Pentru rugaciunile Sfintilor 7 Tineri din Efes si ale Sfantului Mucenic Tatuil, Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
Numele Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu alungă pe dracul prefăcut
în înger luminos
Iar
părintele cel duhovnicesc al călugăriţei aceleia, întrebând-o odată, la mărturisire,
cum petrece cu aşezarea vieţuirii celei călugăreşti, ea a răspuns: „Bine, cu rugăciunea
ta, părinte al meu, sfinte”. Auzind el răspunsul acesta plin de mândrie, s-a scârbit
şi a sfătuit-o să nu mai zică un cuvânt ca acesta, ci, de-ar face toate faptele
bune, să se smerească totdeauna şi să zică cum că este păcătoasă, cum şi altele
asemenea. Iar aceea a zis: „Să ştii, părinte, că îngerul Domnului vine din cer
la mine, şi mă cercetează, de aceea am zis aşa”. Însă duhovnicul, aducându-şi
aminte de graiul Apostolului, care zice că îngerul întunericului se închipuie
în îngerul luminii, i-a răspuns ei zicând: „Când va mai veni îngerul să te
cerceteze, zi-i lui să-ţi arate pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, şi dacă te
va asculta, cum vei vedea-o pe dânsa să te închini ei, zicând închinăciunea
îngerească. Şi dacă va sta până ce vei termina rugăciunea, Doamna noastră este,
iar dacă se va pierde, să ştii că nălucirea dracului este, şi te-a înşelat
pentru ca să te arunce în mare prăpastie”. Această sfătuire mântuitoare primind
călugăriţa, a zis către cel ce socotea a fi înger, cuvintele ce s-au zis mai
sus, la care acela a răspuns: „Destul este ţie venirea mea de faţă, că nu eşti
vrednică să vezi cu ochii tăi trupeşti pe împărăteasa a toate”. Iar aceea mai
mult îl ruga pe el, ca să-i facă darul acesta.
Atunci,
s-a arătat înaintea ei o fecioară cu chip bun şi frumoasă ca o împărăteasă, căreia
călugăriţa s-a închinat zicând heretisirea îngerească. Însă îndată acea nălucire
diavolească, dacă a auzit cuvintele acelea, a pierit ca un fum şi vânt şi s-a prăpădit.
Iar călugăriţa a rămas îngrozită, şi a slăbit atâta, încât cu mare osteneală a
putut să-şi vină întru aşezarea cea mai dinainte.
Când
ne-ar veni vreo ispită de la diavol sau de la lume, sau şi de la trup, nu este
altă vindecare mai folositoare, decât mierea și nectarul: Iisus Hristos și
Maria. Și cine le va chema cu credinţă, totdeauna va afla vindecare minunată,
de toată ispita şi de toată mâhnirea, după cum mulţi au cunoscut cu adevărat în
faptă. Amin (18, Minunile Maicii
Domnului,
Neamţ, ediția 1924 şi 1990).
(Minunile
Maicii Domnului – preot Nicodim Mandita)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu