Despre Maica Domnului

Cercetari ale Maicii Domnului (XVI)

In timpul imparatiei evalviosului imparat al Bizantului, Constantin, Sfantul de mai tarziu si cel intocmai cu Apostolii, era un oarecare Arie din partile Libiei.

Acesta era un mare matematician si mai intai s-a stabilit in Alexandria. In acea vreme, patriarh al Alexandriei era Sfantul Petru. Acesta, fiind inselat de falsa lui evlavie, l-a hirotonit diacon. Dupa aceasta Arie a inceput sa propovaduiasca blasfemii impotriva Domnului, spunand ca Hristos nu este Dumnezeu adevarat, ci este una din creaturile lui Dumnezeu asa cum sunt toti oamenii; ca El nu este nascut mai inainte de veci, ci S-a nascut candva pe pamant. Aceste hule le raspandea in lume sub forma unor cantari care se tineau minte usor.

Atunci cand Sfantul Petru a fost instiintat de hulele lui Arie, l-a caterisit. Insa Arie nu era oricine, ci era foarte cultivat, avea o minte agera, iscusinta si dibacie ritoriceasca.

Urmasul Sfantului Petru, patriarhul Ahila l-a intors pe Arie la Ortodoxie si l-a hirotonit preot. Cata vreme a trait Ahila a ramas ortodox. Insa diavolul ereziei nu poate fi rapus usor. Dupa ce a murit patriarhul Ahila, la urmat Sfantul Alexandru. Atunci Arie a inceput iarasi sa propovaduiasca hulele sale. Ca urmare patriarhul l-a caterisit, l-a anatemizat si l-a despartit de Biserica. Arie, prin dibacia lui ritoriceasca, a reusit sa-i faca partasi la hulele lui eratice pe Eusebiu al Nicomidiei, pe Pavel al Tirului, pe Eusebie al Cezareii si pe alti arhierei si clerici.

Imparatul Constantin, vazand confuzia si tulburarea din Biserica, a convocat la Niceea Bitiniei, in 325, primul Sinod Ecumenic. Aici s-au adunat doua sute treizeci si doi de episcopi si optzeci si sase de preoti, diaconi si monahi, in total trei sute optsprezece parinti, care reprezentau intreaga Biserica Ortodoxa, toata Crestinatatea.

La acest Sinod au luat parte Silvestru, Papa Romei, Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului, Alexandru, Patriarhul Alexandriei cu diaconul Astanasie, Macarie, Patriarhul Ierusalimului, Sfantul Pafnutie Marturisitorul, Spiridon, Episcopul Trimitundei si Sfantul Nicolae facatorul de minuni, Episcopul Mirelor.

Atunci cand discutiile au ajuns la culme si Sfintii Parinti i-au dovedit lui Arie netemeinicia hulelor si a ereziilor sale, acesta, povatuit de diavolul, nu se lasa convins de nici un argument si de nici o marturie din Sfanta Scriptura. El incerca cu gura lui cea spurcata sa-i biruiasca pe Sfintii Parinti.

Atunci Sfantul Nicolae, miscat de ravna dumnezeiasca, s-a ridicat de la locul sau si a mers langa Arie si i-a dat o palma. Palma a fost atat de puternica, incat Arie s-a cutremurat cu totul. Acesta insa a profitat de aceasta sitatie, si intorcandu-se catre imparat, i-a spus:

-Imparate prea drepte, se cade ca inaintea Luminatiei Tale sa loveasca cineva pe altul? Daca are argumente, sa vorbeasca ca si ceilalti parinti, iar daca nu are, sa nu vorbeasca ca si cei asemenea lui. De ce sa ma palmuiasca inaintea Luminatiei Tale?

Cand imparatul a auzit plangerea lui Arie, s-a mahnit si s-a simtit jignit de necuviinta Sfantului Nicolae. Apoi a spus celor de fata:

-Prea cinstitilor arhierei, legea porunceste ca sa se taie mana celui care a indraznit inaintea imparatului sa loveasca pe cineva. Insa las aceasta la judecata Prea Sfintiilor Voastre.

Atunci arhiereii au raspuns:

-Maiestate, marturisim ca arhiereul nu a procedat bine. Dar te rugam sa fie scos acum din Sinod si pus in temnita, iar dupa ce se vor incheia lucrarile lui, il vom judecata.

Dupa ce Parintii l-au mustrat pe Sfantul Nicolae, l-au bagat in temnita. In noaptea aceea insa i s-au aratat Domnul nostru Iisus Hristos, Care Insusi, a fost intemnitat pe nedrept, si Maica Domnului si l-au intrebat: “Nicolae, de ce esti intemnitat?” Sfantul, plin de bucurie, a raspuns: “Pentru dragostea Voastra”. Atunci Domnul i-a spus: “Ia aceasta!” si i-a dat Sfanta Evanghelie. Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu l-a privit dulce si i-a daruit un omofor.

A doua zi cativa clerici, cunoscuti de-ai sai, au venit la temnita si i-au adus putina hrana. Dar au ramas uimiti cand l-au vazut pe Sfantul dezlegat de legaturi si citind din Sfanta Evanghelie cu omoforul pe umeri. Cand aceia l-au intrebat de unde le are, el le-a spus tot adevarul despre acea cercetare cereasca.

Dupa ce imparatul a fost instiintat de cele petrecute in temnita, a poruncit sa-l elibereze pe Sfantul Nicolae si i-a cerut iertare. La fel au facut si ceilalti Parinti. Atunci cu totii au marit pe Dumnezeu si pe Preacurata Sa Maica, Care au preaslavit pe cel care i-a preaslavit pe Ei, si s-au bucurat ca Biserica lui Hristos are astfel de arhierei.

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)