SFANTA CRUCE

 

PUTEREA SEMNULUI CRUCII

 

La schit este obiceiul de a primi de la staret binecuvantare pentru noapte si pentru zi. Dimineata si seara, tot schitul vine la intaistatator si el ii binecuvinteaza pe toti. Mare insemnatate are semnul crucii. Nimeni nu stie ce va aduce noaptea ce vine, de aceea este important sa ne ingradim cu puterea cinstitei si de viata facatoarei cruci.

Mare arma avem noi, cei credinciosi, prin puterea facatoarei de viata cruci! Dupa cum stiti, ea este infricosatoare, cei credinciosi fiind cu desavarsire neajutorati: e ca si cum o persoana complet neinarmata ar merge noaptea printr-o padure deasa, si acolo prima fiara pe care o intalneste o va sfasia pentru ca nu are nimic cu care sa se apere. Noi nu ne vom teme de demoni. Semnul crucii si numele lui Iisus sunt infricosatoare pentru vrajmasii lui Hristos si ne vor pazi de cursele diavolesti. Rugaciunea si semnul crucii ne apara de vrajmasii care isi intind cursele peste tot.

Astazi au fost la mine un frate si o sora din Efremov care mi-au povestit viata lor. Acestia au trait in indestulare, aveau un magazin in care tatal lor vindea, si ambii frati il ajutau. Sora randuia toate in gospodarie. Insa, iata, s-au abatut asupra lor tot felul de necazuri. Totul a inceput in aparenta de la lucruri de nimic. Intr-o zi, in jurul usii casei lor, cineva a aruncat lumanari de ceara curata, care erau strans legate. Tatal lor a luat lumanarile cu aceste cuvinte:”Ce e cu mizeria aceasta?”. Le-a aruncat departe. Apoi, a mers dupa obiceiul sau la magazin si dintr-o data, catre seara, a murit. Evident, lumanarile erau arse si el le-a luat fara sa le insemneze cu semnul crucii.

Peste un timp unul dintre frati a baut un pahar de rom de la o evreica. Dupa aceasta s-au blocat toate. Nu stiau ce sa faca. Unii nu cred in farmece si in magie, si rad de unele ca acestea, insa lucrurile sunt clare. Duhul rau, si acum, la fel ca odinioara, ii vatama pe oameni si nu inceteaza sa-I vatame, facandu-se instrument al oamenilor rai, care nu cred in posibilitatea interventiei duhurilor rele, spunand ca sunt basme femeiesti, si continua sa faca rau pana ce pier. Sa ne insemnam, asadar, cu semnul sfintei cruci pentru a nu fi afectati de lucrarea satanei.

In vietile Sfintilor Mucenici Ciprian si Iustina se povesteste despre necazurile cumplite pe care le aduce satana oamenilor. Sfantul Ciprian a fost mai intai vrajitor, apoi a primit Botezul si mai tarziu a fost numit episcop. Acesta a povestit multe din viata sa pagana de mai inainte, pe cand conlucra cu duhurile intunericului. Intr-o zi, de pilda, a fost dus de demoni, prin vazduh, de la Damasc la Ierusalim. Face multe “minuni” cu ajutorul vrajitoriilor sale, pana ce harul lui Dumnezeu l-a acoperit si l-a atras la mantuire. A devenit crestin, iar apoi si-a pecetluit credinta in Hristos prin sangele sau.

Dar cum sa scapam de mrejele vrajmasului? Chemand numele lui Dumnezeu si facandu-ne semnul crucii. Crucea lui Hristos este o arma de nebiruit pentru vrajmasi, potrivnicul tremurand inainta ei.

Din vietile Sfintilor Mucenici Ciprian si Iustina ne este cunoscut ca vrajmasul e neputincios in fata crucii lui Hristos. Un tanar o iubea pe Iustina si voia sa se casatoreasca cu ea. Insa ea era crestina si nu voia sa mearga dupa pagan. Ba mai mult, nu voia sa se casatoreasca deloc. Atunci tanarul a mers la vestitul vrajitor Ciprian si acesta a inceput sa trimita demoni care sa-i insufle Iustinei patima desfranarii. Insa nu a izbutit nicicum. Indata ce ea a simtit in sine tulburare trupeasca, a alergat la Dumnezeu, si patima s-a facut nevazuta. Paganul, scarbit, a inceput sa ii reproseze lui Ciprian ca nu a izbandit, si acesta s-a intros catre dumnezeul sau, satana, si l-a intrebat de ce el nu are putere asupra Iustinei.

-Pentru ca isi face un semn, i-a raspuns cel rau.

-Ce semn?

-Ce-ti pasa tie? Nu trebuie sa stii.

-Vreau sa stiu ce e acel semn care biruie intreaga noastra putere.

Si a aflat Ciprian ca acest semn este semnul crucii lui Hristos. Atunci a parasit paganismul, s-a facut crestin, iar mai apoi a devenit crestin, iar mai apoi a devenit episcop si invatator al Bisericii, pecetluindu-si credinta in Hristos prin sfarsit mucenicesc.

 

(sursa: Parintii din pustia Optina-despre rugaciune)