sale, află. Fericit este omul cel ce poate face păcatul si nu-l face. Si amar de inima care cugetă în două părti si de păcatul care umblă în două căi. Că Domnul pe cei cu un gând îi sălăsuieste în casa Sa.

(Proloage).

Acatistul zilei