Pentru Odovania praznicului Intampinarii Domnului si pentru rugaciunile Sfantului Mucenic Nichifor, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Întru această
zi, învătătură a Sfântului Ioan Gură de Aur.
Două războaie sunt:
unul este când dezbraci pe cel sărac, iar altul este când nu îmbraci pe cel
sărac, măcar că ai bogătie si aceasta este adevărată tâlhărie. Deci, să-ti
scrii în mintea ta, totdeauna, a doua venire a Domnului si taina aceea
înfricosătoare, când Judecătorul cel înfricosător pe scaun va sta si cărtile se
vor deschide, faptele cele ascunse, desfrânările, furtisagurile, jefuirile,
lăcomiile, defăimările, clevetirile, certurile, războaiele, necinstirile, se
vor arăta. Pe acestea toate să le gândesti, iar pe lângă acestea, ia aminte si
la focul cel nestins, care clocoteste, apoi, si la întunecimile de diavoli,
stând împrejurul scaunului, precum si la cercetarea neamului omenesc, dând
răspuns fiecare după faptele ce a făcut. Gândeste-te, asemenea, si la despărtirea
păcătosilor de cei drepti, când, dintr-odată, toate ale păcătosilor vor lua
sfârsit. Apoi, priveste cum blândetea, dreptatea, întelepciunea, milostenia si
linistirea, răbdarea cea în primejdii si celelalte fapte bune, pe cei ce le au,
îi vor duce în Cereasca Împărătie.
Iar rădăcina tuturor
bunătătilor este postul, precum si calea tuturor răutătilor este îmbuibarea. Că
nu se cade a grăi de rău pe cel drept, pentru cei ce clevetesc si urăsc pe
robii lui Dumnezeu, lui Hristos gresesc. Pentru că sufletul, cel ce vrea să
placă oamenilor si slava lor o doreste, nu va vedea împărătia lui Dumnezeu,
măcar de ar face toate bunătătile.
În trei chipuri se
poate lipi de Dumnezeu, orice suflet cuvântător: ori prin credinta cea
fierbinte, ori prin frica lui Dumnezeu, ori prin învătătura si certarea de la
Domnul. Iar, smerenia este vârf, fiindcă rabdă cu bucurie clevetirile cele
mincinoase si cuvintele cele năpraznice. Că cel ce este smerit cu adevărat,
asuprit fiind, nu se tulbură, nici nu zice ceva, jeluindu-se, că a fost
asuprit. Ci, primeste asupra sa clevetirea ca un adevăr si nu se mai
îngrijeste, certându-se cu oamenii, care l-au clevetit, ci iertăciune îti cere.
Ba încă, unii si nume de defăimare si-au luat, măcar că nu erau vrednici de
defăimare.
Stiut lucru este că
într-altfel se tămăduieste desfrânatul, într-alt chip ucigasul, într-altul
fermecătorul si într-altul lacomul, într-alt chip se tămăduiesc hotii, într-alt
fel betivii. Pentru aceasta, de mult mestesug are trebuintă cel ce cârmuieste
oile cele cuvântătoare, ca să stie a lega la răni doctoriile cele potrivite si
de folos. Dumnezeului nostru, slavă!
(Proloage)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu