luni, 5 mai 2025

Jurnal

 

Jurnal... ocazional

Afara ploua incetisor, s-a racorit usor, este pace si liniste. O vreme tare buna pentru lucrat, citit sau…..visat.

 Sunt recunoscătoare pentru:

- minivacanta de 1 mai;

-am reusit sa ajungem sa ne inchinam la moastele Sfintei Imparatese Elena. Pentru ca am plecat de acasa dis de dimineata, la ora 7.30 am fost acolo si am stat la rand doar 30 minute. Aproape ca nici nu am reusit sa intram in atmosfera de rugaciune.

-am inceput sa renovam fosta bucatarie in care gatea socrela si, dupa doua zile de munca sustinuta, am reusit impreuna cu sotul sa dam jos de pe pereti numeroasele straturi de var si de vopsea. Mai sunt cateva mici zone, insa azi, am reusit sa mai dam jos din ele. Umezeala din aer a facut ca si acestea sa cedeze. Ne asteapta partea cea mai grea: tavanul. Aici trebuie sa studiem “problema” mai serios. Aceasta bucatarie va fi transformata intr-o camera in care vor sta lazile frigorifice, dar si un dulap ce va fi reconditionat.


-desi mucegai si foarte mult praf, nasul meu nu s-a infundat mai mult decat de obicei, ceea ce ma bucura, pentru ca imi place foarte mult aceasta actvitate de renovare.

-bucuria din sufletul socrilor ca mergem acolo aproape in fiecare zi si, dupa ce ne terminam treaba, servim masa impreuna;

-duminica am reusit sa ajungem si la parintii mei, pentru a lua masa impreuna, dar si a rezolva ultimele amanunte in vederea plecarii mamei in statiune. Draga de ea va pleca la tratament, la Vatra Dornei pentru 3 saptamani. Dau Slava lui Dumnezeu ca pleaca impreuna cu matusa si unchiul meu. Asa sunt mai linistita. Tata va ramane acasa, asa ca vom merge mai des si la el.

Bucatarie, in weekend am gatit saratele si prajituri pentru ziua unei colege. Acum insa, pare o bucatarie de muzeu, pentru ca de la serviciu, am mers la tara.

Sunt imbracata in pijamale comode

Meșteresc – la renovarea viitoarei camari.

Citesc – Am inceput mai multe carti, nu am terminat nici una: “Aventurile lui Cepelica”, “Bunicul de ciocolata”, “Traieste”, “Castelul palarierului”. Wow, nu mi-am dat seama ca am inceput atat de multe. E cazul sa iau masuri.

Urmăresc - deocamdată nimic.

Sper si ma rog – sa reusim sa terminam saptamana aceasta de razuit peretii si sa trecem la urmatoarea etapa, iar in weekend sa ajungem la manastirea Dintr-un lemn

In casa – e liniste, se aude doar masina de spalat care isi face treaba.

O fotografie 



2 comentarii:

CARMEN spunea...

Spor la treaba dragilor! Este bine si frumos ca aveti asa un proiect mare. Ce satisfactie veti avea cand veti termina tot ce v ati propus!
Numai bine! 😘🤗🍀

din casuta noastra spunea...

Mulțumim frumos Carmen! Ai dreptate, daca acum simțim bucurie, la fiecare pas, la final va fi o mare realizare pentru noi. E o adevărată provocare, mai ales că este nevoie să căutăm informații la fiecare etapă. Învățăm continuu, am impresia că suntem la școală.🤣🤣.
Îți doresc o zi plina de bucurii!🤗❤️