Despre Maica Domnului

 Maica Domnului intareste neputintele noastre (X)

Sfantul Siluan Athonitul, pe cand era incepator in Manastirea ruseasca a Marelui Mucenic Panteleimon din Sfantul Munte, a primit atacul poftei desfranarii si a zabovit asupra inchipuirilor ademenitoare ce i le infatisa patima. Cugetul ii spunea:’ Mergi in lume si te insoara!’.

Cat a suferit tanarul frate ramanand singur, noi nu cunoastem. Cand s-a dus la spovedanie, duhovnicul i-a spus: “Sa nu primesti niciodata cugetele rele, ci sa le alungi deindata!”.

Dupa prabusirea nedreapta ce a suferit-o, sufletul fratelui Simeon a fost cuprins de mare frica. Intelegand puterea infricosatoare a pacatului, a simtit din nou flacara iadului si a hotarat sa se roage neincetat, pana ce Dumnezeu il va milui.

Dupa ce a trait chinurile iadului si dupa bucuria pe care a simtit-o cand a primit iertarea prin Taina Spovedaniei, pacatuirea cu gandul a fost ca un fapt care i-a zguduit sufletul, caci a constientizat ca o intristase din nou pe Maica Domnului. Credea ca a ajuns la limanul mantuirii si deodata a vazut ca si aici exista posibilitatea de a pieri.

Insa dragostea lui pentru Maica Domnului si increderea in milostivirea ei i-au dat curaj sa o cheme in rugaciune in fiecare zi. Nadajduia ca ea, vazand starea jalnica a sufletului sau, sa il miluiasca. Iar Maica Domnului nu a trecut cu vederea “suspinurile inimii lui” si lacrimile fierbinti ale fratelui Simeon. Acestea izvorau din simtirea adanca a pacatoseniei sale, pe care pururea o avea inaintea  ochilor sai, precum prorocul David. Maica Domnului a coborat din Ceruri in chip tainic si l-a izbavit de caderea prin gandul pacatos, unealta principala a diavolului. Harul Maicii Domnului l-a povatuit in chip minunat si i-a daruit pacea launtrica.

Din aceasta cadere Cuviosul Siluan a invatat cat de mare si de greu de biruit este acest vrajmas al omului, si anume gandul pacatos. Se poate ca monahul sa biruiasca trupul, foamea, setea, somnul si alte patimi ale omului, dar intotdeuana va avea de luptat cu gandul pacatos. De aceea, cand Cuviosul Siluan a invins si aceasta patima, spunea cu sinceritate: “Niciodata nu am lasat sa intre in inima mea vreun gand care sa-L manie pe Dumnezeu”.

 

(Patericul Maicii Domnului-Arhim. Teofilact Marinakis)