Despre milostenie

 Pentru rugaciunile Sfantului Cuvios Martinian, ale Sfantului Apostol Avvila si sotia sa, Priscila si ale Sfantului Ierarh Evlogie, patriarhul Alexandriei, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt din viata viata Sfântului Martin milostivul.

Sfântul Martin era de douăzeci de ani si Sfântul Botez încă nu-l primise. Si acest fel de viată avea, că nimic nu păstra pentru sine, ci toate le împărtea ca milostenie săracilor. Si, după ce nu i-a mai rămas lui nimic, fără numai un cutit si o haină, si, fiind si o iarnă aspră, cu ger mare, l-a întâmpinat pe el un sărac la portile cetătii, care ruga, pe cei ce treceau, să-l miluiască. Iar aceia, trecând toti pe alăturea, nu i-au dat lui nimic. Deci, s-a mâhnit Martin, că n-a miluit nimeni pe săracul acela; si nu stia ce să facă, pentru că nu avea altă haină, fără numai aceea, întru care era îmbrăcat. Deci, scotând cutitul, si-a tăiat haina sa în două si cu o jumătate a ei a îmbrăcat pe sărac, iar cu cealaltă jumătate, s-a invelit pe sine însusi. Si multi râdeau de el, că nu era îmbrăcat asa cum se cădea.

Si, venind noaptea, culcându-se înfrigurat, îndată a adormit si a văzut în vis pe Hristos, îmbrăcat în haina sa, aceea cu care el îmbrăcase pe săracul acela, înaintel a multime de îngeri, zicându-i: „Martin, până încă a nu lua botezul Meu, cu această haină m-ai îmbrăcat, drept aceea, si Eu de acum în toată lumea te voi îmbrăca cu slavă, iar, după aceea, vei lua împărătia cerurilor. Deci, după ce a auzit acestea, s-a sculat din somn si, ducându-se, s-a botezat în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh. Si atât de milostiv s-a făcut spre săraci, încât s-a auzit până la toate marginile pământului de milostiva viată a lui. A trăit în Galia si a ajuns episcop la Tours, pe la anul 400 si i se spunea „slava Galiei”. Si, plăcut fiind lui Dumnezeu si încă si minuni săvârsind, mai pe urmă, s-a mutat la Domnul, în vârstă de peste optzeci de ani. Dumnezeului nostru slavă!

 

 

(Proloage)