Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea VESTA. Sortați după dată Afișați toate postările
Se afișează postările sortate după relevanță pentru interogarea VESTA. Sortați după dată Afișați toate postările

marți, 2 noiembrie 2021

SA DARUIM...

 

AM REUSIT…

 

Va povesteam aici de initiativa dnei Violette, prin care fiecare doamna care cunoaste arta de a tricota sau de a croseta a fost invitata sa faca o vesta pentru un bunic/bunica. Conditiile au fost ca materialul din care se confectioneaza vesta sa contina si lana, iar ca si croiala, vesta sa fie inchisa cu nasturi.

Ei bine, desi am avut foarte putin timp la dispozitie, avand in vedere frumosul eveniment ce a avut loc in familia noastra, am mers pe principiul ca “Daca vrei, poti” si am incercat sa fac si eu o astfel de vesta. Unde si cand sa lucrez? In masina - cand am mers la cumparaturi sau pe la parinti la tara – seara tarziu, cand oboseala nu ma mai lasa sa fac alte lucruri.

Initial, am pornit la lucru cu un material ce contine 75% lana, insa mi-am dat seama ca firul fiind destul de subtire si lucrandu-l cu andrele masura 2 1/2 , nu voi termina la timp. L-am inceput si l-am abandonat.



Am cautat in camara cu materiale si am gasit un fir ce continea 30% lana, un fir gros pe care l-am lucrat cu andrele nr. 4. Asa da spor la lucru.



Pe ultima suta de metri, am terminat vesta si am expediat-o. Sper din tot sufletul sa aduca bucurie unei bunicute vesta lucrata de mine cu multa dragoste.



marți, 19 octombrie 2021

SA DARUIM

 

Vesta pentru un bunic/bunica

 

Desi imi place sa tricotez, nu am lucrat niciodata o caciula, asa ca am inceput sa caut. Si….unde gasesti cele mai bune informatii? Pe youtube. Tot cautand modele si modalitati de lucru am gasit-o pe Violette, o doamna ce a ridicat lucrul cu andrelele la rang de arta.

Una dintre postarile doamnei din septembrie mi-a atras atentia in mod deosebit. De fapt, aceasta reprezinta o campanie de a darui sau, asa cum o numeste chiar dansa  (linkul) Fa bine ca sa gasesti bine, campanie care se incheie pe data de 25 octombrie. Este vorba de a lucra o vesta tricotata ce urmeaza sa fie daruita unui bunic sau unei bunicute. Ideea mi s-a parut nemaipomenita.

Stiu ca timpul este scurt, dar doamnele care sunt alaturi de mine in casuta noastra, pot incerca sa lucreze o astfel de vesta. Pentru amanunte, vizionati linkul doamnei Violette.

Pentru modul cum se desfasoara campania, puteti viziona aici.


 

duminică, 17 mai 2020

JURNAL

JURNAL PENTRU SAPTAMANA

11-17 MAI 2020

(Preluat de la Irina-Dulce casa)

 

Afara: O saptamana in care vremea a fost placuta, insa cu cateva zile cu vant.

Ma gandesc Ca acum, dupa ce s-a ridicat starea de urgenta, avem destule lucruri de rezolvat. Unul dintre ele, si cel mai urgent pot sa spun, este acela de a termina camara de la parintii mei. Mult nu ar mai fi de facut: doar sa completam cu gresie si sa cumparam rafturi. Ma gandesc ce rafturi ar fi mai bune: metalice sau de lemn? Dar de costat, care ar costa mai putin? Trebuie sa fac o analiza.

Sunt recunoscatoare: Irinei, pentru ideea pe care a avut-o pentru acest jurnal saptamanal. Mi-a placut tare mult, asa ca am indraznit sa o folosesc si eu.

Ce mai lucrez:

Vesta tricotata pentru sotul meu. Am inceput sa fac si esantioanele din revista “Usor de crosetat” – sectiunea “Enciclopedia punctelor.”

Tot in aceasta saptamana mi-am facut propriile amestecuri de condimente.

Orhideele dadeau semne ca nu le mai merge bine, asa ca, prima masura pe care am luat-o a fost sa le schimb pamantul. Si vad ca, incet-incet isi revin.

Citesc/ma uit/ascult

ascult...in timp ce lucrez, predicile parintelui Calistrat. Imi merg la suflet cuvintele dansului.

ma uit….pe Netflix la serialul “Velvet”.

recitesc...”Tess D’Urberville” – Thomas Hardy

 Meniul de saptamana trecuta:

Pentru zilele de post, in special peste: biban de mare la cuptor cu amestec de ciuperci, macrou marinat la gratar cu garnitura de amestec de legume. Ciorba de cartofi.

Pentru zilele de dulce: ficatei la gratar cu mujdei de usturoi, pulpe de pui marinate la gratar, branza cu ridichii. Ciorba de miel.

Socata si salcamata.

Un citat:

“Fiecare familie trece prin propriile incercari, dar in caminul adevarat domneste, in adanc, pacea, pe care niciuna din furtunile vietii nu o poate curma pana in miez. Caminul familiei este locul unde putem afla oricand caldura si blandete. Acasa nu se cuvine sa vorbim decat cu dragoste.” Sfanta Imparateasa Alexandra a Rusiei.

Planuri pentru saptamana viitoare:

  • Siropul de flori de salcam si soc pentru iarna;
  • Dulceata de flori de soc si de salcam;
  • Sa termin de tricotat vesta.

O fotografie sau mai multe:

violeta inflorita




primavara in gradina (poze din perioada de izolare)


la cautat de flori de salcam si soc.



joi, 15 ianuarie 2026

Lucru de mana

Restante...

De obicei, nu incep mai mult de doua proiecte atunci cand lucrez, insa finalul de an 2025 si inceput de an 2026 au fost ca un tăvălug in care am tot inceput diverse lucuri, fie croșetate, fie tricotate si care așteaptă sa fie finalizate.

Vesta tricotata, mai am puțin, doar buzunarele si sa o asamblez.  A fost un proiect de lucru in masina, inceput in august cand am fost la Hunedoara si continuat cand am plecat in concediul din Apuseni. Ceea ce a rămas, nu am putut lucra in masina, asa ca a mers cin punguța, la sertar. Culoarea este foarte frumoasa, o culoare bleu, foarte delicata. Cand va fi gata, o voi darui.


Bluzita crosetata din bumbac, pentru zilele de vara. Desi pot sa tricotez in masina, de croșetat nu pot. Asa ca acesta este proiectul meu de seara, cand lucrez si ascult un podcast sau o predica. Este o bluzita simpla, doua pătrate unite.  Ei bine, mai am puțin la al doilea pătrat. La fel, are o culoare bleu foarte delicata. Sper sa o termin cât mai repede, pentru a ma bucura de ea in aceasta vara.


Vesta tricotata, este un proiect tot pentru masina. Am inceput-o cand am plecat la Toplița la Revelion. Chiar am lucrat serios la ea cât am stat acolo, dar si pe drumul de intoarcere. Am vrut sa o iau cu mine si in Maramures, insa era foarte mare si, in autocar este mai greu de lucrat. Este o combinatie de gri petrol cu un gri mai închis.

Si, la final, o esarfa drăguță si finuta, pe care am inceput-o sâmbătă, cand am pornit Maramures si am lucrat si acolo la ea.
Esarfa am uitat sa o fotografiez, asa ca nu îmi rămâne decât sa actualizez dimineata postarea. 😀.
Imi doresc sa finalizez toate aceste proiecte in luna ianuarie si inceput de februarie. 


luni, 19 ianuarie 2026

Jurnal

 Fila de jurnal

Afara este ger cum de multi ani nu a mai fost, iar faptul ca nu este zăpadă, pare ca este mult mai crunt, ca intra prin toate oasele.

Sunt recunoscatoare 

-pentru minivacanta din Maramures; 

-pentru faptul ca socrul meu este mai bine cu inima. Dna doctor care îl tratează crede ca simptomele pe care le are sunt de la stimulator. Miercuri merge sotul meu cu dansul iar la București, pentru înlocuirea acestuia;

-pentru întâlnirea si proiectele pe care le-am stabilit cu tinerii din parohie;

In bucătărie miros de dovlecei prăjiți cu usturoi si de budinca frageda de orez, doua rețete fara gluten.

Mesteresc- lucrez alternativ la vesta groasa si la esarfa. In seara aceasta am lucrat la vesta, pentru ca m-am uitat la televizor.

Urmaresc- nimic in mod special. In seara aceasta am vizionat, pe Happy TV, doua episoade din telenovela "Curajul de a renaste".

Sper si ma rog 

-sa reusim sa revenim la un ritm de viata normal; 

-ca socrul meu sa fie bine, pentru ca sa putem merge cu nepotii la munte;

In casa este cald, bine si liniște. Sotul doarme, dupa o zi foarte grea, iar eu scriu aceasta postare târzie.

O fotografie-iarna autentica




vineri, 18 decembrie 2020

JURNAL

 

JURNAL…….OCAZIONAL (3)

 

In jurnalul ocazional nu am scris de ceva timp, iar de atunci s-au intamplat destule.

Am trecut deja la mijlocul lunii decembrie, ne apropiem cu pasi marunti de frumoasa sarbatoare a Nasterii Domnului. Casa este imbracata de sarbatoare, mai avem doar de cumparat bradutul. Am amanat pentru ca vrem brad natural si, daca l-am fi luat din timp, pana la sarbatori s-ar fi uscat. Anul acesta vrem sa incercam varianta bradului in ghiveci. Nu stiu cum se va comporta, nu stiu daca se va prinde atunci cand il vom pune in pamant, dar ne atrage ideea.

Pe de alta parte, de acum trebuie sa fac “planul” de bataie pentru sarbatori. Nu de alta dar, la masa de pranz, din ziua de Carciun, alaturi de noi vor fi copiii si imi doresc sa ii rasfat cu tot ceea ce le place. In cea de-a doua si treia zi de Craciun vom merge in vizita la parinti si trebuie sa le duc si lor bunatati. Nu ii vom uita nici pe cei care au nevoie de o vorba buna, de o mancare calda sau pe copilasii care, speram din suflet, sa vina cu colindul.

Porcul este deja taiat, transat si pus la lada. Din el am facut si bunatatile: sarmalele si caltabosul care stau cuminti la congelator, carnatii ce se usuca incetisor in podul casei socrilor, sunca este “imbracata” in sare cu mirodenii.

Va spuneam ca in “cosul” cu lucru de mana sunt mai multe proiecte incepute. Ei bine, primul proiect pe care l-am terminat este …..vesta sotului meu. S-a bucurat tare, tare mult si o poarta cu mult drag. Acum, printre picaturi, lucrez la esantioane.



Nu am reusit sa citesc “Alegerea Sofiei” fiind o carte despre holocaust si chiar nu am dispozitia necesara pentru aceasta carte. Asa ca, am schimbat cartea si am citit “Eugenie Grandet” de Balzac. Chiar mi-a placut. Si am reusit de am terminat de citit si cartea despre Sfantul Nectarie.

Ma uit in continuare la filmele cu tema de Craciun de la Diva si pe Happy.

Ne-am luat ramas bun de la toamna, in ultima duminica din noiembrie cand am decis, impreuna cu sotul, sa mergem la Sinaia. Ne-am gandit ca fiind in mijlocul week-endului prelungit, soseaua nu va fi foarte aglomerata. Sotul a avut chiar ideea extraordinara sa plecam dimineata si sa participam la Sfanta Liturghie la manastirea Sinaia. Zis si facut: la ora 9 am pornit spre Sinaia si…., surpriza: in 40 de minute am ajuns la manastire., chiar cand se citea Sfanta Evanghelie. Dupa Sfanta Liturghie, profitand de o zi insorita cu doar 1 grad in termometre, ne-am plimbat prin oras. Si, vreau sa spun ca, la fel ca noi au gandit multi altii, pentru ca orasul era plin, iar terasele in aer liber pline si ele. Penrtru ca “soriceii” din burtici incepeau sa se faca simtiti, ne-am oprit, fara multe sperante, la Restaurantul Bucegi pentru a manca. Dar, spre bucuria noastra, chiar atunci s-a eliberat o masa. Cand ne-au fost aduse meniurile, am cerut cate un ceai cald. 


L-am savurat cu multa placere pana cand ne-a fost adus pastravul prajit cu cartofi natur. 


Am incheiat festinul culinar in aer liber, cu o delicioasa cafea fara cofeina.



Daca ne-ar fi spus cineva sa luam masa in aer liber la sfarsit de toamna, intr-o zona de munte, i-as fi raspuns ca este imposibil, insa chiar a fost minunat.

Dupa o asa masa copioasa, ne-am oprit si am luat un kurtos cald pe care l-am savurat plimbandu-ne prin parcul din centrul orasului. 






 Ingenioasa ideea autoritatilor cu acele “indicatoare” care povestesc despre vechile cladiri ale orasului. Frumos mod de prezentare a istoriei.

Ne-am fi dorit sa mai stam, insa ne-a fost teama ca se va aglomera drumul asa ca am pornit spre Ploiesti. Si…….surpriza: pe sensul spre Sinaia, pana la Comarnic se circula bara la bara mergandu-se incet, iar de la Comarnic pana la Nistoresti, cele doua benzi erau blocate si efectiv se astepta. Inca o data am zis ca sotul meu a avut o idee minunata sa plecam devreme.

 

marți, 3 august 2021

JURNAL

 

JURNAL…….OCAZIONAL (7)

Ce am facut de la ultima pagina de jurnal?.

Am terminat puloverul lui Mihai. I-a placut atat de mult, incat mi-a spus sa cumpar un fir mai subtire si sa ii mai fac unul. Daaaar…. Trebuie sa stea la rand, ca acum am inceput o vesta pentru Anduta si urmeaza sa lucrez ceva si pentru Mihai – sotul ei.

Bianca a invatat sa faca patratele cu piciorusul scurt, asa ca i-am aratat si piciorusul dublu. Impreuna cu ceilalti copii, am facut diverse lucruri din betisoare de cafea, am imbracat sticle cu fire. Suntem in pregatiri pentru expozitia “Micutele maini dibace”, care va avea loc in data de 15 august. Dar, pana atunci mai avem si copii de sarbatorit, drept pentru care joaca si distractia sunt in toi.

La serviciu lucrez alternativ: birou-telemunca. Desi este mai greu, m-am obisnuit.

Am intrat in plin sezon de conserve, adica am trecut la legume: sos, zacusca, suc de rosii si multe alte bunatati. Trec zilele ca acceleratul. De la serviciu repede la tara, pe urma acasa obositi rupti.

La inceput de iulie am fost la mare - Hotel Dana-Venus. Totul a fost minunat: vremea-nu a fost exagerat de cald, temperatura apei foarte buna. Locatia-extraordinara. In aceste cateva zile, chiar am simtit ca ma odihnesc si uit de toate.

Desi sunt foarte obosita, imi impun sa citesc cateva pagini in fiecare seara. Acum ma delectez cu cartea “Pretul succesului” de Barbara Cartland. Cu ani in urma am vazut filmul si mi-a placut tare mult, asa ca m-am hotarat sa citesc cartea. E altceva, mult mai frumoasa.

Singurul lucru pe care il suport tare, tare greu sunt zilele caniculare din ultima perioada. Ce ma bucur ca, acum cand scriu, afara PLOUA. Urraaa!!!

La capitolul Plimbari suntem restantieri. De cand am venit de la mare, nu am reusit sa mai mergem nicaieri.

luni, 2 noiembrie 2020

JURNAL

 

JURNAL…….OCAZIONAL (2)

 

Toamna aceasta desi este cam secetoasa, este totusi o toamna frumoasa, cu multe zile insorite, care ne-au indemnat la plimbare. Ne bucuram de fiecare zi, admiram jocurile de culori ale copacilor, multitudinea de culori ale florilor de toamna. Savuram gutuile aromate, strugurii si prunele, ca si deliciosii dovleci (ymmm dovleacul copt cu scortisoara sau supa crema de dovleac usor picanta – nu este altceva decat curcubeu pe cerul gurii).

Luna septembrie a fost o luna mai grea, cu emotii pentru socrul nostru care a ajuns de urgenta la spital, deoarece avea pulsul foarte mic. Din fericire problema s-a rezolvat, i-a fost pus stimulator la inima, iar acum este acasa si se simte bine.

In luna octombrie, in schimb, am reusit de am terminat camara de la parintii mei, la care tot muncim cate putin de aproape 1 an de zile. Abia astept sa fac curat la boxa si sa duc acolo lucrurile pe care le folosesc mai rar. Am terminat si conservele, de acum poate veni iarna. La sfarsit de octombrie am scos de la naftalina lucrul de mana pe care l-am abandonat la inceputul verii. Pentru ca sunt mai multe incepute, sa vedem ce ma tenteaza sa termin prima data: vesta sotului sau esantioanele crosetate sau golbenul inceput cu muuult timp in urma. Vom vedea.

Acum citesc o carte despre viata Sfantului Nectarie si incerc sa citesc “Alegerea Sofiei” de William Styron. Din aceasta din urma am citit cateva pagini si, deocamdata, nu prea ma incanta. Vedem daca o voi citi pana la sfarsit sau renunt la ea.

La Diva si pe Happy au inceput filmele cu tema de Craciun, favoritele mele, asa ca seara ma delectez cu cate un astfel de film. Si prin magazine au aparut ornamentele, deci urmeaza o vizita la Jumbo, dar acum la inceput de noiembrie cand nu este aglomerat si pot admira in voie toate lucrurile frumoase. Aceasta perioada este perioada in care simt ca sunt din nou copil si ma bucur din plin.

Dar, mai intai sa ne bucuram impreuna de cateva fotografii de toamna.








luni, 8 septembrie 2025

Jurnal

 Jurnal... ocazional

Afara: suntem la Arieseni, in Tara Motilor, o zona a tarii in care nu am reusit sa ajungem pana acum. Azi a fost o zi placuta de toamna, cu o temperatura de doar 23 grade, dar si cu cateva reprize de ploaie zdravana asa, ca la munte.

Sunt recunoscătoare pentru:

-tanti Ica, intre timp “a reusit” sa isi fractureze soldul. Statea in pat, i-a cazut telefonul, s-a aplecat sa il ia siii….a cazut. Draga de ea, a stat cateva ore bune jos, pentru ca nu a mai putut sa se ridice. Am sunat-o si, vazand ca nu raspunde la telefon, l-am chemat pe sotul meu sa vina de la tara si s-a dus la ea. Impreuna cu ginerele dansei (anuntat de al meu sot) au decis sa cheme salvarea. A fost internata si azi au reusit sa o opereze. Operatia a decurs foarte bine, motiv pentru care dau Slava lui Dumnezeu.

-ca pregatirea primului proiect al tinerilor de la Centrul Educational- “Bucurie in parohie” - a mers foarte bine, tinerii s-au implicat mult si acum suntem….in linie dreapta, intrucat pe data de 20 septembrie este evenimentul. Pentru ca tinerii sunt putini, am apelat si la ajutorul parintilor si al altor oameni din parohie dornici sa ajute. Sunt recunoscatoare pentru implicarea tuturor.

-ca am inceput activitatile si cu copiii de la Centrul Educational cu activitati atat vechi (tehnica nodurilor), cat si altele noi (pictura pe sticla). Toti intreaba insa, cand vom mai gati😂😂.

-ca am reusit sa ajungem la Manastirea Izbuc;

Bucatarie – doar sunt servita cu bunatati facute “ca la mama acasa”: supa de pui cu galuste mari si frumoase; ciorbita de vacuta,pulpa de pui la cuptor (m-a dus gandul la pulpele de pui rumenite la cuptor, cu care mama ne asteapta mereu); clatite delicioase si papanasi adevarati cu aluat ce are multa branza dulce, etc.

Meșteresc – in masina am continuat sa lucrez la vesta tricotata. Am terminat partea stanga a fetei si am inceput la cea dreapta. In camera crosetez la bluzita din bumbac.

Citesc – “Invataturi de la Muntele Athos” de Parintele Pimen, o carte achizitionate de curand, de la Manastirea Techirghiol.

Urmăresc – cand am timp, un serial turcesc “Curajul de a renaste”.

Sper si ma rog

-ca tanti Ica sa isi doreasca sa mearga la Centrul de recuperare pentru seniori, pe care ni l-a recomandat fiul nostru. De fapt, proprietara acestui centru este o buna prietena de-a lui. Mihai a fost impreuna cu fiica lui tanti Ica si le-a placut mult cum sunt ingrijiti acolo bunicii si bunicutele. Altfel, pentru tanti Ica va fi foarte greu, pentru ca nu are cine sta cu ea, nu are cine sa faca cu ea recuperare.

In casa (camera de la Pensiunea Casa Motului)) – admiram brazii mangaiati de soarele ce se pregateste sa apuna, este racoare si aer curat.

O fotografie

Frumusețea Apusenilor

marți, 27 iulie 2021

TRICOTAJE

 

BLUZITA DENISEI

 

Intr-o zi, venind Deni pe la noi, i-a placut o bluza tricotata, cumparata relativ recent. Nu ma dau in vant sa cumpar tricotaje, dar aceasta bluza mi-a placut si mie: moale, dantelata si, ceea ce era cel mai important-redusa.



Cand am vazut cat de mult ii place, i-am spus ca incerc sa ii fac una la fel. S-a bucurat, dar a dorit si o mica schimbare: la gat sa fie rascroiala pe rotund.

Dupa aceste detalii a urmat stabilirea masurilor si alegerea firului. Pentru aceasta din urma, ne-am uitat impreuna prin multimea de fire pe care le am si am gasit un fir alb si subtire ca o spuma delicata.

Partea de model dantelat este aceasta, insa numai pe jumatate.



Iar finalul este acesta.



Ce mult s-a bucurat Denisa, cand a imbracat bluzita, iar mie mi-a umplut sufletul de bucurie, asa ca am pornit la alte proiecte: pulover Mihai si vesta Andreea.

luni, 23 ianuarie 2017

JURNAL


Jurnal adus in blogosfera romaneasca de Corcodusa

Pentru astazi:
Luni, 23.01.2017, orele 21.00

Afara:
E intuneric si frig.

Mă gândesc:
Pe blogurile pe care le urmaresc am citit ca fiecare, la inceput de an, foloseste un anumit cuvant, care sa fie motto-ul anului respectiv. Asa ca, ma gandesc ca, pentru acest an, motto-ul meu si al familiei sa fie: MILOSTENIE. Vad in jurul meu tot mai des oameni necajiti, oameni tristi si obositi, oameni care nu se mai bucura de darul lui Dumnezeu – de viata - asa ca, vom darui o vorba buna, o mana intinsa, un mic cuvant de incurajare. Sunt convinsa ca ceea ce ne propunem noi este ca o picatura de apa intr-un ocean, insa asa simtim.

Invat:
De la fiecare invat cate ceva.

Sunt recunoscătoare pentru:
Pentru ca sunt din nou sanatoasa si am putut pregati parastasul de 7 ani pentru bunica sotului meu, Dumnezeu sa o odihneasca in pace.

Din bucătărie:
Miros de paine proaspat scoasa din cuptor.

Ce mai mesteresc:
Vreau sa tricotez o vesta pentru mine. Sunt la inceput, adica la alegerea modelului si la stabilirea tiparului.

Intentionez sa:
Pregatesc catalogul de aperitive pentru „Casuta cu de toate”.

Ceea ce astept (sper):
Astept primavara. Desi imi place extrem de mult iarna (in special cand ninge), gerul de anul acesta mi-a ajuns.

Citesc:
Nu mi-a placut „Balciul desertaciunilor” de William Thackeray, asa ca am renuntat la ea si am citit „Robin Hood” de Henry Gilbert.

Ascult:
Deocamdata nimic.

În casa:
Cald, curatenie si liniste, dupa o zi plina de activitati.
Ce planuri am:
Sa incep plimbarile si vizitele cu judetul meu: Prahova.


Si o fotografie care sa ne duca cu gandul la zilele cu ceva cladura.



sâmbătă, 16 august 2025

Jurnal

 Jurnal... ocazional

 Afara azi a fost o zi de vara calduroasa, cu ceva adieri de vant, zi care mi-a adus aminte de anii copilariei, mai precis de zilele in care stateam la matusa mea. Era perioada cand trebuia culeasa fasolea uscata (fasolea boabe) din lanul de porumb.. Si, pentru ca terenul era destul de departe, plecam dimineata pe racoare, insa la intoarcere era foarte cald, dar mai adia vantul din cand in cand. Acesta ne dadea puterea sa mergem spre casa. Odata ajunse acasa, dupa masa de pranz si siesta matusii, ne asezam la umbra (de obicei la poarta) cu fasolea culeasa si incepeam sa o desfacem. Se mai adunau si cateva vecine, fiecare cu lucrul ei.

Sunt recunoscătoare pentru:

-tanti Ica, bunicuta ce a vazut de copiii nostri, a avut, pe la inceputul lunii o noapte in care nu prea a stiut de ea. Chiar si dimineata, abia a reusit sa deschida usa. Ne-a fost teama de un usor AVC, insa, in urma controalelor se pare ca are un inceput de dementa. Insa si-a revenit surprinzator de bine, motiv pentru care sunt foarte recunoscatoare.

-ca am reusit sa coc vinetele pentru iarna si sa le pun la borcane. Intotdeauna, la conserve, cel mai greu mi s-a parut perioada zacustilor. Acum nu mai fac zacusca decat de peste, asa ca cel mai greu mi se pare coptul vinetelor si al ardeilor pentru a fi puse la borcan.

-ca am reusit sa conserv porumb fiert inspirandu-ma de aici;

-ca am reusit ca in aceasta minivacanta sa ajungem la Hunedoara, unde am vizitat locuri minunate.

-ca la Centrul Educational tinerii au trecut cu bine de examene si acum, ca emotiile au trecut, sunt dornici sa facem multe proiecte.

Bucatarie – pentru ca in aceasta excursie am cautat doar cazare si pentru ca au fost si zile de post, am gatit diverse preparate pe care le-am congelat: orez cu verdeata, fasole verde scazuta, ciorba de fasole boabe, carnita gatita lent la cuptor, dar si paine fara gluten..

Meșteresc – in masina am continuat sa lucrez la vesta tricotata. Am terminat spatele si urmeaza sa fac fata.

Citesc – carti usoare de vara, de vacanta, de dragoste din colectiile “El si Ea” si “Romantic”.

Urmăresc – nimic.

Sper si ma rog

-ca tanti Ica sa reactioneze la tratamentul pe care medicii I l-au prescris, astfel incat sa se simta bine;

-ca, impreuna cu tinerii sa ducem la bun sfarsit actiunea “O zi in parohie” pe care o vom desfasura in luna septembrie. Este o adevarata provocare, insa cred ca vom reusi.

In casa (garsoniera de la Hunedoara) – e putina zapuseala, insa nu putem deschide geamurile pentru ca nu sunt prevazute cu plase pentru tantari. Si nici nu este prevazuta cu aer conditionat. Insa, incet-incet, aceasta zapuseala dispare pentru ca afara foarte repede scade temperatura.

O fotografie


Lacul Cincis-Hunedoara