Nasterea Maicii Domnului

 Iata ca a mai trecut un an, biserica ortodoxa sarbatorind azi inceputul unui nou an. Va doresc si eu, la acest inceput, sa aveti viata plina de bucurii duhovnicesti, sa va daruiasca Dumnezeu sanatate si spor la toate. Sa va umple inimile de iubire si de bucurii.

In anul ce tocmai s-a incheiat, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am reusit sa duc la bun sfarsit postarile de dimineata denumite “Invataturi duhovnicesti”, in care am postat pilde si invataturi ale Sfintilor Parinti. Nu am reusit sa scriu chiar in fiecare zi, asa cum mi-am propus, insa, dau Slava lui Dumnezeu pentru cat am reusit sa scriu.

Anul acesta voi continua seria postarilor de dimineata pentru intarire in credinta, insa le voi dedica Maicii Domnului si vor fi etichetate: “Despre Maica Domnului”.

 Minunile despre zămislirea și nașterea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu și pururea fecioarei Maria

Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana

Sfântul şi dreptul Ioachim, tatăl Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, a fost din seminţia patriarhului Iuda şi a marelui prooroc împărat David, prin Natan proorocul şi seminţia acestuia. Sfânta Ana a fost fiica preotului Aaron, fratele lui Moise, din seminţia patriarhului Levi. Ei duceau o viaţă curată, sfântă şi duhovnicească, fiind plini de fapte bune, milostenii şi binefaceri. Iubeau pe Dumnezeu din toată fiinţa lor, împlinind cu căldură şi cucernicie toate bunele rânduieli prescrise în Legea Sfântă.

Întristarea Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana

Cu toate că erau bineplăcuţi lui Dumnezeu, pentru credinţa şi faptele lor cele bune, totuşi, ei treceau printr-o mare încercare şi aveau o mare mâhnire, pentru faptul că ajunseseră în pragul bătrâneţii şi nu aveau nici un fiu sau fiică, fiind sterpi. Pentru aceasta ei înălţau neîncetat rugăciuni la Dumnezeu şi aduceau jertfe la Templul din Ierusalim, ca Dumnezeu să se milostivească spre dânşii şi să-i binecuvinteze prin dezlegarea stârpiciunii. Dar, cererea lor întârzia să fie împlinită.

Văzând că rugăciunile, postul şi milosteniile lor nu au fost ascultate şi primite de Dumnezeu, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana s-au hotărât să facă rugăciuni şi mai stăruitoare, cu post foarte aspru, iar pentru aceasta s-au hotărât să se retragă în locuri tăinuite, şi acolo să se roage, până ce Dumnezeu va auzi rugăciunea lor.

Rugăciunea Sfintei Ana

Mergând într-un loc tăinuit, Sfânta Ana s-a rugat lui Dumnezeu cu tânguire şi cu lacrimi fierbinţi, rostind următoarele: „Doamne Dumnezeule Atotţiitorule, Cel ce numai cu cuvântul Tău ai făcut cerul şi pământul cu toate cele ce sunt într-însele; Dumnezeule, Cel ce ai zis făpturilor Tale să crească şi să se înmulţească, Tu cel ce ai binecuvântat pe Sarra, soţia lui Avraam, şi la bătrâneţile ei a născut pe Isaac, şi ai dăruit Anei, ce era stearpă, pe Samuil Proorocul şi alţi copii, dă-mi şi mie roadă pântecelui meu, şi nu mă lăsa să rămân pururea de ocară şi urgie oamenilor. Adonai, Doamne Savaot, Tu care ştii ocara nerodirii mele, dezleagă-mi durerea inimii mele, deschide pântecele meu, şi pe cea neroditoare arată-o roditoare cu Atotputernicia Ta... Şi orice voi naşte: fecior ori fecioară, o voi închina Sfinţiei Tale cu toată inima, dăruindu-o Bisericii Tale pentru a-ţi sluji pururea acolo”.

Acestea şi multe altele grăindu-le dreapta Ana cu mare tânguire, i s-a arătat îngerul Domnului, zicându-i: „Ano! Ano! S-a auzit rugăciunea ta. Suspinurile tale au străbătut norii şi treptele cerurilor; iar lacrimile tale fierbinţi au ajuns înaintea lui Dumnezeu. Iată, tu vei zămisli şi vei naşte o Fiică, cea preabinecuvântată. Pentru aceasta se vor binecuvânta toate seminţiile pământului şi printr-însa se va dărui mântuire lumii. Numele fiicei acesteia ce o vei zămisli şi naşte, va fi „Maria”.

Rugăciunea şi postul dreptului Ioachim

Dreptul Ioachim, ajungând sus pe munte, a petrecut acolo în plângere mare şi post 40 de zile, fără a gusta măcar pâine. „Nu voi lua - zicea el, tânguindu-se - în gura mea hrană, nici mă voi înapoia la casa mea, până ce nu mă va auzi şi cerceta pe mine Domnul Dumnezeul lui Israil”. După ce şi-a înălţat sufletul său pe aripile rugăciunilor fierbinţi şi a postului adevărat, rugându-se mai aprins decât soţia sa, i s-a arătat şi lui acolo, în pustietatea aceea, Arhanghelul Gavriil, zicându-i: „Bucură-te Ioachime şi te veseleşte, eu sunt trimis a-ţi aduce pace şi mângâiere. Eu sunt îngerul lui Dumnezeu şi am venit să-ţi vestesc bucurie mare. Femeia ta, Ana, va zămisli şi va naşte o fecioară. Aceasta va fi cea mai aleasă dintre toate fecioarele şi femeile pământului, ea va zămisli şi va naşte pe Împăratul universal al lumii, pe Fiul celui viu, pe Dumnezeu-Cuvântul. De acum lasă scârba ta şi părăseşte amărăciunea sufletului tău, căci a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Încrede-te în cuvântul meu şi mulţumeşte lui Dumnezeu. Spre încredinţare temeinică acesta să-ţi fie ţie semnul adevăratei şi bunei-vestiri: Mergi în Ierusalim la Biserica Domnului; acolo vei afla la porţile cele de aur, pe soţia ta Ana, căreia aceiaşi i s-a vestit ca şi ţie”. Acestea zicând, îngerul Domnului s-a făcut nevăzut dinaintea ochilor lui.

Zămislirea şi naşterea Preasfintei şi pururea Fecioarei Maria

În vremea aceea, după descoperirea îngerului lui Dumnezeu, Sfânta şi dreapta Ana a zămislit pe Preasfânta şi pururea Fecioara Maria, în nouă zile ale lunii decembrie. Lucrul acesta i-a umplut de negrăita bucurie pe Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, pentru care slăveau neîncetat pe Dumnezeu.

Iar după nouă luni şi anume la 8 septembrie, Sfânta Ana a născut pe fiica cea Preacurată şi binecuvântată, pe Preasfânta Fecioară Maria, pe începătoarea şi mijlocitoarea mântuirii oamenilor. Naşterea ei a umplut de bucurie pe părinţii săi, Ioachim şi Ana, cerul şi pământul şi pe toată lumea.

 

(Minunile Maicii Domnului-preot Nicodim Mandita)