miercuri, 28 mai 2025

Cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur

 Pentru rugaciunile Sfintilor Ierahi Eutihie, episcopul Melitinei si Nichita, episcopul Calcedonului, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, despre milostenie si despre slugi.

În asa fel, adică, să fim cu slugile noastre, precum voim să fie spre noi Stăpânul Hristos. Că mare este milostenia aceasta, ca, adică, nu fără voie si în silă să tinem casa noastră si nici cu bătăi să cârmuim slugile. Că, chivernisirea aceasta mai mare este decât rugăciunile, decât postul si decât alte bunătăti. Si, iarăsi, zic că jertfele cele nedrepte, care nu sunt din ostenelile noastre, ci din apucări si jefuiri, unele jertfe ca acestea, nu numai că nu le primeste Dumnezeu, ci încă si fata Îsi întoarce de la ele si le urăste, că nu ne porunceste ca să miluim din jafuri si din apucări. Că necurată si spurcată este o jertfă si o milostenie ca aceea si mai mult mânie si întărâtă pe Dumnezeu. De vreme ce si Cain, cele nedrepte ale sale aducându-le lui Dumnezeu, mai mult L-a mâniat pe El. Că aceasta este milostenia, să miluim pe slugile noastre, si nu să le muncim pe dânsele, iar ceea ce luăm pe nedrept de la unul, să dăm altuia, nu este milostenie, ci fătărnicie.

Cel ce voieste să se îmbogătească aici are nevoie de câstigurile cele nedrepte. Iar cel ce voieste să se îmbogătească în veacul cel viitor, acelasi, cele ce sunt ale lui, le dă la săraci. Acela se sârguieste să adune din lăcomie, iar acesta rîvneste, ca pe toti să-i miluiască. Acela, semănând pe pământ, îsi adună slavă rea, iar acesta, trimitând la ceruri, de îngeri este lăudat. Si încă si mai minunat lucru: pe cel lacom, nu numai cei asupriti îl urăsc, ci, îl urăsc si cei ce n-au primit vreun rău de la dânsul, văzând pe cei, cărora el le-a făcut rău. Si, de ar cădea acela în vreo ispită, aude de la toti mii de clevetiri. Iar pe cel milostiv, nu numai cei miluiti de dânsul, ci si cei nemiluiti îl iubesc, pentru facerea de bine ce s-a făcut de către dânsul. Iar, de i s-ar întâmpla lui vreo nenorocire, apoi, toti se roagă pentru dânsul, zicând: „Dumnezeule, fă cu el milă si-l slobozeste de necazul lui, ca să vină asupra lui cele bune.”

Văzut-ai oare, cum răutatea si pe cei neasupriti de dânsa, îi are vrăjmasi, iar milostenia, si pe cei nemiluiti, îi are ajutători si iubitori? Pentru aceea, dar, mai întâi, să ne păzim mâinile noastre de lăcomie si, mai mult, să le întindem a face milostenie. Dumnezeului nostru, slavă!

 

(Proloage)

Niciun comentariu: