MINUNI ALE MAICII DOMNULUI

 MARTORI AI MINUNILOR ICOANEI MAICII DOMNULUI DE LA SCHITUL HUTA (II)

 In anul 2009, la Schitul Huta din judetul Bihor, avea sa se petreaca o minune a Maicii Domnului prin icoana “Kazanskaia”, care a lacrimat cu mir la finalul Sfintei Liturghii savarsite cu prilejul hramului. Cateva dintre persoanele prezente atunci descriu, intr-un mod emotionant, cele petrecute la Huta.

“Au trecut ani de cand acolo, la Schitul Huta, in acel colt de rai, in acea “fortareata” ortodoxa, intr-o zona plina de grupuri eretice, o icoana ne-a dat semne de viata. Icoana insasi este viata, dar ea s-a insufletit si pentru ochii nostri.

Dupa Sfanta Liturghie, tinuta in poienita, intr-un cort improvizat, preotii ii miruiau pe credinciosii veniti la hramul de vara al manastirii, pe 29 august, in timp ce un grup de fete canta imne, tropare si cantari inchinate Maicii Domnului. Se prelungise mult acest moment, iar cei miruiti plecau direct la trapeza; printre ei eram si noi. Baiatul cel mare ne-a anuntat la un moment dat ca “plange icoana”. Uimiti, ne-am deplasat la cort, unde icoana Maicii Domnului “Kazanskaia’, expusa la fiecare hram in cort, lacrima. O lacrima se desprinsese din coltul intern al ochiului, brazdand chipul feciorelnic al Maicii Domnului. Atunci l-am auzit pe parintele Eftimie Mitra spunand:”Cred ca trebuie sa-mi fac bagajul”.

Acum, peste ani, vorbele acelea, rostite dintr-un simtamant interior, s-au adeverit. Imi spun ca lacrima, fie ea si duhovniceasca, izvoraste din durere, ca dragostea invinge raul din sufletele noastre doar prin sudoarea pocaintei si a iertarii.

Maica Domnului, as dori sa-ti privesc icoana cu ochii acelui nebun pentru Hristos din Ucraina, din ale caror adancuri curgea atata dragoste, incat ne cuprindea pe toti, doar ca dragostea imi lipseste. As dori sa-mi cer iertare in numele tuturor celor de dinaintea mea care nu te-au cinstit cum se cuvine, nu au pretuit icoanele, Biserica. Am vazut mir pe sfintele icoane, pe maini, la Petru-Voda, chiar pe 8 februarie 2009, pe obraz, la Iasi, in biserica cu moastele Sfantului Nectarie.

Cei prezenti la Schitul Huta nu erau tulburati, ci doar emotionati, tacuti, unii fericiti, iar lacrimile din ochi izvorau din suflet, dezgolindu-ne de pacate, incercand sa ne gaseasca portita spre Hristos. Pe masura ce timpul trecea, lacrima de pe icoana se prelungea pe obrazul drept, spre buza, unde a ramas vreme indelungata. Dupa ora 15, icoana a fost dusa in biserica, unde chipul Maicii Domnului din icoana se schimbase, devenind atat de trist…. Desi am vazut aceasta icoana la Moscova cu un an inainte, n-am trait aceleasi emotii ca la schit.

Lavinia Elena Brad,Beius”

(Maica Domnului, izvor nesecat de iubire-Minuni contemporane)