Pilda

 Pentru Intampinarea Domnului, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

Întru această zi, cuvânt cum că nu se cuvine a crede clevetirile.

A fost, întru o cetate, un episcop temător de Dumnezeu, care nu primea pe cei ce cleveteau. Deci, la acesta venind, niste oameni nestiutori, au clevetit pe două femei cunoscute, că fac desfrânare, întrascuns de bărbatii lor. Iar episcopul, măcar că era silit de dânsii, n-a voit să le vădească pe ele, că avea episcopul darul de a cunoaste sufletele, după fata fiecăruia. Deci, mai întâi stând, s-a rugat lui Dumnezeu, vrând să se încredinteze de aceasta cu adevărat si, făcându-se Liturghie, s-au împărtăsit toti cu Sfintele Taine. Si vedea episcopul fetele celor ce se apropiau acolo si le cunostea cu ce păcat este vinovat fiedare. Că fetele păcătosilor, unele erau îngălbenite, ale altora înfocate, iar ale altora mohorâte si înnegrite, pe când ale unora din ei se arătau albe si luminate si ceea ce primeau în gură le lumina tot trupul, iar pe altii ca focul îi ardea. Si a venit rândul femeilor ca să ia Sfânta Impărtăsanie si vedea episcopul cum sunt si acelea cu sufletul. Si vedea fetele lor, că la unele se făceau negre si aprinse, iar la altele rumene si albe. Si au venit si acele femei, pe care le clevetiseră la episcop, si le-a văzut pe ele că aveau ochii luminati si cinstiti si hainele albe si amândouă, primind Tainele lui Hristos, s-au luminat ca soarele.

Deci, s-a rugat lui Dumnezeu episcopul ca să-i arate lui, prin descoperire, starea lor cu adevărat. Si stând înaintea lui, îngerul Domnului i-a poruncit să-l întrebe despre oricine va vrea. Iar episcopul a întrebat, mai întâi, despre acele două femei, dacă este adevărată clevetirea cea despre ele, sau este minciună. Si a răspuns îngerul: „Adevărată este vorba ce ai auzit despre dânsele, de la început.” Zis-a episcopul: „Atunci cum de erau ele luminate la fată si albe la îmbrăcăminte, la primirea Tainelor lui Hristos?”. Si a răspuns îngerul: „Pentru că, venindu-si în simtirea si cunostinta acelor fapte, cu lacrimi si cu suspinuri, cu milostenie la săraci si prin mărturisire curată, s-au întors la Dumnezeu si s-au făgăduit că nu vor mai cădea de acum întru acel fel de greseală si au primit de la Dumnezeu iertare. Si de păcate fiind iertate, vietuiesc de acum întru curătie si întru dreptate.”. Deci, minunându-se, episcopul a zis: „Neasemănat este lucrul femeilor acestora, că, iată, nu numai de păcate le-a iertat, ci si de atât de mare dar le-a învrednicit pe ele.”. Iar la aceasta, i-a zis îngerul: „Te minunezi de aceasta cu dreptate, că om esti. Însă Stăpânul nostru si al vostru, Dumnezeu adevărat fiind, Bunul si Iubitorul de oameni, pe cei ce încetează de la păcate si prin mărturisire cad la Dânsul cu credintă, nu numai că nu-i trimite la osândă, ci încă îi învredniceste de cinste. Că asa a iubit Dumnezeu toată lumea, încât si pe Unul născut Fiul Său L-a dat pentru noi. Că de vreme ce atunci, mai înainte de împăcare, când eram vrăjmasi, El a voit a muri pentru noi, cu cât mai vârtos acum, după împăcare, ne va ierta, de ne vom întoarce la Dumnezeu si de ne vom îndepărta de păcate; si El ne va izbăvi de osândă si ne va dărui desfătarea bunătătilor celor gătite de Dânsul. Deci, iată, să cunosti acum si tu, că nici un păcat din cele mari si necurate nu biruieste iubirea de oameni a lui Dumnezeu, numai de si-ar sterge cineva păcatele sale prin pocăintă. Că stie, Iubitorul de oameni Dumnezeu, slăbiciunea neamului omenesc si tăria poftelor si puterea răutătilor diavolului, si pe cei ce cad îi iartă, ca pe niste fii. Le cere însă îndreptarea cea spre mântuire, îndelung răbdându-i si pe cei ce se căiesc si se roagă, ca pe niste neputinciosi, îi iartă si de la chinuri îi slobozeste si le dă bunătătile cele gătite dreptilor.”

Iarăsi, a zis episcopul către înger: „Spune-mi, rogu-mă, si întelesul fetelor; în ce fel de păcate petrece fiecare fată, ca si de aceasta să avem înstiintare”. Grăit-a lui îngerul: „Cei ce au fetele luminate si albe, întru curătie si dreptate petrec si blânzi si milostivi sunt. Iar cei ce au fetele negre si gălbicioase sunt lucrători de desfrânare si necurătie. Iar cei ce se arată mohorâti si înfocati, în clevetiri si nedreptate petrec, iubesc defăimarea si ucigasi vicleni sunt”. Si iarăsi a zis îngerul către episcop: „Să le ajuti lor, de iubesti mântuirea lor, că pentru aceasta rânduit esti. Deci, pe cât îti stă Ńie în putere, roagă-te pentru dânsii, ca să se întoarcă la Dumnezeu de la păcatele lor si plată vei avea multă si te vei asemăna cu Stăpânul tău, Cela ce, pentru viata si mântuirea oamenilor, din Cer S-a pogorât si de bună voie a primit a vietui dimpreună cu noi pe pământ”.

 

(Proloage)