Am citit....

 “Invataturi de la Muntele Athos” de parintele Pimen Vlad

 

 

Imi place foarte mult sa citesc, visez la ziua (sau zilele) in care sa stau si sa citesc in tihna. Insa, pana atunci, citesc printre picaturi, cand am putin timp sau seara, inainte de somn. Zilele acestea am reusit sa termin de citit cartea “Invataturi de la Muntele Athos” scrisa de parintele Pimen Vlad.

Cine nu il cunoaste pe parintele Pimen Vlad care, cu chipul lui senin si vorba dulce moldoveneasca vine cu sfaturi care ajung pana la inimile noastre. Ei bine, citind cartea, am avut senzatia ca parintele este cel mai bun prieten al meu cu care m-am intalnit, intr-un loc placut, si discutam deschis despre cele mai diferite aspecte ale vietii. Am gasit in carte raspunsuri la unele intrebari, am gasit sfaturi la care nici nu ma gandeam. De cateva ori am luat-o in mana sa citesc, in momente de tristete si de acel “simt ca nu mai pot”, iar cand am inchis-o deja am simtit ca totul se va rezolva. S-a asezat in suflet pacea si linistea.

Va las si cateva citate:

 “Maica Domnului, ce sa fac in situatia asta? Vezi tu, fa tu cumva, pana maine trebuie sa rezolv!’. Eram exact ca un copil care de-abia merge in picioare, ii ceream mereu ceva: “Mama, vreau cutare lucru! Mama, da-mi aia! Mi-e foame!” Nu exista sa ma lase neajutat sub o forma sau alta. Poate altfel, nu cum ceream eu, dar totul se rezolva”.

 “Intotdeauna sa incercam a primi doar gandurile bune, doar pe acestea sa le punem in aplicare, pe cele rele sa le dam deoparte. De la un moment dat, iti intra in fire. Daca ai vazut un om sarac, nu mai stai pe ganduri sa analizezi daca e bun sau rau, ci te duci repede sa-l ajuti. Cand vezi pe cineva ca are nevoie de un cuvant bun, te duci repede si i-l dai, pentru ca deja face parte din firea ta”.

 “Punem toate la picioarele lui Dumnezeu prin gandirea buna, pozitiva, prin lucruri bune, prin slavirea lui Dumnezeu, prin bucurie. Atunci cand plecam dincolo, plecam in bucurie, iar nu in stare de stres!”

“Dumnezeu nu ramane dator. Cine este mai bogat decat Dumnezeu? Dumnezeu rasplateste insutit si inmiit. Una dai, zece iti da Dumnezeu. Zece dai, o suta iti da Dumnezeu. Totdeauna sa dam mai departe din ce ne-a dat El! Sa nu asteptam sa avem mult, ci din putinul nostru sa dam cu dorinta sincera de a ajuta. Cat avem? Doi lei? Nu-i nimic, cumpar o paine, tai o bucata si dau si amaratului de pe strada!”