IN CONCEDIU-MEHEDINTI

 

JURNAL DE CONCEDIU – SEJUR LA CONACUL BOIERULUI PONOARELE

Azi este ultima zi la Ponoarele, maine pornim spre casa. Asa ca, ne-am hotarat sa facem o plimbare mai scurta, insa nu ne-a iesit. Dupa micul dejun am pornit la drum, cu ideea de a vizita obiectivele turistice din orasul Drobeta Turnu Severin.

Pe drum, cu cativa kilometri inainte de a ajunge in oras, un indicator arata ca la doar 12 km este schitul Topolnita. Schitul are prioritate. Cand am ajuns acolo, ne-a intampinat un parinte ce ne-a deschis atat biserica mare, cat si bisericuta de lemn pentru a ne inchina. Era hirotonit doar de cateva zile si aici facea practica timp de 40 de zile, inainte de a merge la parohie. Tot dansul ne-a povestit ca aici, intotdeauna s-au nevoit putini parinti (acum erau doar 4 cu staretul) insa foarte imbunatatiti duhovniceste. Ne-a condus si la micul cimitir unde se aflau doar 6 morminte si ne-a povestit despre fiecare parinte care a trecut la domnul, cat de sporit era. Chiar spunea: “Acesti parinti sunt siguri ca sunt sfinti”.

Cand am vazut cat de aglomerat este drumul, am hotarat ca, pentru a vizita orasul, vom rezerva un week-end special. Deci, urmatoarea oprire a fost la manastirea Cerneti. Am intrat in biserica, ne-am inchinat si am pornit putin mai departe.

O alta oprire a fost la cula lui Tudor Vladimirescu, la doar 4 km departare de manastire. De fiecare data cand ajung la obiectivele istorice ma ia o stare de nervi fata de distrugerea a tot ceea ce inseamna istorie. Strainii nu stiu cum sa conserve absolut tot si sa faca turism, iar noi avem asa o tara cu o istorie bogata, cu numeroase vestigii, dar parca suntem hotarati sa terminam tot. Sa stergem cu buretele. Se rasucesc stramosii in morminte. Bineinteles ca si acest monument istoric se afla tot in stare de degradare, intr-un camp unde se ajunge prin hartoape. Daca ar fi plouat nu puteam ajunge.

Obiective turistice si asezaminte monahale sunt mult mai multe, insa am considerat ca este suficient atat si am pornit spre conac. Numai ca waze ne-a facut o surpriza tare placuta. Drumul pe care l-a ales a fost pe cheile Cosustei. O minunatie de peisaj, iar drumul, neted ca in palma. 

Pe drum, in mijlocul unei poieni, chiar in inima muntilor, se afla manastirea Cosustei, cu hramul “Sfantul Pahomie cel Mare”. Acum se desfasurau lucrarile la fundatia bisericii.

Ajunsi inapoi la Ponoarele nu puteam sa plecam fara a cobori la baza “Podului lui Dumnezeu”

si fara a urca sus pe deal pentru a fotografia “Dealul cu lapiezuri”

 De fapt, lapiezuri se vad in toata zona Ponoarelor, cele mai frumoase fiind cele din padure.

Ultimul pe lista a fost “Lacul Zaton”. Din pacate, din cauza secetei Zatonul era secat. Imediat dupa ploi, aceasta vale se umple cu apa, formandu-se lacul.

Nu puteam pleca de pe deal, fara cateva fotografii de final

Conacu'Boierului

Desi toata ziua a fost nor, a inceput sa ploua seara tarziu.